Denis Mequail
COMUNICAREA
Structura sociala a comunicarii:
-Proximotatea
-Similaritatea 23154ejz81zyd3l
Apartenenta la grup
Mijloace de comunicare : discontinuitatea ridica numeroase bariere in comunicare, legata de distributia geniala a puterii economice si politice. Acest lucru s-a intamplat initial desi tendinta in cadrul formei statale democrat-birocratice a fost egalizarea, reducerea decalajelor si inegalitatilor prin educatie, comunicarea de masa, si o oarecare nivelare a sstandardelor. Discontinuitatile sunt asociate discrepantelor economice si de putere.
Comunicarea si schimbarea sociala: comunicarea implica schimbarea, este cauza si efectul schimbarii din structurile sociale.
Lermer sugereaza un prim impuls al schimbarii economice in actualul secol il constituie transmiterea unei imagini a stilului modern de viata unor societati inapoiate. jy154e3281zyyd
Durkheim spune ca in societatile moderne indivizii sunt legati mai mult de diferente decat de asemanarile dintre ei, pentru ca acestea impun complemantaritate si interdependenta. Cresterea gradului de individualism- fragmentare sociala ce duce la izolare la nivel individual si o mai facila manipulare exercitata de grupuri , organizatii puternice la nivel colectiv.
Mass-media constituie mijlocul de a mentine sentimentul identitatii nationale si culturale si perspectiva intregului, fie cauza disolutiei legaturilor sociale. Comunicarea presupune sau stabileste o relatie sociala intre participanti.
Norbert Wiener:teoreticianul informaticii propune o stiinta generala a comunicarii aplicabila deopotriva omului si masinii- cibernetica- pune accentul pe feed- back ( procesul de comunicare sa fie circular si nu liniar ci multidirectional.
Comunicarea laterala/verticala:
Intr-o organizatie fluxul comunicarii este mai mult vertical decat orizontal. Atunci cand mecanizarea este avansata, comunicarea orizontala se face greu si este inlocuitade comunicarea verticala
Tendinta mai mare pe care o au cei cu statut egal de a vorbi intre ei cu superiorii sau subordonatii sin organizatie, mai ales despre subiecte care nu sunt legate direct cu munca. Distinctia fluxului comunicativ intr-un cadru non-formal este determinata de cateva variabile, unele legate de factori tehnici, altele de perspectiva spatiala si sociala sau de structura organizationala. Comunicarea laterala poate fi incurajata si poate contribui la functionarea eficienta a intregului sistem.
Comunicare, integrare si eficienta- ori de cate ori oamenii vin in contact ynii cu altii nu numai intamplator, este de asteptat ca interactiunea si intercomunicarea sa genereze acord asupra normelor si relatiilor de stima si simpatie .
Argyl descrie o serie de factori care impiedica atat comunicarea cat si coeziunea:
-absenta proximitatii fizice
-efectuarea de sarcini diferita
-heterogenitatea indivizilor care lucreaza impreuna
Cercetarile au aratat ca cu cat munca este mai putin placuta, cu atat este mai placut sa incerci sa comunici cu colegii, in special despre subiecte care nu au legatura cu serviciul. Coeziunea si solidaritatea bazate pe munca cresc o data cu ststutul in cadrul ierarhiei si acest fapt este reflectat in tipul de comunicare.
