Bibliografie : Dumitru Isac - ARISTOTEL Viata lui Aristotel Elev - 34274xlp41fle4q Cls. a IX - a Viata lui Aristotel Unul dintre cei mai mari filozofi care au existat , Aristotel , s-a nascut in orasul Stagira din peninsula Chalcis , in anul 384 i. Hr. . ll274x4341flle Tatal sau , medicul Nicomah , venise impreuna cu familia sa in Chalcis , din Mesenia , in secolul VIII sau VII i. Hr. . Nicomah nu era doar un simplu medic , ci un om cu carte , care a scris chiar doua lucrari literare . Evident , viitorul micului Aristotel a fost influentat si de tatal sau , care l-a initiat in arta medicala , fiind , desigur, deosebit de destoinic , de vreme ce a fost medic regal la curtea macedoneana . Mama sa , Phaetis , era din Stagira , lucru ce a fost demonstrat si prin retragerea lui Aristotel , cand a fost incoltit de dusmanii sai politici , pe o proprietate din Stagira , mostenire materna . Desi Stagira , orasul natal al lui Aristotel , era pe granita cu regatul mecedonean , el nu a fost ’’semigrec’’ asa cum au crezut o vreme unii autori. Aristotel , pleaca din Stagira la varsta de 17 ani , pana atunci fiind sub instruirea tatalui sau si la curtea regala (pana la 15 ani) si sub directa indrumare a lui Proxenos , dupa pilda parintilor sai . La 18 ani Aristotel soseste la vestita Academie ateniana unde l-a avut ca profesor pe Platon . Spre surprinderea lui , afla ca acesta a fugit din cetate ca sa scape de supararea tiranului Denys cel Tanar . Aristotel va fi dezamagit de aceasta veste , care-i amana intalnirea cu gloria filozofica de atunci , si langa cel care astepta nerabdator sa se desavarseasca . Deocamdata , cum am zis , conducatorul Academiei nu se afla in cetate , dar Aristotel e decis sa-l astepte . Acesti trei ani , cat ’’rectorul’’ Academiei isi va consuma iluziile politice don – quijotesti , incercand din nou sa convinga fara succes conducatorii Syracuzei de valabilitatea ideilor sale despre statul ideal , ii vor folosi lui Aristotel sa se pregateasca temeinic pentru a se ridica la nivelul teoretic al comunitatii filozofice in care intrase . Cu banii pe care-i avea a descoperit destul de usor ca negustorii atenieni erau priceputi si in valorificarea manuscriselor filozofice ori stiintifice . Acestea constituiau in acel moment pentru el marfa cea mai de pret pe care o avea Atena , si in achizitionarea ei nu si-a crutat cu nimic avutul . ’’Noul’’ care insemnase geneza filozofiei in Grecia aparuse pe coastele Asiei – Mici , in Ionia , la intersectiile drumurilor comerciale care legau Orientul de bazinul mediteranean , in cetatile infloritoare cum erau Foceea , Milet , Efes , framantate de miscari sociale care se reflectau , inevitabil , si in diversitatea pozitiile filozofice . Caracterul materialist al primei filozofii grecesti nu i-a putut scapa lui Aristotel . ’’Din ceea ce s-a spus si din doctrinele filozofilor cu care am conferit , iata deci ceea ce am cules : pe de o parte , cei mai vechi filozofi considera principiul ca fiind corporal (caci apa si focul si elementele analoge sunt corpuri) la unii acest principiu corporal e unic , la altii el este multiplu , insa si unii , si altii il concep ca fiind de natura materiei’’ .(Metafizica , Tricot , pag. 27) Opera scrisa in vremea aceasta poarta anumite caracteristici si reflecta gradul de pregatire , influentele si straduintele de orientare ale tanarului filozof . Aristotel scrie cu inflacarare , mai ales dialoguri (precum se vede , invatacelul accepta si imita tehnica de compozitie a maestrului , fara sa-l poata ajunge insa nici in stralucirea artistica a expresiei , nici in adancimea ideilor ). Sa zicem insa ca deocamdata , in Academie , filozoful nostru e inca tanar si pasionat cercetarea teoretica , absorbit mai presus de orice exactitate si adevar , de evidenta rationala a intemeierii concluziilor si de oglindirea intocmai a faptelor . Aristotel se casatoreste cu Pythia , cu care a dus o viata linistita si afectuoasa . Filozoful a avut din aceasta casatorie o copila care purta numele mamei si pe care , cand isi intocmeste testamentul , o destineaza ca sotie lui Nicanor , fiul lui Proxenos , primul sau tutore-educator. Pythia , sotia , a murit , probabil imediat dupa intoarcerea lui Aristotel la Atena , in 335 i. Hr. sau , eventual , in timpul vreunei calatorii in aceasta cetate . Asta se deduce din testamentul lui in care stabileste ca osemintele primei sotii sa fie asezate in acelasi mormant cu ale sale , ceea ce poate sa insemne ca ele se aflau undeva in preajma Atenei , deoarece aducerea lor din indepartata Macedonie sau din alta parte nu putea fi usor de indeplinit. Teoretic , Aristotel s-a indepartat si mai mult de Platon , cautandu-si propriul sau drum filozofic , adancind cercetarile stiintifice si luand pozitie critica si mai accentuata fata de doctrina ideilor. In calmul acestor preocupari stiintifice , imbinate cu tihna unei familii in care si-a gasit toata multumirea omeneste posibila , caci fericirea adevarata o gusta in contemplarea teoretica , l-a gasit pe Aristotel chemarea regelui Filip al Macedoniei , care dorea sa-l aiba dascal si educator fiului sau Alexandru , atunci in varsta de abia treisprezece ani . Se deschide astfel o noua perioada , de aproximativ un deceniu , in care evenimentul cel mai de seama , ramas legendar in istorie prin faima celor doi actori principali ai sai , a fost activitatea de instruire si educare a lui Alexandru care in curand avea sa fie ’’cel Mare’’ , unul din cei mai intreprinzatori si temerari razboinici ai istoriei . Asupra sfarsitului lui Aristotel au existat iarasi felurite versiuni printre autorii vechi. Unii spuneau ca s-ar fi otravit de teama continuarii unui proces , in care , desi el era intemeietorul logicii , nu se putea apara deoarece nici nu era ascultat de catre instanta ; altii , ca s-ar fi aruncat in canalul Eurit care separa Eubeea de restul Greciei , diperat ca nu poate sa explice mareele , fenomen foarte sensibil in acest punct al Mediteranei , iar altii , care sunt cei mai de crezut afirma ca ar fi murit normal , de o boala de care suferise toata viata . Deci , in opinia mea , Aristotel este intemeietorul de necontestat al logicii care a fost din totdeauna modelul demn de urmat al oamenilor care gindesc si se exprima logic sau a celor care doreau sa devina astfel de oameni.
