UNIUNEA EUROPEANA IN VALURI DE ADERARE
Selectiuni din pagina www.infoeuropa.ro
0.Home > 1.Scurt istoric
Uniunea Europeana
Uniunea Europeana este rezultatul unui proces de cooperare si integrare care a inceput in anul 1951, intre sase tari europene (Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg si Olanda). Dupa cincizeci de ani si patru valuri de aderare (1973: Danemarca, Irlanda si Regatul Unit; 1981: Grecia; 1986: Spania si Portugalia; 1995: Austria, Finlanda si Suedia), Uniunea Europeana are astazi cincisprezece state membre si se pregateste pentru a cincea extindere, de data aceasta catre Europa Centrala si de Est.
Misiunea Uniunii Europene este de a organiza relatiile
dintre statele membre si intre popoarele
acestora, intr-o maniera coerenta, avand drept suport solidaritatea.
Principalele obiective sunt:
- promovarea progresului economic si social (piata unica a fost instituita in
1993, iar moneda unica a fost lansata in 1999);
- sa afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internationala (prin ajutor
umanitar pentru tarile nemembre, o politica externa si de securitate comuna,
implicare in rezolvarea crizelor internationale, pozitii comune in cadrul
organizatiilor internationale);
- sa instituie cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar
o completeaza, conferind un numar de drepturi civile si politice cetatenilor
europeni);
- sa dezvolte o zona de libertate, securitate si justitie (legata de functionarea
pietei interne si in particular de libera circulatie a persoanelor);
- sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar (corpul
legislatiei adoptate de catre institutiile europene, impreuna cu tratatele
fondatoare);
Cinci institutii sunt implicate in conducerea Uniunii Europene: Parlamentul European (ales de catre popoarele statelor membre), Consiliul (reprezentand guvernele statelor membre), Comisia (executivul si organismul cu drept de a initia legislatie), Curtea de Justitie (care asigura compatibilitatea cu dreptul comunitar), Curtea de Conturi (responsabila de controlul folosirii fondurilor comunitare). Aceste institutii sunt sprijinite de alte organisme: Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor (organisme consultative care acorda sprijin ca pozitiile diferitelor categorii sociale si regiuni ale Uniunii Europene sa fie luate in considerare), (care se ocupa de plangerile cetatenilor cu privire la administratia la nivel european), Banca Europeana de Investitii (institutia financiara a UE) si (raspunzatoare de politica monetara in zona euro).
Scurt istoric
Istoria Uniunii Europene, asa cum rezulta din Raportul general asupra activitatilor Uniunii Europene, se bazeaza pe cronologia celor mai importante realizari ale Uniunii si institutiilor sale. De la declaratia lui Robert Schuman, din anul 1950, pana la primele valuri de aderare din anii 70 si 80, de la instituirea Pietei Unice in 1993 pana la lansarea monedei euro in 1 ianuarie 1999 si deschiderea negocierilor de aderare cu tarile Europei Centrale si de Est.
- 1950, 9 mai: Robert Schuman, ministrul de externe al
Frantei, inspirat de Jean Monnet, propune planul ce va sta la baza Comunitatii
Europene a Carbunelui si Otelului sau CECO ("Declaratia Schuman");
- 1951, 18 aprilie: Este semnat Tratatul de la Paris pentru constituirea CECO,
de catre Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg si Olanda;
- 1953, 10 februarie: Piata Comuna a carbunelui si otelului devine functionala.
Cele sase state fondatoare inlatura
barierele vamale si restrictiile cantitative cu privire la materiile prime
mentionate;
- 1954, 30 august: Proiectul de tratat pentru crearea unei Comunitati politice
europene esueaza, odata cu respingerea de catre Parlamentul francez, in august
1954, a tratatului asupra Comunitatii Europene a Apararii;
- 1957, 25 martie: Sunt semnate tratatele care instituie Comunitatea
Europeana a Energiei Atomice (EURATOM)
si Comunitatea Economica Europeana (CEE) de catre cele sase tari -
Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg si Olanda; tratatele de infiintare
sunt cunoscute sub numele de Tratatele de la Roma si au intrat in vigoare la 1
ianuarie 1958;
- 1967, 1 iulie: Intra in vigoare Tratatul de constituire a unui singur Consiliu
si a unei singure Comisii a Comunitatilor Europene;
- 1987, 1 iulie: Intra in vigoare Actul Unic European (AUE), care adauga
cooperarea politica celei economice;
- 1993, 1 noiembrie: Intra in vigoare Tratatul asupra Uniunii Europene.
Comunitatile Europene (CECO, EURATOM si CEE), impreuna cu Politica externa si
de securitate comuna si Justitia si afacerile interne reprezinta cei trei
piloni ai UE;
- 1997, 16 iulie: Este adoptata "Agenda 2000 - pentru o Europa mai puternica si
mai extinsa", care trateaza reforma institutionala a UE, prezinta viziunea
asupra extinderii Uniunii si opiniile Comisiei cu privire la cererile de
aderare la UE ale celor zece tari central europene;
- 1998, 4 noiembrie: Primele Rapoarte anuale referitoare la stadiul de
indeplinire a conditiilor de aderare la UE;
- 1999, 1 ianuarie: Lansarea monedei unice europene in 11 state europene care
au indeplinit criteriile de convergenta (Franta, Germania, Olanda, Belgia,
Luxemburg, Austria, Italia, Spania, Portugalia, Finlanda, Irlanda);
- 1999, 1 mai: intra in vigoare Tratatul de la Amsterdam;
- 2000, 15 ianuarie: Sesiunea inaugurala a Conferintei ministeriale
interguvernamentale pentru negocieri de aderare cu Malta, Romania, Slovacia,
Letonia, Lituania si Bulgaria are loc la Bruxelles, Belgia
- 2000, 14 februarie: Incepe Conferinta interguvernamentala cu privire la
reforma institutionala a Uniunii Europene, la Bruxelles, Belgia.
Tarile candidate sunt atentionate cu privire la importanta urmatoarelor
aspecte: adoptarea oficiala si aplicarea acquis-ului comunitar; asigurarea unei
bune functionari a pietei interne, in concordanta cu politicile Uniunii
Europene, cu o atentie speciala acordata domeniilor agriculturii, justitiei si
afacerilor interne si protectiei mediului; alinierea la practicile Uniunii
Europene in ceea ce priveste relatiile cu terte state si organizatii
internationale.
De asemenea, statele candidate au primit asigurari ca fiecare solicitare de
aderare va fi evaluata functie de meritele proprii. Tarile candidate si-au
prezentat obiectivele strategice determinate de aspiratiile politice, culturale
si socio-economice in perspectiva aderarii.
- 2000, 9 mai: Institutiile europene celebreaza a 50-a aniversare a
"Declaratiei Schuman";
- 2000, 8 noiembrie: Comisia Europeana adopta rapoartele anuale asupra progreselor inregistrate de statele
candidate si revizuieste parteneriatele pentru aderare;
- 2000, 7-11 decembrie: Consiliul European de la Nisa este in favoarea
accelerarii negocierilor de aderare cu statele candidate si apreciaza pozitiv
efortul acestora de a indeplini conditiile pentru adoptarea si aplicarea
acquis-ului. Consiliul a luat, de asemenea, in discutie politica de securitate
si aparare Europeana , a aprobat agenda
sociala Europeana , a trecut in revista
procesul de cercetare european, coordonarea politicilor economice, siguranta si
sanatatea consumatorului, siguranta maritima, protectia mediului, servicii de
interes general, libertate, securitate si justitie, cultura, regiuni
indepartate si relatii externe. Conferinta Interguvernamentala s-a incheiat cu
un acord politic privind Tratatul de la Nisa;
- 2001, 2 ianuarie: Grecia devine cel de al 12-lea membru al zonei euro;
- 2001, 26 februarie: Tratatul de la Nisa a fost adoptat de catre guvernele
Statelor Membre. Tratatul va intra in vigoare dupa ratificarea sa de catre
toate parlamentele nationale;
- 2001, 15-16 iunie: Consiliul European de la Goteborg a decis, in ce priveste
extinderea UE si procesul de aderare, printre altele, ca "eforturi speciale sa
fie dedicate asistentei acordate Bulgariei si Romaniei";
- 2001, 21 septembrie: Consiliul European extraordinar de la Bruxelles, Belgia
evalueaza situatia internationala dupa atacurilor teroriste care au avut loc la
11 septembrie in New York si Washington, SUA si stabileste liniile directoare
pentru riposta UE;
- 2001, 13 noiembrie: Comisia Europeana adopta Rapoartele Anuale asupra progreselor inregistrate de statele
candidate si revizuieste Parteneriatele de Aderare. Zece tari candidate isi
propun sa incheie negocierile in 2002;
- 2001, 14-15 decembrie; Consiliul European de la Laeken, Belgia decide sa
convoace o Conventie privind viitorul UE, prezidata de Valéry Giscard dEstaing;
- 2002, 1 ianuarie: monedele si bancnotele euro intra in circulatie in cele 12
state participante la zona euro: Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Germania,
Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia si Spania;
- 2002, 28 februarie: perioada circulatiei monetare duale ia sfarsit si euro
devine singura moneda a celor 12 state participante la zona euro. Are loc, la
Bruxelles, sesiunea inaugurala a Conventiei privind Viitorul Europei.
