Distributía rolurilor in familia moldoveneasca
in mediul rural si urban
Mariana Nicolaescu, laboratorul de Sociologie
Istoria vie a umanitatii, sub dimensiunile sale biologica, psihologica, socioculturala, economica si politica apartine familiei, coexistentei barbatului si a femeii, a relatiilor dintre ei, a relatiilor cu copiii. Familia s-a dovedit a fi una din cele mai vechi si stabile forme de comunitate umana, cea care asigura perpetuarea speciei umane, evolutia si continuitatea vietii sociale.
Familiile din societatile contemporane, au suferit in ultimele decenii transformari profunde. Schimbarile care au intervenit in interiorul ei sunt atat de importante, incat si termenul de familie a devenit tot mai ambiguu, el tinzand sa acopere astazi realitati diferite de cele caracteristice generatiilor precedente. Dinamismul puternic al structurii si functiilor familiei pot aparea uneori surprinzatoare si, mai mult decat atat, poate avea o semnificatie nefasta. Iar in discursurile politice si stiintifice, intalnim deseori opinia conform careia familia este cea mai fidela posesoare a traditiilor si a valorilor nationale. Ea este una din cele mai conservatoare (in sensul bun al cuvantului) segmente ale societatii. Contrar acestor opinii, familia este mai putin 'depozitara' si mai curand 'barometrul' tuturor schimbarilor sociale. Ca rezultat familia a devenit tot mai sensibila la toate transformarile petrecute in societate.
Daca debutul sec.XX marca inceputul extinderii si generalizarii sistemului familiei nucleare, decenilul al noualea consemneaza regresul acesteea. Familia, arata specialistii, a devenit insulara. Una din functiile traditionale, cea de ingrijire a varstnicilor este pe cale de disparitie, iar functia de socializare a copiilor, este impartasita cu alte institutii sociale. Schimbarea statusului social a femeiii prin implicarea ei in activitati profesionale extrafamiliale determina noi configuratii ale raporturilor dintre cei doi parteneri, in sensul unei regandiri, redefiniri ale rolurilor acestora. Copilul ocupa un rol central, altadata mai putin inregistrat, fapt ce conduce la randul sau la stabilirea de noi relatii intre parinti, pe de o parte (de exemplu, redistribuirea responsabilitatilor in educatie si ingrijirea copiilor), iar pe de alta parte, la noi raporturi intre parinti si copii. Familia devine din ce in ce mai mult un loc de refugiu afectiv ca reactie la conditiile stresante ale mediului exterior. Deci, familia si-a pierdut mult din caracterul ei de institutie sociala. Cuplul, familia fiind mai mult interesat de satisfacerea propriilor interese si mai putin de realizarea sarcinilor pe care societatea le atribuie institutiei familiale. Aceasta noua perspectiva a indus schimbari majore la nivelul functiilor familiale, deoarece perturbarile manifestate la nivelul uneia dintre ele au avut un impact direct si asupra celorlalte. Deci, vom studia distributia rolurilor familiei moldovenesti in functie de cele doua axe: traditionalitate/modernitate. La aceasta se poate ajunge prin studierea evolutiei rolurilor familiale si anume care sunt rolurile sotiei si a sotului in cele doua medii, rural si urban, si care sunt factori care contribuie la distributia rolurilor. Astfel, in cadrul familiei, vom admite urmatoarea ipoteza conform careia traditionalitatea este specifica ruralului in timp ce urbanul se asociaza inerent cu modernitatea.
Problematica organizarii vietii de familie si a consecintelor ei functionale, a evolutiei rolurilor masculine si femenine apare in lucrarile ganditorilor antici si a celor renascentisti, iar odata cu constituirea sociologiei ca stiinta, familia a reprezentat un obiect de studiu privelegiat. Daca la inceput, cercetarea familiei s-a facut in cadrul unor modele etnolingvistice si istorice, ulterior familia a devenit obiectul unor studii analitice, de ordin psihologic, sociologic, psihosocial, sexologic si psihopatologic, tinzand sa fie definita in termeni de comunicare si intercomunicare interpersonala. Dar abia incepand cu anii '60, si pana in prezent, cercetarile sociologice au cunoscut o dezvoltare fara precedent. Aceasta se datoreaza faptului ca in ultimele decenii, familia a suferit mutatii profunde in ceea ce priveste structura si functiile sale. Cercetarile cele mai recente sunt dedicate in special imbogatirii metodologiei cercetarii (B.C. Miller, 1986) si fundamentarii teoretice a proceselor de dezvoltare dinamica si deteriorare a relatiilor familiale, a rolurilor masculine si femenine in cadrul casatoriei.