Mihai Coman
MANUAL DE JURNALISM
Partea I : presa scrisa
Reportajul si rolul sau in procesul jurnalistic
Textul jurnalistic
Reportajul
Interviul
Partea II: audio vizualul
Jurnalism de televiziune
Jurnalismul de tv ca gen publicistic
Modalitati de transmitere a stirilor radio
Interviul radio – scutr tratat despre o anume arta a conversatiei
Reportajul radiofonic
Partea III: etica
Imaginea persoanei in presa romaneasca
Partea IV: perspective
Starul mass-media in Romania
Reporterul: ziaristul insarcinat sa culeaga informatii si stiri si sa transmita de pe teren. Cele pe care trebuie sa le transmita trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:
Importanta
Relevanta
Gradul de interesare general
Obiectivitate
Complexitate
Onestitate
Nepartinire
Calitatile unui reporter:
Simtul stiri = fler
Simtul urgentei
Capacitatea de a respecta termenele de predare a materialelor
Capacitatea de incadrare in spatiul disponibil = flexibilitate
Bunul simt
Obsesia preciziei
Toleranta
Lipsa de prejudecati
Capacitatea de a schimba registrul
Disponibilitatea de asculta
Curiozitatea
Perseverenta
Fapte nu presupuneri
Uneletele si abilitatile unui reporter:
Agenda
Reportofon
Stenogrfie
Dactilografie
Cunostinte de computer
Aparat foto
Cunoasterea unei limbi straine
Tipuri de interviuri:
Palnie
Palnie inversata
Tipul tunel
Cu ordine mascata
Cu forme libere
Cele 7 intrebari:
Cine
Cand
Unde
Ce
Cum
Care
De ce
Tipuri de intrebari:
De stoc
De sprifin
De relansare
De punctuare
De insitenta
De nominalizare
De obiectie
De controversa
Helena Cornelius
STIINTA REZOLVARII CONFLICTELOR
„Cum sunt, gandesc si fac eu este bine, corect si frumos; daca tu esti simti, gandesti sau faci esti gresit ”
acceptarea conflictului= sansa de rezolvare a viitoarelor probleme
canalizarea energiei pe un alt domeniu decat cel al conflictului este mult mai benefica decat angrenarea int-o lupta fara rost
nu trebuie gandit ca un conflict este malefic ci poate aduce o noua rezolvare unei situatii complicate si aparent fara solutii
trebuie adoptata strategia de Victorie/Victorie
exista 5 etape in dezvoltarea unui conflict:
dezacordul
confrutarea
escaladarea
dezescaladarea
rezolvarea
principii de rezolvare a conflictelor:
reprimare
abandon
victorie/infrangere
compromis
victorie/victorie
Conflictul poate fi considerat din punct de vedere comportamental ca o forma de opozitie care este centrata pe adversar, este bazata pe incompatibilitatea scopurilor, intentiilor sau valorilor partii opuse. Opozitia poate sa fie directa sau personala.
Conflictul poate fi clasificat in functie de comportament, aria sociala, mijolace.
In functie de aria sociala vorbim despre:
conflicte individuale
conflicte sociale
interpersonale
inergrupale
inernationale
CONFLICTOLOGIA este o stiinta, relativ noua care se ocupa cu studiul si rezolvarea conflictelor.
Gabriel Thoveron
COMUNICAREA POLITICA AZI
TREBUIE SA AI CEVA DE SPUS
mesajul inseamna maesaj
trecem de la o societate a formei la una a continutului, (argumentare logica dar fara a fi sustinuta de realitate)
societatea de astazi trebuie sa cunoasca si sa se supuna regulii celor 3 S:
SIMPLITATE
SPECTACOL
SUBSTANTA
Nu se mai practica impunerea ci sugestia care este cuvantul cheie al vremurilor noastre, numai prin sugestie se poate transmite si receptiona eficient un mesaj.
Pblicitatea va fi in mai mare masura ISTORIE si mai putina FICTIUNE
Propaganda=actiunea de convigere a maselor prin instigara la folosirea iresponsabilitatii in detrimentul ratiunii, se sterge linia adevarului democratic intrere adevar si fals.
Comunicarea = tv+ sondaje+ publicitate
Publicitatea in politica trebuie sa vizeze urmatoarele aspecte: candidatul, mediul politic, starea politica a momentului, banii, electorii. Imagilnile care sunt promovate pot fi: inchise (fara legatura intre elemente) si deschise (unitate intre elementele componente, de exempu: imaginea liderului politic promovata concomitent cu programul electoral)
Omul politic trebuie sa fie :
Deschis
Sincer
Hotarat
Compenent
O buna reclama electorala este aceea care:
convinge
informeza
pasioneaza
este notabila
are in centru un personaj
este facuta de catre experti
poate fi considerata un ghid de opinie
strategiile asociate cu reclamele electorlale pot fi la randul lor:nediferentiate (cand prin diferite canale de media se difuzeaza acelasi mesaj), diferentiate (mesajul difera de la canal la canal) si concentrata (cand are rolul de a mobiza electorii fara a indica o directie foarte precisa).
Un star are nevoie de:
fizic pentru A CONVINGE
caracter pentru A DURA
stil pentru A SEDUCE
Allan Pase, Allan Garner
LIMBAJUL VORBIRII
-arta conversatiei-
Limbajul trupului = metoda de a citi gandurile unei alte persoane prin interpretarea pozitiei corpului.