0.Home > 1.Scurt Istoric2
Parteneriatul UE - Romania
Romania a fost una dintre putinele tari comuniste care au avut legaturi economice cu Comunitatea Europeana (Uniunea Europeana de astazi) inca inainte de 1989. Dupa 1990, parteneriatul UE-Romania s-a dezvoltat in permanenta, reflectand progresele Romaniei in procesul de democratizare a societatii si construire a economiei de piata. Depunerea, in iunie 1995, a cererii de aderare a condus la includerea Romaniei in procesul de extindere al Uniunii Europene. Consiliul European de la Helsinki din decembrie 1999, a hotarat deschiderea negocierilor de aderare a Romaniei la UE. In februarie 2000 are loc deschiderea oficiala a negocierilor de aderare a Romaniei la UE, pe parcursul anului fiind deschise noua capitole.
Scurt Istoric
Romania a fost dintotdeauna un stat european, iar romanii nu au incetat sa se considere europeni si sa aspire la intregirea familiei europene.
Romania - UE: o relatie in continua dezvoltare
- la 1 februarie 1993 Romania semna Acordul
European (de asociere la UE );
- doi ani mai tarziu Acordul intra in vigoare;
- prevederile comerciale ale Acordului se aplica inca din mai 1993, prin
intermediul unui Acord Interimar;
- in iunie 1995, Romania a depus cererea de aderare la UE;
- in iulie 1997, Comisia Europeana adopta Agenda 2000, care include Opinia
privind cererea de aderare a Romaniei la UE;
- in martie 1998 se lanseaza oficial procesul de extindere a UE, proces care
include si Romania;
- in noiembrie 1998 se publica primul Raport Anual al CE privind cererea de
aderare a Romaniei la UE (actualizarea Opiniei);
- in iunie 1999 Romania inainteaza Programul National de Aderare la Uniunea
Europeana;
- in octombrie 1999 are loc publicarea celui de-al doilea Raport Anual al CE
asupra progreselor inregistrate de Romania in pregatirea pentru aderarea la UE;
- in decembrie 1999 Consiliul European de la Helsinki decide sa deschida
negocierile de aderare cu inca sase tari
candidate, intre care si Romania;
- in februarie 2000 are loc deschiderea oficiala a negocierilor de aderare a Romaniei
la UE, in cadrul reuniunii Consiliului UE pentru Afaceri Generale dedicata
lansarii Conferintei Interguvernamentale;
- in martie 2000 Guvernul Romaniei adopta Strategia Economica pe Termen Mediu
(SETM) si o prezinta in cadrul reuniunii Consiliului de Asociere Romania - UE;
- se deschid discutiile asupra primelor 5 capitole de negocieri: intreprinderi
mici si mijlocii, stiinta si cercetare, invatamant si formare profesionala,
relatiile economice internationale si politica externa si de securitate comuna;
- in mai 2000 Guvernul Romaniei adopta Programul National de Aderare la Uniunea
Europeana (actualizat), precum si Planul de Actiune si Cadrul Macroeconomic,
complementare SETM; se incheie discutiile asupra primelor 5 capitole de
negocieri;
- in iunie 2000, Comisia Europeana a acceptat continuarea procesului de
negociere cu inca patru capitole: politica de concurenta; statistica;
telecomunicatii si tehnologia informatiei; cultura si audiovizual;
- pe 24 octombrie 2000 au fost deschise primele doua din cele patru capitole
convenite pe durata Presedintiei franceze a UE: statistica si
cultura-audiovizual;
- pe 8 noiembrie 2000 se publica Raportul Anual al CE asupra progreselor
inregistrate de Romania in pregatirea pentru aderare;
- pe 14 noiembrie 2000 au fost deschise inca doua noi capitole de negocieri:
telecomunicatii si politica in domeniul concurentei;
- la 30 martie 2001 au fost deschise negocierile pentru capitolul dreptul
societatilor comerciale;
- in 17 mai 2001, Romania a deschis doua noi capitole de negocieri: pescuitul
si uniunea vamala;
0.Home > 1.Procesul de extindere a UE
Procesul de extindere a UE
Uniunea Europeana este rezultatul unui proces de cooperare si integrare care a inceput in 1951 intre sase state europene: Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg si Olanda. Dupa patru valuri de aderari (1973: Danemarca, Irlanda si Marea Britanie; 1981: Grecia; 1986: Spania si Portugalia; 1995: Austria, Finlanda si Suedia), UE are acum 15 State Membre si se pregateste pentru cea de a cincea extindere, catre Europa Centrala si de Est. Acest proces are ca scop extinderea pasnica a zonei de stabilitate si prosperitate catre noi membri.
In martie 1998 cea de a cincea extindere a fost lansata in mod oficial, cuprinzand urmatoarele 13 state: Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia, Ungaria si Turcia.
1991: se semneaza Acordurile Europene cu Ungaria si Polonia;
1993: se semneaza Acordurile Europene cu Bulgaria, Cehia, Romania si Slovacia;
1994: Ungaria si Polonia inainteaza cererea de aderare la UE
1995: se semneaza Acordurile Europene cu Estonia,
Letonia si Lituania;
Bulgaria, Romania, Slovacia, Estonia, Letonia si Lituania inainteaza cererea de
aderare la UE
1996: Cehia inainteaza cererea de aderare la UE; Slovenia semneaza Acordul European si Inainteaza cererea de aderare la UE
1997: Este adoptata Agenda 2000, care are o sectiune referitoare la extinderea UE; este prezentat punctul de vedere al Comisiei asupra lansarii procesului de aderare si asupra consolidarii strategiei de pre-aderare. Sunt publicate opiniile Comisiei cu privire la cererile de aderare la Uniunea Europeana ale tarilor candidate, bazate pe Criteriile de la Copenhaga
1998: Pe 31 martie incep negocierile cu sase state candidate (Cipru, Ungaria, Polonia, Estonia, Republica Ceha si Slovenia)
1998: Pe 4 noiembrie sunt publicate primele Rapoarte Anuale (privind stadiul indeplinirii criteriilor de aderare).
1999: martie, Consiliul European de la Berlin adopta deciziile privind fondurile de pre-aderare si cheltuielile legate de aderare.
1999: 13 octombrie, Comisia Europeana adopta a doua serie de rapoarte anuale si revizuieste parteneriatele pentru aderare.
1999: 10-11 decembrie, Consiliul European de la Helsinki decide sa deschida negocierile de aderare cu inca sase tari candidate: Bulgaria, Letonia, Lituania, Malta, Romania si Slovacia, si acorda Turciei statutul de tara candidata la UE
2000: Are loc, la Bruxelles, sesiunea de deschidere a Conferintelor Interministeriale cu privire la negocierile de aderare ale Maltei, Romaniei, Slovaciei, Letoniei, Lituaniei si Bulgariei. Tarile candidate sunt atentionate cu privire la importanta urmatoarelor aspecte:
o adoptarea oficiala si aplicarea acquis-ului comunitar
o asigurarea unei bune functionari a pietei interne, in concordanta cu politice Uniunii Europene, o atentie speciala acordandu-se domeniilor agriculturii, justitiei si afacerilor interne si protectiei mediului
o
alinierea la practicile Uniunii Europene in ceea ce
priveste relatiile cu terte state si organizatii internationale
De asemenea, statele candidate au primit asigurari ca fiecare cerere de aderare
va fi evaluata in functie de meritele proprii. Tarile candidate si-au prezentat
obiectivele strategice determinate de aspiratiile politice, culturale si
socio-economice in perspectiva aderarii.
2000: 8 noiembrie, Comisia Europeana adopta o noua serie de Rapoarte Anuale privind progresul inregistrat de tarile candidate.
2000: La summitul de la Nisa, din 7-11 decembrie, Statele Membre au adoptat o noua formula institutionala a Uniunii Europene. Tratatul de la Nisa reprezinta o premisa necesara a procesului de extindere, intrucat contine prevederi referitoare la echilibrul puterii si procesul decizional in cadrul Uniunii, in contextul unei structuri cu 27 de State Membre.
2001: La 26 februarie Tratatul a fost adoptat de catre guvernele Statelor Membre. Tratatul va intra in vigoare dupa ratificarea sa de catre toate parlamentele nationale
2001: 13 noiembrie, Comisia Europeana adopta Rapoartele Anuale si reinnoieste Parteneriatele de Aderare.
2002: Consiliul European de la Barcelona, din 15-16 martie, s-a remarcat prin participarea istorica a sefilor de stat sau guvern, precum si a ministrilor de afaceri externe si finante ai tuturor celor 13 tari candidate, alaturi de omologii lor din statele membre UE.
Respectarea drepturilor fundamentale este
unul dintre principiile de baza ale Uniunii Europene si conditia esentiala pe
care se bazeaza legitimitatea acesteia. In primul paragraf din Articolul 6 (F)
al Tratatului Uniunii Europene se mentioneaza ca Uniunea are la baza
principiile libertatii, democratiei, respectarii drepturilor si libertatilor
fundamentale ale omului si statului de drept, principii comune Statelor Membre,
in timp ce al doilea paragraf al articolului subliniaza ca: Uniunea va respecta
drepturile fundamentale garantate de Conventia Europeana pentru Protectia
Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, semnata la Roma pe 4 noiembrie
1950, drepturi stabilite de traditiile constitutionale comune Statelor Membre
ca principii generale ale legislatiei comunitare. Curtea de Justitie a
reafirmat in repetate randuri aceasta obligatie a Uniunii Europene.