Preocuparea pentru efectuarea unei cercetari privind problematica familiei provine din ideea ca noi toti traim in cadrul structurilor familiale, intr-un sistem de relatii sociale. Iar cele mai importante relatii sunt cele stabilite in familie, intrucat acestea sunt primare si definitorii pentru personalitatea individului. Pentru a intelege, preveni si inlatura disfunctiile cuplului conjugal este necesar sa se cerceteze mai intai modul cum functioneaza cuplu, studiind dinamica modelelor interactionale in evolutia familiei, a structurilor de rol familial, mecanismele si factorii generatori ai disfunctiilor si dezorganizarii maritale.
Actualitatea temei mai rerzita si in faptul ca familia a suferit modificari profunde la relatiilor dintre membrii ei. S-a trecut de la familia traditionala la cea moderna. Au avut loc schimbari in cadrul functiilor familiei si in distribuirea rolurilor conjugale. Sotul nu mai este considerat singurul care contribuie la bugetul familia. Sotia in ziua de astazi are grija nu numai de familie dar mai este incadrata in campul muncii. Toate aceste schimbari necesita o studiere aprofundata si o analiza stiintifica, deoarece asa studii inca nu au fost intreprinse in Republica Moldova. Studii care sa cuprinda anume aceste particularitati. Astfel acest studiu isi propune anume acest lucru de a studia cum sunt distribuite rolurile conjugale in familia moldoveneasca in cele doua medii: rural si urban.
Pe acest fundal scopul cercetarii este determinarea distribuirii rolurile conjugale in familia moldoveneasca rurala si urbana. Pentru atingerea acestui scop au fost inaintate urmatoarele obiective:
Pentru realizarea scopului si a obiectivelor au fost formulate urmatoarele ipoteze, care sa faciliteze desfasurarea cercetarii:
Numeroase modalitati de abordare a familiei, care sunt discutate si sistematizate in lucrare, conduc la ideea ca esenta structutii si functionalitatea familiei este psihosociala. Conteaza nu personalitatile luate in sine, ci relatia, interactiunea dintre ele, profilele asemanatoare de personalitate incluse in relatiile conjugale diferite putand sa duca la evolutii si climate diferite. Familia este tocmai sistemul unor personalitati aflate in interactiune si interdependenta mutuala, sistem in interiorul carora se petrec schimbari comunicationale si emotionale, perceptii, evaluari si valorizari interpersonale, se deruleaza procese de rol marital, parental si filial.
Apartinand unor orientari conceptuale diverse, sub aspectul analizei specificului si functiilor familiei, au fost intreprinse numeroase cercetari privind rolul de sot si sotie. Un aport considerabil in studierea vietii de familie au adus urmatoarele teorii: teoria dezvoltarii, teoria structurala, teoria functionala, teoria sistemica si teoria istorica. Toate aceste teorii incearca sa explice modul de functionare a familiei, care sunt etapele prin care trece un cuplu, care sunt rolurile sotului si a sotiei, care sunt relatiile ce se stabilesc intre membrii ei. Cercetatorii romani Iolanda Mitrofan, Maria Voinea, Ioan Mihailescu si Petru Ilut au efectuat un sir de studii privind viata de familiei.
Distributia rolurilor in familia moldoveneasca este in primul rand cauzata de reincadrarea femeii in productie si in alte activitati extrafamiliale, de mediul social in care se afla familia, de nivelul de instruire si cultura a partenerilor. Pentru a dezvalui caracteristicile rolurilor conjugale in familia moldoveneasca este necesar sa privim familia si distributia rolurilor pe axa traditionalitate/modernitate. Ipoteza de la care am pornit consta in ideea ca traditionalitatea este specifica ruralului, iar urbanul se asociaza inerent cu modernitatea. Dar mai intai este necesar de a prezenta raportul traditionalitate / modernitate si realitatile pe care acest raport le implica in societatea moldoveneasca.
