Fiul unui aramar,
Antonio Gaudi s-a nascut in
Pe parcursul carierei sale, Gaudi a dezvoltat un stil arhitectural senzual, curbat, aproape fantastic, care l-a desemnat ca fiind liderul inovator al miscarii spaniole al stilului Art Nouveau. Cu putina consideratie fata de lucrurile formale, el a juxtapus sistemele reinrudite si a schimbat ordinea vizuala. Forma curba caracteristica lui Gaudi, apartinand arhitecturii gotice, i-a adus admiratie fata de ceilalti artisti avandardisti.
Majoritatea locuintelor lui Antonio Gaudi sunt locuinte individuale sau colective. Nici aici el nu se multumeste cu etalarea simbolurilor. El transforma aceste locuinte in labirinturi de semnificatie.
Desi a fost catalogat alaturi de stilul Art Nouveau, Gaudi a creat un intreg stil original. El a murit la Barcelona in 1926.
Casa Batllo Comentariu
Casa Batllo este realizata intre anii 1904-1906. Aici Gaudi incearca sa foloseasca o serie de elemente de tip vegetal, prin insasi aceasta invaluire a fatadei din ceramica.
'Coloanele marete care par sa ne aduca aminte de picioarele unor elefanti giganti sunt primul lucru cu care se intalneste ochiul trecatorului de pe strada. Acoperisul ne aminteste de un animal complet diferit: este marginit de o linie zimtata, asemanatoare cu osul din spate al unui gigantic dizonaur. O fatada extinsa intre cele doua, incluzand un numar mic, de balcoane curbate elegant care par sa fie asezate in fata casei ca si cuiburile pasarilor pe partea din fata a stancii. }insasi fatada straluceste in numeroase culori, si mici discuri rotunde care seamana cu sira spinarii a unui peste ni se arata. Nu sunt muchii sau colturi aici; chiar si zidurile sunt rotunjite in ondulatii si au in esenta sentimentul de piele catifelata a unui sarpe de mare.'
-Rainer Zervst. Gaudi, 1852-1926, Antoni Gaudi i Cornet Đ A Life Devoted to Architecture. Cologne: Benedikt Taschen Verlag GmbH & Co. KG., 1988. p162
Casa Milo sau Casa Mila Comentariu
'La Pedrera cariera a fost numele unei populatii uluitoare care a dat la nasterea acestei cladiri unice. Ar putea fi comparata cu peretii abrupti ai stancii in care triburile africane isi construiau pesterile precum locuintele. Fatada serpuitoare, ondulata cu porii mari ne aduce de asemenea aminte de o plaja ondulata cu nisip fin, formata, de exemplu, de retragerea unei dune. Fagurii facuti de albinele harnice ar putea de asemenea sugera mintii observatorului vederea unui sarpe cu susul in jos care alearga prin toata cladirea. }n aceasta ultima cladire seculara pe care a construit-o inainte de a-si dedica toata energia sa pentru opera Sagrada Familia, Gaudi a creat un paradox: o artificiala, dar naturala cladire care era de asemenea un rezumat al tuturor formelor pentru care a devenit celebru. Acoperisul este o imitatie a unei banci din Guell Park la fel de bine ca si o serie mult mai impresionanta a cosurilor bizare.'
-Rainer Zervst. Gaudi, 1852-1926, Antoni Gaudi i Cornet Đ A Life Devoted to Architecture. Cologne: Benedikt Taschen Verlag GmbH & Co. KG., 1988. p176.
Poarta de nord cu cele patru turnuri are ca decoratie spre exterior scene biblice sculptate.Pe fata interioara decoratia este geometrica, subtila, are menirea de a transmite mesaje omului in afara bisericii.Dincola de poarta este o alta lume in care mesajul divin imbraca forma geometriei pure. Aici relatia cu Dumnezeu este directa.
Poarta bisericii nu desparte cele doua lumi, ci ilustreaza cele doua lumi, facand trecerea ca un gest plin de semnificatii. Pe fata exterioara este padurea reprezentata printr-un frunzis bogat (padurea protectoare, unde au loc momente din biblie).
Fata interioara este tot o padure, dar este padurea labirica care impreuna cu cealalta formeaza padurea initiala.
La exterior coloanele ce strajuiesc intrarea sunt spiralate pornind de pe carapacea unei broaste testoase. Simbolul spiralei vizeaza ascensiunea, este un arhetip cosmic.
Spiralele sunt in general diferite si amintesc de incolacirea celor doi serpi (doua materiale de baza: sulf si mercur). Ele vizeaza dubla spirala celtica, aratand atributiile lui Jupiter.
Carapacea reprezinta in general o imagine a universului. Acest simbol provine din China si este propriu crestinismului. Astfel ne arata ca limbajul arhaic nu vine in conflict cu regionalismul si fiecare cultura isi particularizeaza simbolurile.