Tratatul de la Amsterdam a inclus o noua prevedere in cadrul Articolului 7 (F1)
din Tratatul Uniunii Europene, care subliniaza: Consiliul, reunit la nivel de
sefi de stat si guvern, actionand in unanimitate pe baza unei propuneri
inaintate de o treime din membri sau de catre Comisie si obtinand acordul
Parlamentului European, poate sa determine existenta unei incalcari serioase si
repetate a principiilor enuntate in Articolul 6(1) de catre un Stat Membru. In
aceasta situatie, Consiliul, actionand prin intermediul unei majoritati
calificate, poate decide suspendarea temporara a drepturilor rezultate din
Tratatele in care sunt implicate tarile respective. Consiliul European de la
Nisa (7-11 decembrie 2000) a propus introducerea unui avertisment preliminar in
eventualitatea in care un Stat Membru ar risca sa incalce principiile
fundamentale ale UE.
Carta Drepturilor Fundamentale acopera drepturile in trei domenii:
-drepturi civile: drepturile omului si dreptul la justitie, garantate de
Conventia Europeana a Drepturilor Omului adoptata de Consiliul Europei;
-drepturi politice care deriva din cetatenia europeana stabilita prin Tratate;
-drepturi economice si sociale care includ drepturile stabilite de Carta
Comunitara a Drepturilor Sociale ale Muncitorilor, adoptata pe 9 decembrie 1989
la summit-ul de la Strasbourg al sefilor de stat si guvern din Statele Membre,
sub forma unei Declaratii.
Carta enumera aceste drepturi in sase capitole. Capitolul sapte acopera
prevederile generale. Astfel, Carta consolideaza toate drepturile personale
intr-un singur text, implementand principiul indivizibilitatii drepturilor
fundamentale. Aceasta Carta stabileste o distinctie, pe care textele europene
si internationale o evidentiasera deja, intre drepturile civile si politice, pe
de o parte, si drepturile economice si sociale pe de alta parte, si enumera
toate drepturile grupate in functie de principiile de baza ale demnitatii,
libertatii, egalitatii, solidaritatii, drepturile cetatenilor si justitie.
In cadrul principiului universalitatii, majoritatea drepturilor enumerate sunt
conferite tuturor oamenilor, indiferent de nationalitatea lor sau de locul de
rezidenta. Cu toate acestea, de drepturile legate direct de cetatenia Uniunii
beneficiaza numai cetatenii (precum dreptul de a lua parte la alegeri pentru
Parlamentul European sau la alegerile municipale) iar o serie de drepturi se
refera la anumite categorii (ca de exemplu drepturile copiilor sau anumite
drepturi sociale ale muncitorilor).
Acest document isi propune sa raspunda la problemele generate de actualele si viitoarele
evolutii din domeniul tehnologiei informatiei sau ingineriei genetice,
stabilind o serie de drepturi precum protectia datelor personale sau drepturi
legate de bioetica. Documentul este in acelasi timp un raspuns la cererea
legitima de transparenta si impartialitate in functionarea administrativa a
Comunitatii, incluzand dreptul de a avea acces la documentele administrative
ale Comunitatii si dreptul la o buna administrare, care insumeaza cazuistica
Curtii de Justitie in domeniu.
In principiu, Carta reprezinta o lege deja stabilita, cu alte cuvinte ea aduna
intr-un singur document drepturile fundamentale recunoscute de Tratatele
Comunitare, de principiile constitutionale comune ale Statelor Membre, de
Conventia Europeana a Drepturilor Omului si de Cartele Sociale Europene.
Documentul stabileste clar faptul ca scopul sau este acela de a proteja doar
drepturile fundamentale ale indivizilor in ceea ce priveste actiunile
desfasurate de Institutiilor UE si de Statele Membre in aplicarea Tratatelor
UE.
In momentul in care s-a propus redactarea unei carte a drepturilor fundamentale
nu s-a luat nici o decizie in privinta statutului acesteia. Acest lucru urma sa
fie stabilit ulterior, dupa adoptarea textului. In contextul procesului
post-Nisa, Consiliul European va decide daca aceasta Carta va fi incorporata in
Tratate, ceea ce ar transforma-o intr-un document obligatoriu pentru Statele
Membre si institutiile comunitare.
Zece noi State
Membre sunt pregatite sa adere la Uniunea Europeana, ca urmare a semnarii
Tratatului de Aderare, in cursul unei ceremonii petrecute in 16 aprilie 2003,
la Atena, in vechea Agora, la poalele Acropolei.
Semnarea Tratatului de Aderare si a Actului Final de catre Republica Ceha,
Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovenia, Slovacia si
Ungaria deschide calea procedurilor de ratificare, care vor consacra statutul
de membru al Uniunii Europene, incepand cu 1 mai 2004.
Cele 10 state apartin istoriei, patrimoniului si culturii Europei. Aderarea lor
este parte a celei de-a cincea extinderi din istoria Uniunii Europene.
Ceremonia marcheaza inceputul unei noi ere a Europei, care permite Uniunii
Europene sa continue indeplinirea obiectivului ei de a construi o Europa avand
la baza idealurile democratiei, pluralismului, statul de drept, respectul
deplin al drepturilor omului si economia de piata libera.
Cu ocazia ceremoniei de semnare, au vorbit Konstantinos Simitis, Presedintele
Consiliului European, Pat Cox, Presedintele Parlamentului European si Romano
Prodi, Presedintele Comisiei Europene.
Alti vorbitori au fost sefii de state si de guverne ai Statelor Membre si ai
noilor State Membre.
Sefii de state si de guverne ai statelor candidate (Bulgaria, Romania, Turcia)
au fost de asemenea prezenti la ceremonie.
Incepand cu 17 aprilie 2003, cele zece state in curs de aderare vor putea
participa ca observatori activi la lucrarile Consiliului Uniunii Europene
precum si la activitatile pregatitoare. Prima sesiune a Consiliului, la care
vor putea participa cele 10 state, ca observatori activi, va avea loc in zilele
de 5-6 mai 2003, fiind dedicata problemelor educatiei, tineretului si culturii.
BAZA LEGALA
Articolul 49 (O) al Tratatului asupra Uniunii Europene, amendat de Tratatul de
la Amsterdam.
OBIECTIVE
Extinderea Uniunii Europene nu este un scop in sine, desi se poate afirma ca,
pentru a-si indeplini misiunea de a realiza unitatea europeana, de a mentine
pacea pe continent si de a avea un rol mai activ in lume, scopul Uniunii este
acela de a aduna la un loc toate popoarele Europei.
REALIZARI
1. Un cadru juridic aplicabil
a. Proceduri
Statul solicitant adreseaza solicitarea catre Consiliu. Dupa consultarea
Comisiei si obtinerea aprobarii din partea Parlamentului European, care
actioneaza printr-o majoritate alcatuita din membrii sai, Consiliul ia o
hotarare unanima. Conditiile de aderare si adaptarea la tratatele pe care le
implica acest proces sunt mentionate in cadrul unui acord dintre Uniune si
statul solicitant, acord care trebuie ratificat de catre fiecare stat membru.
b. Conditii care trebuie indeplinite
Conditiile aderarii sunt enumerate in Articolul 49 (fost O) din cadrul TEU.
Tarile candidate la aderare trebuie sa fie situate pe continentul european, sa
respecte principiile care stau la baza Uniunii, conform Articolului 6 (fost
F)(1) al Tratatului: democratie, respect pentru drepturile si libertatile
fundamentale ale omului, stat de drept.
2. Istoric
a. Cele patru extinderi anterioare
Celor sase membri fondatori li s-au alaturat:
-Danemarca, Irlanda si Marea Britanie, in 1973;
-Grecia, in 1981;
-Spania si Portugalia, in 1986;
-Austria, Finlanda si Suedia, in 1995.
b. Actualele state candidate
Aceste tari sunt Turcia (care a depus cererea de aderare in aprilie 1987),
Cipru si Malta (iulie 1990), Ungaria si Polonia (martie si aprilie 1994),
Romania, Slovacia, Letonia si Estonia (iunie, octombrie si noiembrie 1995),
Lituania si Bulgaria (decembrie 1995), si Republica Ceha si Slovenia (ianuarie
si iunie 1996). Pentru situatia Elvetiei vezi par. 5.c. Solicitarea statului
Maroc a fost respinsa, conform opiniei exprimate de Comisie, care a subliniat
non-apartenenta acestei tari la teritoriul european.
3. Probleme ridicate de viitoarele extinderi
a. Acordul de principiu al UE
UE se declara, in principiu, in favoarea urmatorului val de extinderi, care
implica in primul rand tarile Europei Centrale si de Est. Uniunea considera ca
este de datoria sa sa ajute aceste tari sa adere la organismul european, dupa
decenii de regim totalitar, declin economic si izolare de familia europeana.
Aderarea acestora este considerata necesara pentru a intari noile democratii
si, in consecinta, pentru a contribui la mentinerea pacii in Europa. Consiliul
European a decis asadar, in iunie 1987, la Copenhaga, in favoarea aderarii la
UE a tarilor central si est-europene care isi doreau acest lucru.
In acelasi timp, Uniunea este constienta de dificultatile presupuse de extindere,
atat pentru UE cat si pentru tarile in cauza. La nivel economic, tehnic si
administrativ, aceste tari se afla cu mult sub nivelului mediu al statelor din
cadrul UE, comparativ cu tarile cel mai putin dezvoltate care au aderat la
Uniune in etapele precedente de extindere. Aceasta discrepanta, precum si
numarul de aderari propuse, care vor dubla numarul statelor membre UE, vor avea
de asemenea un impact asupra uniformitatii din cadrul UE si asupra modului de
functionare a Uniunii.
b. Eforturi asteptate din partea statelor solicitante
In 1993, la Copenhaga, Consiliul European a stabilit criteriile pe care trebuie
sa le indeplineasca candidatii la aderare (in plus fata de conditiile stabilite
in cadrul Tratatului): o economie de piata functionala capacitatea de a face
fata presiunii concurentiale si pietei din cadrul Uniunii, adoptarea
acquis-ului comunitar, care presupune capacitatea de a efectua modificari
substantiale ale legilor, reglementarilor si prevederilor administrative,
adoptarea obiectivelor fundamentale ale Uniunii, si anume integrarea politica,
economica si monetara.