Sociologia analizeaza traditionalitatea ca o componenta de baza a vietii sociale, a sociabilitatii. Ea este prezenta in toate sferele si nivelele de organizare a societatii, in procesele de socializare si manifestare a personalitatii actorilor sociali. Traditionaliatea indica un tip distinct de institutii sociale, obisnuinte si obiceiuri, moduri de a actiona, a simti si a gandi care sunt 'mostenite din trecut'. Dar traditionalitatea nu reprezinta numai amintiri din trecut, ea este continuarea trecutului in prezent si ca atare amintirile sunt la fel de actuale ca si relatiile date in experienta prezentului. La randul ei, familia traditionala are o serie de trasaturi, cum ar fi loialitatea fata de familie care e mai presus de interesul propriu, femeia e subordonata ca sotie si ca mama, copiii de ambele sexe au roluri precise, prestabilite, sunt incurajate ca valori supunerea, conformismul.
Cercetarea familiei traditionale moldovenesti a reliefat ca valoarea focala a stilului de viata o constituie autoritatea. In general, autoritatea implica raporturi de inegalitate. Din acest punct de vedere, in familia traditionala raporturile de inegalitate sunt foarte mari si unidirectionale, si aceasta datorita faptului ca femeia este supusa. Rolurile sunt distribuite in functie de ierarhie, conformism, putere. Acestea definesc un stil de viata a familiei ce consacra superioritatea parintilor asupra copiilor, varstnicilor asupra tinerilor, a barbatilor asupra femeilor, a fratilor mai mari asupra celor mai mici etc. Putina lume se intreaba: De ce trebuie sa fie asa?, pentru ca lumea considera normal ca asa trebuie sa fie. Autoritatea barbatului este rar pusa sub semnul intrebarii pentru ca asa se perpetueaza modelul, preluat prin imitatie, si orice atitudine de negare a acestuia duce la etichetare, marginalizare, stigmatizare. Opus, dar nu totalmente, familiei traditionale este familia moderna.
Modernitatea este diferita sau chiar opusa perceptiilor traditionale, referindu-se la produse ale culturii, institutii, forme de organizare sociala, moduri de comportare. Societatea moderna este mereu in schimbare, iar in momentul in care modul de viata traditional e inlocuit de unul mult mai complex, avansat tehnologic, modernitatea apare ca efect al acestor schimbari. Prin contrast, familia moderna se bazeaza pe individualism ca valoare (ceea ce explica cresterea spectaculoasa a numarului divorturilor si toleranta din ce in ce mai mare fata de acest fenomen social, femeia capata independenta economica, copiii au un mai mare control asupra propriului destin, obidienta si conformismul devin nefunctionale). Pe langa avantajele aduse de modernitate oamenii trebuie sa faca fata unor noi provocari, unor noi conflicte si dezavantaje. In aceeasi situatie se afla si familia moldoveneasca.
Valorile familiei moderne intemeiaza un stil de viata distinct de cel al familiei traditionale: autoritatii i se substituie ca valoare focara cooperarea. Si ea este sustinuta de valori ca: egalitatea, schimbarea, comunicarea. Familia moderna se caracterizeaza printr-o accentuata flexibilitate a structurii de autoritate si putere. Nu mai exista un model unic, dominant, in care barbatul decide, atat in privinta hotararilor care vizeaza viata conjugala, cat si a celor care privesc relatia parentala, asa cum se intampla in traditionalitate. Relatia moderna surprinde reciprocitatea puterii si autoritatii, pe diferite nivele si in diferite intensitati, in contextul mai general al unui egalitarism afirmat si, tot mai des, pus in practica. Plecand de la aceste considerente si analizand actualele tendinte, ca o alternativa la aceste stiluri de viata, putem aprecia ca, in viitor, valoarea focala ar fi individualitatea, sustinuta de competitie, nonconformism, singuratate.
Pentru o mai buna intelegere a schimbarilor efectuate in structura si functiile familiei modovenesti, vom pleca de la concluzia la care au ajuns I. Mihailescu si M. Voinea. Ei considera ca familia si-a pierdut mult din caracterul ei de institutie sociala, cuplul familial fiind interesat mai mult de satisfacerea propriilor interese si mai putin de realizarea functiilor pe care societatea le atribuie institutiei familiale. Aceasta perspectiva a favorizat schimbari majore la nivelul functiilor familiale, deoarece perturbarile manifestate la nivelul uneia dintre ele au avut un impact direct si asupra celorlalte. Astfel, in continuare vom prezenta schimbarile ce au antrenat fiecare functie in parte.
