TRANSPORTUL PE MARE AL ANIMALELOR
Consideratii generale
Din totdeauna acestui gen de transport i s-a dat o importanta mai mica in comparatie cu al celorlalte marfuri. Aceasta situatie a fost determinata de conditiile dificile de transport pe mare, de existenta unor nave cu amenajari improvizate, care satisfaceau cerintele transportului doar pe distante scurte si cu pierderi foarte mari si de faptul ca majoritatea armatorilor considerau incarcatura de animale prea riscanta, raspunderea riscurilor trebuind sa revina in totalitate numai propietarilor acestor bunuri. Desi a pierdut din importanta avuta initial, totusi se poate afirma ca transportul pe mare al animalelor vii - cu nave special amenajate - a contribuit la dezvoltarea continua a schimburilor comerciale. Pentru a satisface cerintele consumatorilor din tara respectiva, numerosi importatori cumpara si transporta pe mare animale vii, destinate sacrificarii immediate dupa debarcare sau le mentin la ingrasat o perioada de timp inaintea sacrificarii.
Tarile cu mare volum de export de animale vii sunt Australia, Argentina, Noua Zeelanda, Uruguai care dispun de mari suprafete de pasunat, iar in Europa sunt Olanda si Danemarca. Tarile cu import masiv sunt sunt indeosebi tarile arabe din Golful Persic si din nordul Africii.
Pana la inceputul anului 1930 traficul de animale vii se efectua cu nave conventionale improvizate cu amenajari reduse, din care cauza numarul de animale transportate atingeau aproximativ 1500 de capete. Dupa acest an s-au proiectat si construit primele nave speciale pentru aceasta carausie, care asigura conditii mai bune de transport, pe distante mai mari, iar pierderile sunt simtitor mai mici. Dar, incepand din acelasi an, a aparut si o tehnologie noua de conservare a carnii, aceea a congelarii. Mijloacele de transport frigorifice au dus la scaderea transportului de animale vii, care s-a restrans numai la cateva zone ale globului: Golful Persic, Orientul Mijlociu, Nordul Africii si America de Sud.
Ca si celelalte marfuri transportate pe mare, incarcaturile de animale vii au la baza un contract de transport, iar pe timpul navigatiei pe mare, aceste animale sunt asigurate ca orice alta marfa.
Din punctul de vedere al transportului maritime se disting trei grupe: a) animale pentru sacrificiu - care formeaza principala categorie; b) animale cu destinatie speciala (animale selectate pentru reproducere si un procent mic de cabaline pentru concursuri si intreceri sportive); c) animale salbatice pentru gradinile zoologice.
Principalele specii de animale pentru sacrificiu sunt: ovinele, bovinele si in masura mai mica porcinele.
a. Ovinele, constituie procentajul maxim de animale vii transportate pe mare, format din specimenele mature destinate sacrificarii si din tineret ovin pentru reproducere si imbunatatirea anumitor rase pentru lana. Principalii importatori sunt statele islamice din Mediterana, Orientul Mijlociu si Golful Persic. Ovinele speciale pentru reproducere, selectie si pentru lana au ruta Australia si Noua Zeelanda spre Europa, inclusiv spre Constanta, precum si din Olanda si Danemarca spre toate punctele globului.
b. Bovinele formeaza a doua categorie ca importanta. Ele sunt transportate pentru sacrificare, iar un procentaj mai mic pentru reproducere si pentru imbunatatirea rasei. Principalele state exportatoare sunt Argentina si Statele Unite ale Americii pentru toate tarile, dar mai ales pentru statele in Europa de Vest si Orientul Mijlociu. State exportatoare de reproducatori pentru toata lumea sunt si Olanda si Danemarca.
c Porcinele, destinate sacrificarii si-au pierdut astazi din importanta datorita dezvoltarii transportului de carne congelata, atat cu nave specializate, cat si in containere frigorifice. Principala tara exportatoare de porcine pentru Europa de Vest este Argentina. Statele industrializate din Europa de Vest le sacrifica si dupa congelare in conditii speciale, le exporta altor tari.
d Cabalinele (in care sunt incluse si speciile: magari, catari, ponei, armasarii salbatici) sunt importate in special pentru reproducere, selectie si pentru concursuri hipice. Principala ruta de transport este Australia - Europa - SUA. Exportatorii de cabaline sunt si Mongolia si unele state arabe.
Transportul diferitelor animale salbatice pentru gradinile zoologice au un character cu totul ocazional, iar cel al pasarilor de tot felul destinat sacrificarii si in alte scopuri si-a pierdut din importanta.
Tarile importatoare de animale vii sunt si acele tari care au conditii de pastrare pe plan local a septelului in vederea ingrasarii intensive, urmarind comercializarea carnii dupa sacrificare.