Diferentele dintre statele solicitante in ceea ce priveste indeplinirea
conditiilor si criteriilor constau in faptul ca situatiile lor sunt diferite,
iar procesul de aderare trebuie sa tina cont de acest lucru.
Procesul de aderare, lansat pe 30 martie 1998 pentru toate cele 10 tari
central-europene si Cipru include acum si Malta si Turcia. Este un proces
evolutiv si complex, in care fiecare candidat este apreciat in functie de
meritele proprii si pe baza acelorasi criterii. Procesul include o strategie de
pre-aderare, negocieri de aderare, o examinare analitica a legislatiei
Comunitatii Europene si o procedura de reexaminare. Aderarea Ciprului este
complicata de faptul ca insula este impartita de facto intre comunitatea greaca
si cea turca.
Aderarea Turciei este dificila din cauza nivelului de dezvoltare economica si a
reformelor necesare in domeniul democratiei si al respectarii drepturilor
omului.
c. Necesitatea adaptarii Uniunii la procesul extinderii
Pentru a se asigura ca o extindere de asemenea proportii nu se realizeaza in
detrimentul procesului de integrare si pentru a preveni acest fenomen, Uniunea
trebuie mai intai sa se adapteze.
- Organizarea institutionala, in cadrul careia pot aparea uneori dificultati
chiar in ceea ce priveste functionarea eficienta a Uniunii cu 15 state membre,
trebuie sa fie regandita in conditiile in care Uniunea trebuie sa continue sa
functioneze eficient cu peste 20 de membri. Intr-un "Protocol privind
extinderea Uniunii Europene", Tratatul de la Nisa include prevederi
institutionale referitoare la sistemul de votare in cadrul Consiliului (care
urmeaza sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2005), la alocarea locurilor in
Parlamentul European incepand cu mandatul 2004-2009 si la reorganizarea
Comisiei, astfel incat sa se garanteze includerea cate unui membru din fiecare Stat Membru incepand
cu anul 2005.
- Avand in vedere caracteristicile economice ale tarilor candidate (stadiul
relativ de dezvoltare, importanta agriculturii, etc), extinderea va avea in mod
inevitabil consecinte asupra anumitor politici comune (ex. politica agricola,
politica regionala) si asupra cheltuielilor comunitare aferente.
4. Strategia de extindere elaborata de Uniune
Strategia a fost elaborata in mare parte de Consiliul European de la Luxemburg,
din 12 si 13 decembrie 1997.
a. Principii adoptate pentru realizarea acestui proces
Extinderea este privita ca un proces general, deci trebuie sa fie realizata in
cadrul unui cadru de negociere unitar.
Cu toate acestea, extinderea este un proces progresiv, avand in vedere
situatiile diferite ale statelor candidate. Cadrul comun trebuie asadar sa
permita negocieri separate pentru fiecare tara, care sa inceapa in fiecare caz
la momentul potrivit, in functie de nivelul de pregatire al tarii candidate si
in functie de propriul ritm.
b. Strategia de pre-aderare
Consiliul European a decis sa adopte o strategie accelerata de pre-aderare
pentru tarile central si est-europene. Strategia completeaza acordurile
europene, care vor continua sa constituie baza relatiilor Uniunii cu aceste
tari, si isi propune sa ajute tarile Central si Est-Europene sa realizeze cat
mai rapid si mai curand posibil acquis-ul comunitar, facilitandu-le astfel
procesul aderarii.
Strategia include doua instrumente:
-parteneriate de aderare, care aduc toate formele de asistenta ale Uniunii in
tarile candidate, in cadrul unei singure structuri, pentru a implementa
programe nationale menite sa pregateasca tarile respective pentru aderare, ceea
ce reprezinta un instrument-cheie al acestei strategii. Programele pentru
fiecare tara acopera prioritatile pe termen scurt si mediu care trebuie sa fie
respectate in adoptarea acquis-ului, mobilizand resursele financiare
disponibile pentru acest scop, in special in cadrul programului PHARE.
Procedurile au fost stabilite de o reglementare cadru a Consiliului din 15
martie 1998.
-asistenta comunitara: Consiliul European de la Berlin din martie 1999 a decis
sa mareasca substantial ajutorul pentru pre-aderare, sa creeze doua instrumente
specifice: instrumentul structural de pre-aderare (ISPA) si instrumentul de
pre-aderare pentru agricultura (SAPARD), sa mentina accentul programului PHARE
pe doua obiective prioritare: intarirea sistemului administrativ si judiciar
(reprezentand pana la 30% din finantare) si investitii legate de adoptarea
acquis-ului comunitar (pana la 70 %), sa initieze o serie de programe
comunitare (in domeniul educatiei si cercetarii) pentru tarile solicitante.
c. Conferinta Europeana
Consiliul European a hotarat sa convoace Conferinta Europeana propusa de
Comisie. Conferinta este un forum multilateral de consultare care reuneste
Statele Membre si statele candidate pentru a aborda probleme de interes comun
in domeniile politicii externe si de securitate, justitie si afaceri interne,
cooperare regionala si politica economica.
d. Cazuri particulare: Cipru, Malta si Turcia
Avand in vedere faptul ca Cipru si Malta nu indeplinesc conditiile pentru a
primi asistenta in cadrul programului PHARE, aceste tari beneficiaza de
asistenta pentru pre-aderare in cadrul unei reglementari speciale a Consiliului
pentru perioada 2000-2004. Asistenta se va concentra asupra procesului de
armonizare, iar in cazul Ciprului, asupra masurilor bicomunale care ar putea
genera un acord politic.
Consiliul de la Helsinki din decembrie 1999 a decis ca Turcia, la fel ca alte
tari candidate, sa beneficieze de o strategie de pre-aderare menita sa sprijine
reformele acestei tari. Asistenta este oferita in cadrul a doua reglementari
legate de "Strategia Europeana" pentru Turcia.
5. Implementarea strategiei: progresul concret inregistrat de tarile candidate
a. Opinia initiala a Comisiei referitoare la solicitarile de aderare
Consiliul European de la Madrid din decembrie 1995 a solicitat Comisiei
exprimarea opiniei in legatura cu o serie de candidaturi, in conformitate cu
rezultatele Conferintei Interguvernamentale asupra revizuirii tratatelor (care
a luat in final forma Tratatului de la Amsterdam). Comisia si-a exprimat opinia
(impreuna cu o analiza a efectelor extinderii asupra politicilor comunitare, in
special asupra politicilor agricole si structurale), intr-o informare datata
iulie 1997 denumita "Agenda 2000". Opinia este prezentata in volumul III al
informarii si in documentele detaliate atasate.
Comisia a apreciat ca, exceptand Slovacia, tarile central si est-europene
candidate la aderare indeplineau criteriile politice necesare pentru aderare
(referitoare la democratie, drepturile omului etc.), dar ca nici una dintre ele
nu indeplinea criteriile economice si nu era capabila sa-si asume obligatiile
care ar fi decurs in urma aderarii. Cu alte cuvinte, era necesar ca aceste
state sa beneficieze de parteneriate puternice. Comisia prezinta rapoarte
anuale referitoare la progresul inregistrat de fiecare stat candidat. In ceea
ce priveste situatia Ciprului, Comisia a apreciat ca trebuie identificata o
solutie satisfacatoare in legatura cu impartirea insulei in vederea aderarii,
dar nu a exclus posibilitatea de a initia negocieri de aderare doar cu partea
de sud (greaca) a insulei.
b. Inceperea negocierilor de aderare
Consiliul European de la Madrid a stabilit ca deciziile necesare inceperii
negocierilor de aderare sa fie luate in maxim sase luni de la incheierea
Conferintei Interguvernamentale referitoare la revizuirea tratatelor. Procesul
de aderare pentru 11 state candidate (cele 10 TECE si Cipru) a fost initiat la
Bruxelles pe 30 martie 1998 in cadrul unei intalniri a Ministrilor de Externe
din tarile interesate. Cu toate acestea, negocierile de aderare au inceput, in
ziua urmatoare, cu sase state (Cipru, Estonia, Ungaria, Polonia, Republica Ceha
si Slovenia), sub forma unor conferinte interguvernamentale bilaterale (la care
au participat reprezentanti ai Uniunii si ai tarilor solicitante). In acelasi
timp, odata cu inceperea procesului, a fost initiata si Conferinta Europeana,
care a avut loc prima data la Londra, pe 12 martie 1998 si mai tarziu la
Luxemburg, pe 5 octombrie 1998. Consiliul European de la Helsinki din decembrie
1999 a hotarat sa invite Bulgaria, Letonia, Lituania, Malta, Romania si
Slovacia la masa negocierilor. Negocierile cu aceste tari au fost lansate
oficial in februarie 2000.