Prin trecerea de la familia extinsa la cea nucleara sau la alte forme atipice ale ei, s-au reformulat componentele functiei economice. Aceasta are loc atat in ceea ce priveste producerea de bunuri, cat si in administrarea bugetului de venituri si cheltuieli. Si familia nu mai este o unitate productiva autosuficienta, membrii ei fiind dependenti de venituri castigate in afara gospodariei. Apoi, s-a redimensionat si componenta privind pregatirea profesionala a descendentilor. Transmiterea ocupatiilor de la parinti la copii se intalneste din ce in ce mai rar. Aceasta se intampla datorita deplasarii locului de munca al individului din interiorul familiei in exterior, in intreprinderi si servicii sociale.
Nu in ultimul rand, latura financiara a cunoscut si ea importante modificari. Astfel, familia contemporana este caracterizata print-un buget dezechilibrat, datorat surselor sporadice de venit si/sau cheltuielilor exagerate intr-o anumita directie, de obicei, cheluieli pentru subzistenta.
Aceasta functie a fost afectata si ea de mutatiile lumii contemporane. Sistemul scolar creat a inlocuit, in mare masura, procesul instructiv-educativ al familiei. In acest caz, putem aminti faprul ca parintii nu mai pot asigura transmiterea de cunostinte copiilor lor. Ei nu le mai pot satisface nevoia de instuctie la standardul exigentelor actuale. Din motive financiare, in marea majoritate din familiile moldovenesti, lipseste computerul, atat de necesar in conditiile de astazi.
In alta ordine de idei, lucrand in afara familiei, de multe ori chiar plecati peste hotare, parintii sunt mai putin timp impreuna cu copiii. Iar copiii sunt dusi - de la cele mai fragide varste in institutii specializate (crese, gradinite), sau sunt lasati in grija buneilor, rudelor sau vecinilor care de multe ori nu pot oferi conditii necesare dezvoltarii normale a copilului. Astfel, parintii nu numai ca nu dispun de timpul necesar realizarii unei socializari firesti dar, de multe ori, nici nu realizeaza necesitatea actiunilor educative.
Diminuarea acestei functii se datoreaza, in special, mobilitatii sociale, mobilitate ce face ca locul de munca sa difere de cel rezidential. Aceasta nu face decat sa influenteze negativ solidaritatea familiala, care este macinata de separarea fizica si afectiva existenta intre membrii familiei.
Pe de alta parte, relatia conjugala datorita unui complex de factori ca emanciparea femeii, diviziunea moderna a rolurilor in cadrul familiei, satisfactia legata de viata sexuala, au inceput sa fie dominate de framantari si contradictii. Acelasi lucru se intampla si cu relatia parentala, din cauza adancirii diferentelor dintre modelele culturale apartinand diferitelor generatii.
Ca si celelalte functii, functia sexuala a cunoscut importante schimbari. A inceput sa se acorde o tot mai mare importanta performantelor sexuale. Niciodata nu s-a discutat ca acum despre 'satisfactie sexuala', 'apetit sexual' etc. Imortanta acordata acestor aspecte face ca indivizii sa adopte o serie de comportamente ce cad de multe ori, in cele doua extreme (dorinta de a poseda versus inhibitia sau teama de a nu fi destul de 'bun/buna' in actul sexual). Aceste componente sunt, de regula, 'vinovate' de satisfactia/insatisfactia indivizilor fata de relatia de cuplu, de insasi continuitatea si viabilitatea mariajului.
De asemenea nu putem ignora faptul ca, intr-o perioada relativ scurta de timp, s-a trecut de la familia extinsa, din punct de vedere numeric, la cea restransa. Numarul de copii a scazut continuu, ajungandu-se la 1-2 copii in societatea contemporana. Plus la asta, se contureaza tot mai clar tendinta cuplurilor de a renunta la copii si de a trece la un alt mod de viata - 'familia axata pe adulti'.
Din cele relatate mai sus, se observa ca toate functiile au fost afectate, intr-o masura mai mare sau mai mica. Si este firesc sa fie asa, deoarece perturbarile ce se manifesta intr-o functie isi gasesc rezonanta si in celelalte. Diferenta intre societati rezida tocmai in intensitatea si profunzimea acestor modificari, ce se manifesta diferit, in functie de o serie de factori: caracterul totalitar/democratic al societatii, nivelul economic de dezvoltare, legislatia etc. Oricum, se constata ca acest val al redimensionarii si revitalizarii functiilor familiei a cuprins si perimetrul Republicii Moldova, acest proces devenind in ultima vreme tot mai accentuat.