Metalimbajul = un limbaj care codifica. Prin limbaj nu se exprima toate gandurile
Limbajul este presarat de nenumarate clisee lingvistice: „ca sa nu uit”, „daca ma gandesc mai bine”
Manipulari si curse:
In afaceri: „Mi-a trecut prin minte”
In politica: „Pentru a impulsiona”
Popular: „N-am intrecut masura ca…?
Tipuri de intrebari intr-o conversatie:
Inchise: Da? Nu? De cand sunteti? Credeti ca? Sunt? Este? Cine? Cand? Unde? Care? Ce?
Deschise: Cum? De ce? In ce fel?……. mai este vremea afara
Prea deschise: intrebarile cu un grad prea mare de generalitate, acestea se transforma in clisee.
Sfaturi pentru primele intrebari ale conversatiei:
A nu se incepe cu intebarile cele mai dificile
A nu se incepe cu intrebari care sugereaza raspunsul
A nu manifesta dezacordul inainte de a pune o intrebare
A se pregati din timp intrebarile
Exista mai multe teme pe care se poate deschide o conversatie:
Punand o intrebare
Exprimandu-ne o parere
Constatand o stare de fapt
O conversatie trebuie sa fie caracterizata de ascultatrea activa a interlocutorului.
Cum sa facem un compliment?
Un compliment trebuie facut la interval de cateva zile
Sa nu fie prea complicat
Sa nu fie prea elogios
Sa fie formulat atunci cand nu este insotit de o cerere anume
Sa nu faca referire la lucruri care sunt deja evidente
Sa fie pe cat posibil conform realitatii, adevarului
Niki Stanton
COMUNICAREA
Obiectivele comunicarii:
Sa fim receptionati
Sa fim intelesi
Sa fim acceptati
Sa provocam o reactie
Comunicarea nonverbala este alcatuita din:
Mimica
Gesturi
Pozitia corpului
Orientarea fetei
Proximitatea
Contactul vizual
Contactul corporal
Muschii corpului
Aspectul exterior
Bariere in calea comunicarii:
Diferente de perceptie
Concluzii gresite
Stereotipii
Emotii
Caracterele
Cele 6 intrebari ale comunicarii (comune cu jurnalismul): De ce? Cine? Unde? Cand? Ce? Cum?
DE CE ? = Scopul
De ce comunic?
Care este scopul meu real?
Ce sper sa realizez?
Care este scopul meu final?
CINE? = Interlocutorul
Cine este receptorul mesajului meu?
Ce fel de persoana este?
Cum va reactiona la continutul mesajului meu?
Ce stie deja despre continutul mesajului meu?
UNDE si CAND? = Locul si contextul
Unde va fi interlocutorul cand va primi mesajul meu?
In ce moment soseste mesajul meu?
Este real mesajul meu?
CE? = Subiectul
Ce vreau sa spun?
Ce as dori sa spun?
Ce doreste el sa stie?
Ce informatii pot omite?
Ce informatii pot da pentru a fi cai mai clar, concis, amabi, constructiv, corect, complet?
CUM? = Tonul, stilul
Cum voi organiza informatia?
Cun voi realiza efectul dorit?
Ce modalitate de comuniare voi folosi?
Ce canal voi folosi?
Personalizarea mesajului:
Precizarea obiectivului
Ansamblul de idei
Grupul de informare
Organizarea intr-o consecutie logica a informatiei
Conceperea unui plan
Scrierea unui plan
Eliminarea primei si a ultimei variante de plan
Marshall Mc Luhan
MASS MEDIA SAU MEDIUL INVIZIBIL
Ca si arta industria media se foloseste de anumite mijloace pentru transmitera informatiilor:
Mijloace fierbinti = radioul, fotografia, cinematografia
Mijloace reci = telefonul, desenele animate, televizorul
Se dezvolta o ampla comaparatie intre arta si cultura pe de o parte si imperiul de organisme de informare in masa. Fiecare capitol al cartii este impanzit de exemple luate din istoria culturii mondiale care sunt folosite pe post de pilde.