Consiliul a mai subliniat ca Turcia este un candidat real pentru aderarea la
UE, dar va trebui sa indeplineasca criteriile de la Copenhaga.
c. Situatia Elvetiei
Ca urmare a rezultatelor negative ale referendumului din 1992 referitor la
aderarea acestei tari la Spatiul Economic European, guvernul elvetian nu a
solicitat aderarea la UE, dar nici nu a respins-o. UE a incheiat o serie de
acorduri sectoriale cu Elvetia la sfarsitul anului 1998. Aceste acorduri, care
includ aspecte privind libera circulatie a persoanelor si transporturile, au
intrat in vigoare in 2001.
2 Cum a aparut Euro?
3 De ce era necesara o moneda unica?
4 Cate bancnote si monezi sunt?
5 Care sunt statele participante la zona Euro?
6 Care sunt cursurile de schimb?
7 Care este calendarul schimbarii monedelor nationale in Euro in tarile Uniunii Europene?
8 Cum se desfasoara introducerea Euro in Romania?
CALATORIE- calatorul trebuie sa efectueze un singur schimb valutar; de exemplu, daca se viziteaza un muzeu in Italia, se poate plati biletul de intrare cu banii ramasi de la o excursie in Grecia sau se poate manca la restaurant in Franta cu banii schimbati la o casa de schimb din Spania, etc.
CUMPARATURI- preturile sunt exprimate in aceeasi moneda in toata zona Euro, deci se pot face mai usor comparatii si se poate alege cel mai bun pret.
AFACERI- nu mai exista riscul ca diferitele valute sa fluctueze; se cumpara, vinde si tranzactioneaza pe o piata mult mai mare si mai competitiva; gestiunea unei afaceri e mai usoara si mai putin costisitoare. Ce trebuie sa faca cetatenii romani pentru a converti in Euro fostele bancnote si monezi nationale din zona Euro? Avand in vedere ca majoritatea bancilor ofera posibilitatea de a converti automat si fara comision conturile in valute nationale in conturi Euro, optiunea cea mai putin costisitoare pentru cetateanul roman este de a depune banii respectivi intr-un cont bancar, inainte de sfarsitul anului 2001.
Mai exista posibilitatea, pentru cei care nu dispun de sumele necesare pentru a deschide un cont, de a converti valutele din zona Euro in lei sau intr-o alta valuta din afara zonei Euro (caz in care se poate percepe comision pentru efectuarea acestor tranzactii). Cetatenii romani care au posibilitatea de a se deplasa in strainatate, in tarile zonei Euro, pot sa converteasca valutele nationale direct la magazine sau banci (pana la data 28 februarie 2002), sau doar in banci si punctele special desemnate (dupa data respectiva). Pana la 28 februarie 2002, convertirea se va efectua fara comision in majoritatea bancilor din aceste tari, pentru sume in limite rezonabile.
Romania a depus cerere de aderare la UE in iunie 1995.
Romania a fost acceptata ca stat candidat la Consiliul European de la Luxembourg din decembrie 1997.
Decizia de deschidere a negocierilor cu Romania a fost luata de Consiliul European de la Helsinki, in decembrie 1999. Durata negocierilor variaza foarte mult de la o tara candidata la alta. In principiu, cu cat un stat candidat este mai bine pregatit, cu atat mai repede se incheie negocierile. De exemplu, Austria, Finlanda si Suedia au avut nevoie de 16 luni pentru a negocia aderarea lor la UE, pe cand Portugaliei i-au trebuie 80 de luni. Incheierea cu succes a negocierilor nu conduce intotdeauna la aderarea propriu-zisa la UE. Un caz clasic este cel al Norvegiei, stat care a negociat de doua ori aderarea si de fiecare data aceasta a fost respinsa de populatie in referendumurile nationale cerute de Constitutia tarii pentru ratificarea Tratatului de Aderare la UE.
redactarea si convenirea Tratatului de aderare de catre UE si statul candidat, tratat international ce prevede drepturile si obligatiile partilor in vederea dobandirii calitatii de membru al UE;
exprimarea consimtamantului Parlamentului European prin adoptarea Tratatului de aderare;
semnarea Tratatului de aderare de catre toate statele membre ale UE (15 +) si de catre Romania;
ratificarea Tratatului de catre toate Parlamentele nationale ale statelor membre si de catre Parlamentul Romaniei, precum si prin organizarea unui referendum (acolo unde Constitutia sau considerentele politice o cer).
Cand toate aceste etape au fost parcurse cu succes, Romania poate deveni membra a Uniunii Europene.
Statul care doreste aderarea la UE trebuie sa depuna Presedintiei Consiliului UE o cerere de aderare (o scrisoare in care isi exprima dorinta de a deveni membru al Uniunii Europene)
Consiliul UE decide daca ii este sau nu conferit statutul de candidat la UE. Acesta nu este un proces automat (Turcia nu a fost acceptata ca stat candidat decat dupa multi ani de la depunerea cererii de aderare). Din momentul in care candidatura unui stat este acceptata acesta primeste ajutor din partea Uniunii pentru a se pregati pentru aderare si este permanent monitorizat pentru a se vedea in ce masura indeplineste criteriile aderarii
Pe baza rapoartelor anuale de tara intocmite de Comisia Europeana, Consiliul European decide deschiderea negocierilor de aderare . Consiliul European de la Helsinki din decembrie 1999 a hotarat ca singurul criteriu care trebuie indeplinit inaintea deschiderii negocierilor este criteriul politic (existenta unor institutii democratice stabile, respectarea drepturilor omului si protejarea drepturilor minoritatilor). Celelalte criterii raman neschimbate, indeplinirea lor fiind necesara in momentul aderarii. Aceste criterii sunt:
Intre 1993 (cand a fost infiintata Delegatia Comisiei Europene in Romania) si 1998, Delegatia s-a ocupat atat de elaborarea strategiei de informare cat si de implementarea ei. Cu toate acestea, cresterea gradului de complexitate a informatiilor si a sarcinilor de comunicare a depasit resursele interne ale Delegatiei si a impus necesitatea unui sprijin extern.
Din 1998, implementarea si managementul financiar au fost transferate catre o companie privata de Relatii Publice selectionata pentru a actiona in calitate de contractant local pentru activitatile de informare (Local Information Contractor - LIC ), in urma unei licitatii publice in cadrul Programului Descentralizat de Informare si Comunicare .
Principalul obiectiv initial al programului a fost infiintarea unui Centru de Informare apartinand Delegatiei Comisiei Europene in Romania. Situat in inima Bucurestiului, Centrul urma sa aiba doua roluri de baza: (i) acela de principal vector de comunicare al Delegatiei, sa devina o locatie traditionala pentru cele mai multe evenimente publice si/sau de presa si (ii) acela de punct de informare pentru publicul larg si pentru grupurile tinta specializate.
Dupa renovarea si dotarea cu personal si echipamente IT corespunzatoare, Centrul a fost deschis pentru public in iunie 1999.
In lipsa altor eforturi semnificative de comunicare pe tema aderarii la Uniunea Europeana, s-a decis la acel moment elaborarea si dezvoltarea unui set elementar de instrumente de informare si comunicare:
o strategie coerenta pentru relatia cu media
un Centru de Informare puternic
publicatii adresate grupurilor tinta
un web site complex (inclusiv o baza de date, care sa permita o dezvoltare ulterioara, conform strategiei Delegatiei)
un program de evenimente (in principal: evenimente legate de Ziua Europei)
Relatiile cu media s-au dovedit a fi foarte eficiente, atat calitativ cat si cantitativ:
Aparitiile in presa a articolelor despre Uniunea Europeana au crescut de peste doua ori in ultimii trei ani (de la 5500 de articole in 1999 la 13500 in 2001)
Cu toate acestea, stirile continua sa aiba o pondere mai mare comparativ cu articolele de opinie, existand totusi o tendinta de crestere a numarului celor din urma (de la 8% articole de opinie 2000 la 10% in 2001).
Actualul LIC pentru Romania este consortiul format din APCO-Europe si DC Communication, care a castigat licitatia lansata si organizata in 2001. . Activitatile de informare si comunicare sunt derulate de LIC (Local Information Contractor), in conformitate cu procedurile PHARE. Informatii complete privind regulile si procedurile utilizate. Licitatiile locale vor fi publicate in pagina www.infoeuropa.ro, la rubrica "Oportunitati de finantare.
Centrul este recunoscut in prezent ca fiind interfata publica oficiala a Delegatiei. Centrul primeste vizitatori (in medie peste 60 de vizitatori/zi); gazduieste evenimente (in medie 6 evenimente/luna); actualizeaza zilnic site-ul web; administreaza, inregistreaza si depoziteaza publicatiile primite de Delegatie de la diversele departamente ale Uniunii Europene; se ocupa de trimiterea informatiei in retea (110 adrese); produce si actualizeaza materiale scrise,
in functie de interesul publicului (in total, in ultimii trei ani, au fost produse si multiplicate 600.000 de exemplare de publicatii de catre personalul CI).
(pentru un raport statistic complet referitor la CI, va rugam consultati anexa 2)
Atat publicatiile cu caracter general (despre extinderea UE, Ziua Europei etc.) cat si publicatiile specializate (referitoare la PHARE, ISPA, SAPARD, Euro, etc.) au fost produse in limba romana (si uneori si in engleza).