Din aceasta comparatie realizata intre traditie si modernitate rezulta ca familia a cunoscut avantaje si dezavantaje si intr-un caz si in celalalt. Autodeterminarea familiala a crescut prin modernizare dar in schimb, individul a pierdut un mediu securizant. Libertatea crescuta, platita cu un sentiment al insecuritatii de asemenea mai mare, i-a impus eforturi sporite de adaptare nu numai la un dinamism social necunoscut inainte, dar si la cerinta de a raspunde acestui mediu cu o mai mare responsabilitate.
Ca rezultat pentru a studia modul de distribuire a rolurilor in familia moldoveneasca si schimbarile care au intervenit in acest sens, am intreprins o cercetare calitativa, folosind metoda interviului individual. Aceasta metoda ofera avantajul studiului in profunzime a subiectului si posibilitatea de a culege un volum mai mare de informatie. Motivul principal care a stat la baza acestei alegeri a fost necesitatea colectarii cat mai multor date, cat si adecvarea metodei la tema de cercetare. Interviul a fost aplicat la 24 de persoane, 12 femei si 12 barbati din mediul rural si urban. Cercetarea intreprinsa a pus in evidenta faptul ca tipul traditional de diferentiere a rolurilor familiale a fost inlocuit cu unul nou, caracterizat printr-o mai mare flexibilitate, prin decizii luate in comun, prin cooperare. Dar aceasta nu inseamna eliminarea totala a unor mentalitati traditionale legate de rolurile barbatilor si femeilor.
Datele obtinute arata ca 20 din cei intervievati se pronunta in favoarea luarii in comun a deciziilor, fara diferentiere de mediu rural-urban. Dar totodata, toti intervievatii s-au pronuntat in unanim ca sotul are ultimul cuvant intr-o problema mai dificila. Astfel 23 din cei intervievati sunt de parerea ca sotul este capul familiei, cea de-a 24 fiind o femeie care se considera ca capul familiei. Sotul este acela care detine autoritatea in familia celor intervievati, dar care se manifesta diferit in functie de modelul de familie traditional sau modern. Autoritatea sotului asupra sotiei, a tatalui asupra copiilor se datoreaza faptului ca in majoritatea familiilor intervievate, sotul este acela care contribuie cel mai mult la bugetul familiei. Aici si apare paradoxul, cu toate ca sotul asigura familia cu bani in majoritatea cazurilor, dar anume sotia este cea care administreaza bugetul. Sotia hotaraste cum trebuie cheltuiti banii. Totodata sotul are multe de spus in caz ca nu este multumit de cum sunt cheltuiti banii, acesta fiind unul din factorii care contribuie la tensionarea relatiilor dintre soti. Faptul ca sotul aduce bani in casa, ii da dreptul de a dirija actiunile sotiei, ii da dreptul sa nu faca nimic atunci cand vine acasa. Ca rezultat la intrebarea cine in familia dvs. se ocupa de procurarea produselor, pregatirea bucatelor, deriticarea, spalatul rufelor - prioritatea o detine sotia. Anume ea este cea care are grija de bunastarea fiecarui membru.
Pe langa munca casnica, femeia este incadrata si in munca extracasnica. In mediul rural, munca extracasnica constituie munca la pamant, care este a doua sarcina a sotiei, dupa familie. In oras, sotia are un serviciu care ii ocupa practic tot timpul. Pentru a face un tablou mai amplu, o caracteristica a sarcinilor sotului si sotiei am rugat fiecare intervievat sa-si descrie o zi obisnuita din viata sa, ce face de dimineata pana seara. Astfel, am obtinut urmatoarele constatari: femeile din mediul urban se trezesc de dimineata, pregatesc masa si pregatesc copiii pentru scoala, merg la serviciu, iar seara istoria se repeta. In mediul rural sotia se trezeste dis de dimineata, pregateste bucate, da mancare si apa la animale, iar primavara, vara si toamna merge la lucru pe deal. Aici sotia este ajutata de sot, daca el nu este incadrat in campul muncii. Ziua unui sot din oras este putin mai diferita: de dimineata el merge la serviciu, iar seara se intoarce in familie, ocupandu-se cateodata de educatia copiilor.