Mijlocul de informare este MESAJUL
PUBLICITATEA AMERICANA inseamna sa ignori politica si sa lupti cu „sadismul de fotoliu”
Mediul american este deosebit de incarcat cu tot felul de simbouri care de cele mai multe ori nu au acoperire in valori fie ele materiale sau morale
Inlfuenta mass-media asupra culturii este nefasta deoarece societatea americana a ajuns ca urmare a puternicii dezvoltari a industriei informatiei sa fie dependenta de ea. Dependenta este atat de mare incat oamenii sunt influentati de o simpla fraza ratacita printr-un ziar, revista, sau buletin de stiri la un post de televiziune.
Bogdan Ficeag
TEHNICI DE MANIPULARE
Situaiile sociale executa un control semnificativ asupra comportamentului uman. Actiunile si reactiile individului la stimului dintr-un anumit mediu, intr-o masura mai mica sau mai mare decat ar fi de asteptat daca s-ar avea in vedere doar personalitatea interna a celui in cauza. Chiar si aspect care par banale, nesigure pot determina schimbari majore in comportamentul unei persoane aflata intr-o anumita situatie sociala.
MANIPULARE= crearea cu premeditare a unei sitatii artificiale cu scopul de a controla si influenta manifestarile si comportamentul unei persoane sau grup.
Manipulare mica = modificari minore la nivelul comportamentului si al caracterului. Ex: pusul piciorului in usa, trantitul usii in nas, criza painii, etc.
Manipulare medie = modificari puternice ale caracterului si al comportamentului. Ex: socurile electrice, sentimentul de supunere sau de revolta puternica. Tot aici se vorbeste despre tehnicile de dezumanizare, tehnici folosite mai ales in armatele moderne, metoda prin care se urmareste curatarea creierului soldatului de toate conotatiile pozitive pe care le-ar putea avea inamicul, acesta din urma este vazut ca un antisocial.
Manipulare mare = influenta unui intreg sistem manifestata asupra unor grupuri de indivizi cu scopul de a transforma radical. Spre exemplu scoala poate fi considerata o astfel de instiutie care modifica esential, structural si radical intregul comportament si psihic, prin inocularea sentimentului de supunere.
Margo T Krasne
MUNCA DE COMUNICARE – O Arta
Majoritatea oamenilor detesta procesul de repetitie la fe de mult ca vorbitul in public. Sursa ambelor sentintimente izvoraste din teama de a nu fi pus in situatia de a-ti dezvalui o slabiciune in fata publicului.
Exista cativa pasi care pot fi urmati pentru a ne putea asigura de faptul ca nu ne vom repeta in timpul unui discurs:
Intocmirea unui material scris
Insusirea respectivului material
Elaborarea unui set de mesaje aditionale pe care sa le transmitem prin limbajul trupului
Elaborarea de configuratii vocale interesante
Prezentarea eficace a materialului presupune cunoasterea lui.
Cunoasterea materialului da incredere in propriile forte.
Mai mult curaj se poate capata atunci cand se face o repetitie cu posibile intrebari si raspunsuri care pot fi puse despre material.
METODA PRACTICA DE REPETARE
Stabilirea unui program
Repetarea cu voce tare
Vizualizarea contextului
Lucrul cu oglinda
Repetara ca si cu public
Popescu Dan
ARTA DE A COMUNICA
Redactarea unei scrisori cu motivatie
Scrisoarea de motivatie este cea care face trecerea de la „a fi” la „a face”
Scrisoarea de motivare este un mod prin care se arata cum tot personalul angajat al unei firme participa la solutionarea unei probleme interne
Reguli de redactare
Firma trebuie prezentata elocvent
Hartia folosita trebuie sa fie de cea mai buna calitate
Trebuie sa stim care sunt activitatile firmei si mentionate realizarile acesteia
Continutul trebuie personalizat, scrisorile tip sunt contraindicate
Trebuie solicitata o intalnire
Trebuie mentionat afaptul ca formarea si pregatirea noastra corespunde firmei
Este indicat sa apelam la un PS in care sa mentionam realizarile personale cele mai recente
Continutul unei scrisori de motivare:
Introducerea in contextul creat. Aceasta cuprinde referiri la anuntul publicitar si demonstreaza interesul pentru viitorul loc de munca
Expunerea motivelor care stau la baza candidaturii. Descrierea motivelor trebuie facuta succint si sa prezinte principalele trasaturi de caracter ale candidatului
O buna redactare a textului poate fi considerata drept un prim atuu, poate chiar cel mai important pentru ca o persoana poate avea succes in obtinerea postului chiar prin aceasta forma de contact