Seria 10 Intrebari: 3 titluri: 10 intrebari despre extindere; 10 intrebari despre negocieri; 10 intrebari despre Euro; aceasta serie a fost foarte apreciata deoarece ea ofera, intr-un mod accesibil, raspunsuri la cele mai frecvente intrebari despre aceste subiecte
Seria Proiecte de succes: 4 titluri: despre proiecte de succes in domeniul dezvoltarii societatii civile; prevenirea inundatiilor; sprijinirea regiunilor miniere; proiecte pentru Romi;
Seria programe UE: au fost dezvoltate cateva tipuri de publicatii: cu caracter general (despre fiecare dintre principalele instrumente de pre-aderare) si publicatii de specialitate si care pot fi actualizate: fise sectoriale (cate una pentru fiecare sector sprijinit de UE); fise de lansare (pentru fiecare lansare de solicitare de propuneri) si fise de programe (pentru fiecare program UE disponibil in Romania)
Seria Temelor Europene: au fost publicate o serie de titluri referitoare la: Tratatele UE, EUR-Lex, surse de informatie in legatura cu UE, etc.
Documente oficiale de aderare: Rapoarte anuale, Parteneriate de aderare, PNAA (aceste publicatii au fost lansate de institutii oficiale, precum Comisia Europeana, Guvernul Romaniei, etc.)
Lansat in septembrie 1999, site-ul www.infoeuropa.ro reprezinta in prezent principala sursa oficiala de informatii referitoare la activitatile Uniunii Europene in Romania. Site-ul utilizeaza o baza de date care dispune de un instrument puternic de navigare ce permite accesul in timp real la toate (re)sursele UE disponibile pe Internet.
Site-ul a fost reproiectat in iulie 2000 ca portal bilingv. in prezent, el ofera acces la informatii relationate (politici comunitare, programe de asistenta, capitole de negociere, sectoare, institutii, publicatii).
Noul portal mai ofera acces la o baza de date ce cuprinde programe de finantare, permitand o evaluare rapida a gestionarii fondurilor, in functie de o serie de criterii: geografic, sector, beneficiar, contractant.
Cifre record de utilizare a site-ului: in jur de 10.000 de vizitatori pe luna, care se adauga unui total de 250.000 de vizitatori in perioada Sept 1999 . Dec. 2001.
Lista de abonati prin serviciul gratuit de transmitere automata de informatii Priorimail a crescut la peste 1.500 de adrese. Abonatii au primit in medie 8 stiri pe saptamana continand informatii de actualitate referitoare la probleme legate de Uniunea Europeana (comunicate de presa, lansari de programe, declaratii politice, anunturi pentru evenimente, stadiul negocierilor etc.).
Festivalul Filmului European (cu participarea Statelor Membre UE si a ambasadelor tarilor candidate) a fost organizat in fiecare an din 1994 (cu exceptia anului 1998) si a devenit evenimentul traditional pentru sarbatorirea Zilei Europei in Romania.
In ceea ce priveste participarea la alte evenimente importante, Delegatia realizeaza o evaluare atenta, pentru a stabili daca se justifica participarea cu vorbitori, standuri expozitionale si/sau materiale promotionale.
Pentru orice eventualitate, Delegatia a produs un pachet de baza de participare la evenimente, pachet care include:
Stand expozitional de identitate (albastru cu stele aurii, utilizat de exemplu pentru conferinta de presa a Presedintelui Romano Prodi, a Comisarului Verheugen, etc.)
Publicatii de interes general (de ex. Seria 10 intrebari)
Baner UE, drapel Materiale promotionale: organizer anual cu sigla centrului de informare, carte postala CI, tricouri, carnetele, pixuri, insigne etc.
Info-kiosk . un nou instrument interactiv si atractiv (touch screen, sunet, abordare foarte vizuala), care ofera informatii de baza despre UE, institutiile sale, statele membre si candidate, despre procesul de aderare a Romaniei si despre sprijinul financiar primit in acest scop. in plus, acest instrument include si un concurs tematic.
Un accent mai puternic asupra informarii la nivel local si regional;
Sprijinirea retelei existente de multiplicatori (instruire, acces la Internet, etc.)
Adaptarea activitatilor pentru noi grupuri tinta (vizarea unor grupuri tinta precum agricultori, tineri, femei si clerici)
Cooperarea si coordonarea eforturilor cu alte campanii de informare organizate de alte institutii (guvernamentale si neguvernamentale).
Principalele puncte tari ale programului de informare implementat de Delegatia Comisiei Europene pana in prezent sunt urmatoarele:
Relatii credibile cu presa, printr-o politica transparenta, obiectivitate si reactii prompte, Delegatia a construit relatii durabile cu presa, avand parteneri de incredere si asigurand astfel calitatea relatarilor despre problematica UE si un nivel ridicat de credibilitate pentru informatiile generate de Delegatie.
Un Centru de Informare eficient . Centrul de Informare al Delegatiei, situat chiar in centrul Bucurestiului, intr-o zona de trafic intens, a reusit sa devina principalul punct de referinta in ceea ce priveste informatiile legate de integrarea europeana. Centrul are anual in jur de 10.000 de vizitatori, gazduieste in jur de 100 de evenimente precum si o pagina de Internet cu peste 100.000 de vizitatori/an.
Cresterea numarului de produse de informare referitoare la programele Uniunii Europene de finantare . datorita interesului manifestat de publicul roman fata de oportunitatile de finantare oferite de UE, a fost elaborat un numar din ce in ce mai mare de produse informative pentru a raspunde asteptarilor publicului, ca de exemplu: fise de lansare, brosuri referitoare la principalele instrumente de finantare, programe de succes, etc.
Informarea la nivel local se afla inca la inceput . Spre sfarsitul anului 2001, Delegatia a inceput sa abordeze problema lipsei de informatii exacte despre Uniunea Europeana in afara capitalei. Exista in tara o retea incipienta de furnizori de informatie (peste 100 de institutii), dar competenta acestora, resursele si capacitatea administrativa variaza considerabil, ceea ce le face sa nu functioneze inca intr-o retea.
Anumite grupuri tinta inca duc lipsa de informatii adaptate la necesitatile lor . Avand in vedere resursele limitate si lipsa unor cunostinte specifice anumitor grupuri tinta, Delegatia raspunde doar necesitatilor unui numar redus de grupuri tinta, carora le ofera informatii specializate.
Exista un nivel limitat de intelegere/dezbatere publica in ceea ce priveste aderarea la UE . Ca urmare a unui grad ridicat si constant de sprijin din partea publicului pentru procesul de integrare in UE, Romania nu a lansat inca o dezbatere publica de proportii pe marginea acestui aspect. Desi anumite forme de consultare publica au fost introduse pentru o serie de probleme legate de negocierile de aderare si viitorul Europei, ele sunt totusi prea limitate pentru a fi considerate dezbateri de anvergura nationala. De fapt, informatiile care nu se refera la programele UE (unde se duc banii?) sunt putin solicitate. Acest lucru a creat intr-o anumita masura o falsa perceptie potrivit careia UE nu se refera decat la bani.
Presa: locala (in jur de 120) si centrala (in jur de 60)
Multiplicatori de informare europeana (peste 100)
Asociatii de afaceri si profesionale (in jur de 80)
Administratie centrala si locala (in jur de 120)
Public larg (inclusiv tineri si tarani)
Obiectivul acestei strategii este abordarea punctelor slabe identificate pentru a aduce informatiile legate de Uniunea Europeana mai aproape de nevoile si interesele publicului.
Punand informatiile legate de UE la dispozitia celor interesati si prin incurajarea unei largi dezbateri publice pe marginea problemelor legate de aderare.
Prin aducerea informatiilor legate de UE mai aproape de cetateni, prin identificarea si investirea in muliplicatorii locali si regionali si printr-un program de vizite lunare in tara.
Continutul exact al acestor activitati va putea fi definit numai dupa procesarea rezultatelor studiilor regionale efectuate in prima jumatate a anului 2002. Activitatile ar putea include instruire profesionala, conectare la Internet, cooperare prin intra/extranet.
Delegatia organizeaza lunar vizite la nivel inalt (Seful Delegatiei) in tara. Ori de cate ori este posibil, un grup de jurnalisti va fi invitat sa insoteasca Delegatia oficiala, de fiecare data fiind selectati reprezentantii altor publicatii.
Fiecare vizita va include intalniri/mese rotunde cu unul/mai multe grupuri tinta, vizitarea proiectelor finantate de UE in regiunea respectiva, conferinte de presa.
Pentru identificarea perceptiei locuitorilor zonelor rurale, unde nivelul cunostintelor despre UE este foarte limitat; in vederea aplicarii programului SAPARD, zonele rurale si in special agricultorii reprezinta un element cheie pentru orice program de informare regional.
Efectuarea unei cercetari pe baza de focus grupuri/grupuri tinta-cheie pentru a identifica nevoile de informare, asteptarile etc.
Coordonarea cu alte organisme guvernamentale si neguvernamentale in vederea promovarii studiilor sectoriale sau pe grupuri tinta privind aderarea la Uniunea Europeana.
Definirea pachetelor informative cu continut coerent, in functie de sectoarele carora li se adreseaza, pachete care sa includa: politica UE la nivel de sector, capitol de negociere, acquis UE, programe sectoriale UE.
Initierea si incurajarea intalnirilor, meselor rotunde, bazelor de date sau a altor tipuri de evenimente la care sa participe grupurile sectoriale tinta.
Participarea cu documentatie, vorbitori, materiale promotionale la evenimente specializate organizate de grupuri tinta prioritare.
Prin informatii mai transparente, in special in ceea ce priveste finantarea oferita de UE in Romania, si prin incurajarea dezbaterilor publice pe subiecte legate de UE.
Program de dezbatere: Organizarea/sprijinirea organizarii de dezbateri pe marginea aspectelor cheie legate de aderarea Romaniei la UE/ viitorul UE.