Educarea copiilor este o sarcina care trebuie impartita in jumatate, pentru ca ambii soti sunt responsabili in aceeasi masura, dar in majoritatea cazurilor, sotia este cea care se ocupa de educatia copiilor, indiferent de mediu. Acest lucru a fost demonstrat si de faptul ca in familia lor de origine, mama era cea care avea grija de ei. Aceasta sarcina se manifesta diferit in functie de tipul familiei traditionale sau moderne. In familia traditionala, relatiile parentale nu implica conotatii deosebite si nici abateri semnificative de la norma. Ierarhia este clara, fiacare stie ce are de facut, stie de cine trebuie sa asculte. Copiii 'suporta' autoritatea tatalui si, in lipsa acestuia, pe cea a mamei, care simte si ea nevoia sa aiba autoritate asupra cuiva. Insa, forma de manifestare a autoritatii materne este 'indulcita' de afectivitate, sensibilitate si iubire cu care mama isi inconjoara proprii copii. In familia moderna, relatia parinte-copil, are cu totul alte coordonate, comparativ cu cele existente in familia traditionala. Copiii doresc parcurgerea unui proces de instruire, indiferent de costuri, si deprind o profesie diferita de cea a parintilor. Parintii nu mai au o autoritate atat de mare asupra copiilor, iar ei la randul lor tind sa fie cat mai independenti, in toate sferele, luand decizii desinestatator.
Diviziunea tuturor acestor roluri a fost studiata din punct de vedere a mai multor variabile, varsta la casatorie si stagiu de casatorie. Astfel, cercetarea a aratat ca familia tanara preia modelul modern de distribuire a rolurilor. Aceasta se intampla doar in mediul urban, deoarece in sat, familia tanara este mai tare influentata de familia de origine si ca rezultat preia involuntar modelul traditional.
Dupa ce am stabilit cum sunt distribuite rolurile in familia moldoveneasca, am incercat sa identificam factorii care contribuie la implimentarea unui anumit model de familie. De aceea, in ghidul de interviul a fost inclusa intrebarea 'De unde aveti cunostinte despre comportamentul in cadrul familiei?'. In majoritatea cazurilor modelul preluat de la familia de origine a fost combinat cu propriile cunostinte si experiente. Dar totusi intervievatii au recunoscut ca au fost influentati in cea mai mare parte de familia de origine. Din aceasta cauza din intrebarile cuprinse in ghidul de interviu sunt despre felul cum erau distribuite sarcinile in familia de origine si cine detinea autoritatea. Toate raspunsurile au evidentiat persistenta modelului traditional in acele familii.
La sfarsitul ghidului de interviu, am rugat intervievatii sa-si pronunte opinia vizavi de modelul ideal de distribuire a rolurilor. La aceasta intrebare 20 de intervievati s-au pronuntat in favoarea modelului traditional. Familia traditionala in viziunea respondentilor poate sa faca fata mai bine greutatilor cu care se confrunta familia in ziua de astazi. Respondentii sunt de parerea ca societatea contemporana reduce continuu posibilitatea unor relatii interpersonale de durata si cu implicare mai adanca, datorita diversitatii rolurilor. Relatiile sunt reduse la situatii formale, saracite de continut afectiv-individual. Indivizii se recunosc, tot mai des, in legaturi tot mai variate, cu treceri rapide de la o stare la alta sau de la un rol la altul. Familia nu mai functioneaza ca o solidaritate care nu sufoca individualitatea, ci, dimpotriva, individualiatatea este inabusita de familie. Individul nu mai poate fi pasiv pentru a-si mentine unitatea familiei. Activismul ce apare ca o necesitate presupune, in ultima instanta, ignorarea familiei ca atare.
Cercetarea efectuata a demostrat faptul ca familia moldoveneasca se afla intr-un complex proces de schimbare, intre traditionalitate si modernitate. Ea trebuie sa faca fata acestor schimbari, lucru nu prea usor de realizat in special pentru familiile din mediul rural, care sunt supuse unei presiuni externe din partea mediului social.
In concluzie, rezultatele obtinute au confirmat in general ipotezele noastre, conform carora in mediul rural predomina modelul traditional de distribuire a rolurilor, care se face in functie de cine detine autoritatea, in cazul acestuia sotul decide cine si cu ce trebuie sa se ocupe. In mediul urban predomina modelul modern de distribuire a rolurilor, dar totul depinde de stagiul de casatorie si de influenta familiei de origine. Indiferent de mediu si de modelul de familie, sotia are o sarcina dubla: munca casnica si extracanica. Pentru a modifica modelul de distribuire a rolurilor este nevoie de a schimba mentalitatea.
BIBLIOGRAFIE