Publicatii generale: Publicatiile sunt destinate publicului larg si au drept scop explicarea institutiilor, politicilor, valorilor UE, a activitatilor desfasurate in Romania etc.
9 Mai . Ziua Europei & alte evenimente: evenimentul organizat in mod traditional in fiecare an pentru a reprezenta Uniunea Europeana si ideea de unitate in diversitate este Festivalul Filmului European. Se vor organiza evenimente si in alte orase din tara. Delegatia se va stradui sa raspunda invitatiilor de a participa la evenimentele importante legate de aderarea la UE.
Cercetare: Studii cantitative pentru a inregistra perceptia asupra UE, a valorilor si politicilor sale, precum si asupra aderarii la UE.
Intretinerea si dezvoltarea (personal, echipamente, mod de operare) Centrului de informare din Bucuresti. Centrul va incepe sa produca un buletin de informare care va descrie ultimele evolutii in domeniul negocierilor, agenda evenimentelor, publicatii, etc.
Baza de date media: intretinerea si dezvoltarea bazei de date a Delegatiei pentru media nationala, regionala si locala.
Monitorizarea presei: producerea zilnica de press-clippings, rapoarte zilnice si lunare de monitorizare a presei audiovizuale, legate de felul in care mass media scrie despre aspectele legate de UE (in general si in Romania).
Evenimente de presa: relatii cu presa (evenimente de presa) informala si formale, inclusiv exercitii interactive de comunicare si un premiu . Reporter European. acordat anual pentru cea mai buna analiza pe marginea problemelor legate de UE.
Activitati specifice pentru tineret si populatia rurala. Tineretul va fi abordat in functie de varsta, cu activitati specifice. Va fi dezvoltat un program pentru copii de scoala primara si secundara, care va include un CD Rom interactive de prezentare a statelor membre (.Steluta.), un concurs de puzzle European si brosura de benzi desenate . Razboiul Inghetatei de zmeura..
Pentru grupul de varsta 15-25 de ani, va fi pregatit un program special, care include colaborarea cu Internet Café-uri si construirea site-ului specializat www.15-25.ro.
Autoritati locale
Presa locala
Multiplicatori de informatie
Societatea civila locala
Mediul de afaceri local
comunicarea permanenta asigurata deja
cercetare in curs de desfasurare (2002)
riscul absentei unei finantari durabile pentru punctele de informare, care poate duce la intreruperea activitatii
riscul unei concurente negative intre punctele de informare, care sa inlocuiasca relatiile de parteneriat
Regiunile au un rol important in cadrul Uniunii Europene
75% din legislatia UE se refera la regiuni si 75% din fondurile UE de preaderare sunt destinate regiunilor
instruire
conectare la Internet
evenimente locale
Intranet pentru retea
Asociatii profesionale din urmatoarele sectoare:
agricultura
libera circ. a marfurilor
concurenta
dreptul soc. comerciale
protectia consumatorului
finante publice
servicii financiare
statistica
IMM
administratie publica
vama
energia
telecomunicatii
transporturi
protectia mediului
dezvoltare regionala
societatea civila
afaceri sociale
sanatate publica
invatamant
copii
romi
cultura
audiovizual
justitie si afaceri interne
fise sectoriale deja existente care trebuie doar actualizate la fiecare trei luni
situatie diferita in ceea ce priveste informatia si capacitatea administrativa de la
o organizatie la alta
Mesaje sectoriale adaptate conform Raportului Anual de Tara al Comisiei Europene
Cercetare calitativa (focus grupuri)/sectoare cheie
Pregatirea si distribuirea pachetelor de informatii sectoriale catre actorii activi la nivel de sector
la nivel central sau local care sa implice actorii activi identificati in urma studiului.
Participarea la targuri si expozitii sectoriale
nivelului de intelegere al opiniei publice in ceea ce priveste aspectele legate de UE
(conform ultimului eurobarometru)
limbajul UE este prea institutional
Procesul de aderare a Romaniei la UE va avea succes numai daca se bazeaza pe sprijinul venit din partea unui public informat
Cercetari generale (sondaje de opinie, analiza media etc.)
Evenimente (Ziua Europei, alte evenimente de interes general)
Vizitatorii CI sunt la curent cu diverse aspecte legate de UE
exista deja o monitorizare permanenta a profilului vizitatorilor CI
Centrul este accesibil in special locuitorilor din Bucuresti
Uniunea Europeana are o politica de comunicare permanenta cu cetateanul
Asigurarea accesului liber al publicului la site-urile si bazele de date legate de UE prin 6
ordinatoare
Organizarea de intalniri si evenimente cu grupurile de interes
Publicatii CI: buletinul de informare, seria temelor europene etc.
Distribuirea publicatiilor in retelele de multiplicatori
Un mai mare accent pe presa locala
O mai mare atentie acordata valorilor/politici lor, nu doar programelor de finantare
Mai multe analize in raport cu stirile
Jurnalisti inscrisi deja in bazele de date ale Comisiei
Jurnalisti care se ocupa de subiecte adiacente (economic, social, sanatate,
cultural)
Profesionisti din presa locala
desfasurarea unui proces de monitorizare complex si permanent
in presa o stire buna nu reprezinta un subiect de interes (.good news is no news.)
Presa poate fi de ajutor in traducerea mesajelor UE intr-un limbaj accesibil
cititorului / telespectatorului / ascultatorului
Evenimente de presa care sa includa proiecte de succes (participarea presei la evenimente locale si vizite la proiecte)
Instruire: la nivel intern si in strainatate, inclusiv instruire pentru presa locala
Parteneriat direct cu presa / pe marginea zilei de 9 Mai si cu alte ocazii
TINERET: 2 subgrupuri:
8-14 ani
15-25 ani, inclusiv studenti
tinerii sunt mai receptivi la informatie
tinerii sunt cei mai hotarati sustinatori ai procesului de aderare la
UE (conform ultimului eurobarometru)
nu exista experienta anterioara in abordarea tinerilor
tinerii sunt mai refractari la mesajele institutionale
Viitorul tinerilor este in Uniunea Europeana iar
viitorul Uniunii Europene apartine tinerilor
Copii / evenimente pilot in scoli bucurestene .
concurs puzzle despre Europa
Tineri cu varste intre 15-25 de ani / continuarea campaniei Internet Café si site pentru tineri
www.15-25. ro
Unde este posibil - parteneriate cu organizatiile studentesti
POPULATIE RURALA (tarani care produc pentru consum propriu si intreprinzatori in
agricultura)
(-) cea mai rezistenta categorie de populatie in ceea ce priveste schimbarea
(-) acces limitat la informatie
(-) lipsa informatiei despre Uniunea Europeana (Politica Agricola Comuna etc.)
(-) lipsa experientei in abordarea acestui grup tinta
(+) un sondaj de opinie in randul populatiei rurale va fi efectuat in 2002 Agricultura romaneasca are nevoie de reforme pentru a profita de politica agricola comuna a UE
UE sprijina dezvoltarea rurala ca o completare a reformei agriculturii
sondaj de opinie la nivel rural
crearea de parteneriate cu publicatii si programe TV specializate
crearea de parteneriate cu asociatiile de agricultori, acolo unde este posibil
oportunitati legate de proiectele de succes . vizite in zonele de implementare a proiectelor, distribuire de materiale promotionale, publicatii generale, web site. Monitorizarea si analiza presei este o activitate de back up, in scopul evaluarii.
Preluarea subiectelor UE s-a imbunatatit in 2001, fata de 2000: ponderea articolelor de opinie a crescut de la 8% in 2000 la 10% in 2001. Restul de 90% din numarul total de articole sunt stiri (cele mai multe determinate de actiunile intreprinse de catre Delegatie sau de catre autoritatile romane).
43.98% Procesul de aderare a Romaniei
20.15% Programe de asistenta din partea Uniunii Europene
12.28% Institutiile Uniunii Europene
16.86% Procesul de extindere a Uniunii Europene
3.66% Reforma sistemului de protectie a copilului
3.07% Moneda Euro
. Anul 1999 . 5500 articole
. Anul 2000 . 10008 articole
. Anul 2001 . 13501 articole
Obiectiv Conditii Instrument specific de evaluare Comunicate de presa
Preluare rapida si precisa Baza de date cu jurnalisti actualizata
. Rata preluarii:
Un comunicat de presa genereaza, de obicei, aproximativ 20 de articole Evenimente de presa Relatie directa Participarea personalitatilor publice, evenimente foarte importante
. Rata preluarii:
O conferinta de presa genereaza, de obicei, aproximativ 20-25 de articole Baze de date despre jurnalisti
Eficienta in trimiterea mesajelor
79 de contacte de la 61 de institutii de presa
centrale
230 de contacte de la institutiile de presa locale
Oportunitati privind de proiectele de succes
Jurnalistii au acces direct la informatii complete, relatie directa, credibilitate
Colaborare stransa cu task managerii, consultantii si beneficiarii proiectului respectiv
Reflectare in presa: 30 articole, dintre care 10 detaliate, incluzand analiza
Monitorizarea presei Asigura informatia necesara pentru ajustarea strategiei
Rapoarte periodice
. vizitatori: numarul si ponderea lor (functie de domeniile de interes si de ocupatie)
networking: dimensiunea retelei, frecventa trimiterilor de materiale, numarul/volumul materialelor expediate
. numarul materialelor editate si multiplicate de catre personalul Centrului de Informare: un total de 600.000 copii (incluzand: materiale informative generale, fise de program, comunicate de presa, suport pentru conferintele de presa, briefing-uri ale rapoartelor periodice)
media 2%
specialisti 32%
alte categorii 2%
mediu universitar
mediu universitar 56%
specialisti 32%
media 2%
alte categorii 2%
Activitatea de retea a demarat in 2000, cand au fost vizate 56 de adrese. In 2001, numarul lor a crescut la 110.
Expedierea periodica (de doua ori pe luna) a materialelor tiparite frecvent (in principal, fise de program). Fiecare publicatie este automat expediata intregii retele, de indata ce este lansata.
acquis 6%
aderare 8%
politici 18%
programe 20%
programe 20%
politici 18%
aderare 8%
acquis 6%
institutii 3%
Produse: brosuri, publicatii actualizabile, CD-ROM-uri. Tipuri de publicatii editate in mod curent (functie de temele acoperite):
Politici
Brosuri despre politicile comunitare
Brosuri
10 intrebari despre. Pliante
Teme europene Materiale actualizabile, multiplicate la cerere, pe teme generale
Materiale promotionale Pliante pe teme europene generale, nefiind necesara actualizarea
CD-uri Manualul de identitate vizuala, diverse prezentari multimedia de folosit in conferintele de presa sau de distribuit presei ca atare
Asistenta financiara
Proiecte de succes Brosuri
Cum sa obtii finantare de la Uniunea Europeana, Phare, ISPA, SAPARD
Brosuri care explica mecanismele de finantare si prezinta oportunitatile de finantare
Fise de lansare Materiale actualizabile, multiplicate la cerere, incluzand toate detaliile despre programul respectiv, editate la lansarea acestuia
Fise de sector Materiale actualizabile, multiplicate la cerere, prezentand stadiul actual al asistentei acordate unui anumit sector
O mentiune speciala pentru Info kiosk, un produs nou, oferind o posibilitate publicului de a cunoaste date generale despre Uniunea Europeana.
Este un instrument interactiv, atractiv (touch screen, sunet, mod de abordare vizual), creat pentru a fi folosit la evenimentele locale sau cu ocazia participarii la targuri/expozitii. Ofera o imagine de ansamblu asupra Uniunii Europene, asupra institutiilor sale, asupra statelor membre si statelor
candidate, precum si asupra procesului de aderare a Romaniei si asistentei acordate de UE. in plus, contine un joc tematic.
Grupuri tinta: publicul in general, presa, entitati din mediul de afaceri in cautare de oportunitati de finantare, retea, personalul administratiei centrale/locale.
Distributie: fiecare publicatie noua este distribuita in retea. Cererile aditionale din retea (pentru evenimente speciale) sunt rezolvate imediat.
Toate publicatiile din seria 10 Intrebari au fost expediate la un numar extins de adrese (nu doar catre multiplicatori). Distributie zilnica: expunere la Centrul de Informare si la evenimentele de presa.
Titlu Tipul publicatiei Numarul de copii
10 Intrebari despre extindere pliant 5,000 Publicul in general
10 Intrebari despre procesul de negociere pliant 15,000 Publicul in general
10 Intrebari despre Euro pliant 5,000 Publicul in general
4 publicatii despre proiecte de succes: MARR, inundatii, societatea civila, Romii
Brosuri, 16-32 pagini 20,000 Publicul in general, presa
3 publicatii despre programul Phare (descriere generala, proceduri)
Brosuri, 16-32 pagini 8,000 presa, retea, mediul de afaceri
Agricultura (brosura despre politica Uniunii Europene)
Brosuri, 24 pagini 6,000 presa, mediul de afaceri, retea, personalul administratiei centrale/locale
Manualul de identitate vizuala CD-ROM 200 Contractantii
Cum sa obtii finantare de la Uniunea Europeana
Bilingva, brosura, 40 pagini
8,000 presa, retea, mediul de afaceri
Simboluri europene dosar 7,500 presa, retea, mediul de afaceri
6 numere din colectia .Teme europene. Materiale actualizabile, pe teme de politici comunitare
20,000 Publicul in general, presa, mediul de afaceri
25 de publicatii despre programele de finantare
Materiale actualizabile, despre programele de finantare si despre asistenta acordata pe sectoare
250,000 presa, retea, mediul de afaceri
Publicatii editate de personalul Delegatiei, puse in formatul standard si multiplicate de catre personalul Centrului de Informare
Activitate desfasurata: dezvoltarea, realizarea, actualizarea si administrarea www.infoeuropa.ro. Include intreaga baza de date a Centrului de Informare, oferind acces la toate informatiile legate de UE. Dupa doi ani de activitate
(septembrie 1999-iulie 2001), site-ul a fost transformat in portal, oferind de asemenea, acces la o baza de date cu programe de finantare. Acest produs nou include:
Instrumente diverse pentru cautarea de programe de finantare: cautare avansata, harta de impact, detalii despre contracte;
Navigare dirijata: inter-relationare intre diversele entitati ale bazei de date, permitand accesul la informatii in plus despre subiectul respectiv (capitolul de negocieri corespunzator politicilor comunitare sau programelor de finantare);
Organizarea continutului: posibilitate de a selecta categoria pentru fiecare text nou introdus in baza de date (stiri, publicatii, institutii, politici comunitare etc.)
Site-ul este unul dintre principalele instrumente de informare. Este foarte apreciat pentru faptul ca ofera acces la informatia directa, neprocesata. Este actualizat zilnic.
Grupuri tinta: publicul in general, presa, entitati din mediul de afaceri in cautare de oportunitati de finantare, retea, personalul administratiei centrale/locale.
Serviciul PrioriMail a fost lansat la jumatatea anului 2000, creand un serviciu de informare rapid si complet, accesibil de oriunde. Informatia este trimisa catre peste 1,500 de adrese (decembrie 2001), la cerere (prin abonament). Este un serviciu gratuit, prin care se fac cunoscute tuturor abonatilor stirile (comunicate de presa, evenimente, declaratii oficiale) si oportunitatile de finantare (apeluri de propuneri) si prin care se ofera acces direct la sursa. Este un instrument de mare succes.
Stimata Doamna Mariana Hudrea,
Pentru cele 20 de minute acordate activitatii ce o voi desfasura in prezenta musafirilor din U.E. am imaginat urmatorul scenariu:
Intr-o sala de clasa vor fi instalate cele 7 calculatoare din dotarea scolii noastre si vor fi prezenti numai 14 elevi (cate 2 la un calculator). Gazdele si musafirii se vor grupa in jurul elevilor care vor avea sarcina de a rezolva un test ─ grila construit din 20 de itemi cu raspunsuri la alegere. Elevii vor citi pe rand textul itemilor si o persoana autorizata va traduce simultan pentru musafiri tot ceea ce vor citi elevii-concurenti, care vor marca pe monitoare raspunsurile la test, iar moderatorul va face clasificarea elevilor-concurenti in functie de rezultatele afisate de calculatoare. Se pot oferi si premii elevilor-concurenti care obtin cele mai bune rezultate.
Ce trebuie sa starneasca interesul musafirilor? Decorul, continutul testului si modul alert de desfasurare a activitatii.
Decorul va fi cel obisnuit : o sala de clasa cu cele 7 calculatoare, elevii imbracati de sarbatoare (in costume populare ?).
Continutul testului trebuie neaparat sa contina intrebari referitoare la integrarea tarii noastre in Uniunea Europeana. Cine ne ajuta sa formulam cele mai adecvate intrebari si raspunsuri? Ar fi mai bine sa fie scrise la calculator in limba engleza, pentru a se renunta la translator? Vor putea elevii sa le citeasca corect? Vor intelege continutul lor si vor da raspunsuri corecte?
Modul alert de desfasurare a activitatii este obligatoriu, pentru ca musafirii sunt numai in trecere pe la noi. Vom reusi sa evitam "timpii morti" si balbaielile?
Iata, deci, intrebarile care ne framanta.
Va rugam sa ne dati sugestii, recomandari si chiar dispozitii clare, pentru ca dumneavoastra ati participat la asemenea activitati si cunoasteti aspectele vulnerabile.
In legatura cu proiectul "Minerva", nu reusesc sa ma incumet, deoarece limba de lucru a seminarului este engleza pe care, din pacate nu o cunosc.
Cu respect,
Ioan Hapca
Domnule
Hapca,
Ideea de a le oferi copiilor sansa de a se instrui in problematica UE, cu prilejul vizitei Arion in scoala Dvs. , mi se pare excelenta.
Testul poate fi si in limba romana.
Eu va pot pune la dispozitie materiale informative in limbile romana si engleza.
Dar, mai usor le puteti accesa, in format electronic, in limbile romana , engleza sau franceza pe site-ul Ministerului Integrarii Europene sau pe site-ul www.infoeuropa.ro
Ca sa decideti limba de lucru , depinde doar de Dvs. si d e profesorii de limbi straine.
Ei cunosc nivelul copiilor.
Daca copiii stapanesc mai bine limba franceza testul poate fi in franceza.
Dar tot atat d e bine poate fi si in limba romana.
Important este ca in urma parcurgerii unui asemenea test copiii sa invete cat mai multe lucruri.
Decizia va apartine in totalitate. Noi vom fi acolo doar musafiri.
Abia astept sa ajung in scoala dvs. si sa va intalnesc.
Fiecare vizita pe care am facut-o in scolile din judet s-a transformat intr-un prilej de mare bucurie pentru mine.
Am gasit niste oameni cu o deschidere exceptionala.
Niste dascali VERITABILI!
Sunt convinsa ca vizita ARION va depasi tot ce s-a intamplat pana acuma.
Va doresc tuturor mult succes.
Mariana