Animalele vii sunt transportate pe mare, cu respectarea unor prevederi legale care apartin statului exportator sau a statului importator. Trebuie sa se respecte si conventiile internationale, dintre care cele mai importante sunt Legea australiana cu privire la transportul pe mare al animalelor vii si Propunerile societatii zoologice din Londra privitor la transportul pe mare al animalelor salbatice care au fost admise in transportul maritim international. Dar aceste legislatii si conventii internationale necesita in prealabil, cercetarea normelor si restrictiilor in vigoare, atat in tara de imbarcare a animalelor, cat si cele din tara de destinatie. Un exemplu tipic il prezinta prevederile legii australiene care sunt foarte severe in privinta mustei tete si impun respingerea oricarui import de cai pentru Australia, daca nava care ii transporta a trecut la o distanta mai mica de 50 mile de coasta Africii. In cazul unui risc de imbolnavire, legislatia respeciva este riguros aplicata. In multe cazuri legislatia nu priveste numai importul de animale, ci si tranzitul pentru un port.
In plus, fata de prevederile stabilite prin legislatiile respective, se cere un tratament correct si igienic al animalelor transportate pe mare. Se va acorda multa atentie cerintelor impuse transportarii unor specii salbatice, care fac obiectul unor recomandari speciale din partea societatilor zoologice.
Toate aceste legi si conventii trebuie studiate cu atentie inainte de executarea unui transport de animale dintr-o tara in alta. De asemenea se va acorda atentie pregatirii unor documente corecte inaintea efectuarii trasportului, ca de exemplu: certificatele de import, certificatele de sanatate, certificatele veterinare etc.
Se vor respecta cu strictete prevederile care stabilesc numarul de animale ce poate fi transportat in spatial disponibil, marimea despartiturilor de la bordul navei sau a custilor, soliditatea amenajarilor, furajele existente, modul de adapare, accesul animalelor, ventilarea spatiilor, iluminarea si mijloacele de combatere a incendiilor. Este interzis transportul de animale pe coverta, daca aceasta nu are amenajarile regulamentare. Aceste amenajari constau in boxe individuale sau colective, inchise pe trei laturi, cu acoperis continuu inclinat spre exteriorul navei. Boxele trebuie sa fie prevazute cu jghiaburi pentru hranirea si adaparea animalelor, precum si cu un sistem de scurgere pentru evacuarea urinei.
2. Nave specializate pentru transportul animalelor
Dezvoltarea continua a schimburilor intre tari in ultimii ani a condus la intensificarea comertului international ceea ce a avut ca urmare dezvoltarea fara precedent a flotei maritime de transport si odata cu ea si a navelor de transport al animalelor vii. Avandu-se in vedere importurile masive de animale vii in Orientul Mijlociu, o serie de nave au fost transformate si amenajate pentru acest gen de transport. De asemenea au fost construite nave multifunctionale pentru transportul animalelor vii la ducere si autoturismelor la intoarcere.
Navele pentru transportul animalelor trebuie sa aiba o capacitate care sa asigure spatiul regulamentar primirii la bord si a desfasurarii activitatii zilnice pana la destinatie. Amenajarile speciale trebuie sa asigure conditiile necesare de hranire, adapare, miscare si odihna. Navele trebuie sa aiba o viteza corespunzatoare necesara asigurarii unei durate optime de parcurgere a distantelor stabilite pe diferite relatii. Trebuie sa aiba spatii suficiente pentru depozitarea nutretului pe toata durata calatoriei. Nava specializata pentru acest transport va trebui sa fie dotata cu un sistem de ventilatie corespunzator care sa elimine in permanenta aerul viciat. Sistemul de drenaj trebuie sa fie eficace pentru asigurarea in permanenta a curateniei tancurilor. Instalatia de pastrare si distribuire a apei trebuie sa asigure adaparea dupa un program bine stabilit pe durata calatoriei. In general, navele moderne trebuie sa asigure astfel de conditii pe timpul transportului incat sa raspunda conditiilor igienico-sanitare de prevenire a maladiilor contagioase si chiar de efectuare a unei dezinfectii pe timpul marsului.
Pe toata durata transportului pe mare se vor lua masuri de protectie corespunzatoare de prevenire a vatamarii animalelor, urmarindu-se ca la destinatie pierderile sa fie minime.
Flota noastra este dotata cu trei nave pentru transportul animalelor: navele Piatra Neamt si Vatra Dornei special amenajate si nava Sinaia reamenajata ca nava specializata pentru acest transport.
Reguli de dotare si amenajare
Transportul pe mare al animalelor vii este reglementat de legi si reguli stricte ale tarilor exportatoare si importatoare. In afara de decretul 167/1955 art. 45 care se refera la masurile privind preintampinarea bolilor contagioase, la noi in tara n-au aparut reglementari ale transportului maritime de animale. In schimb este respectata Legea australiana care reglementeaza dotarea, exploatarea si formalitatile ce trebuie inteplinite de navele animaliere care opereaza in porturile australiene.
Principalele reglementari prevad urmatoarele:
a. Animalele nu vor fi transportate pe mai mult de trei punti si nici pe mai multe randuri etajate, cu exceptia oilor si a catorva specii de animale.
b. Se interzice transportul animalelor:
in spatii inchise cu inaltime mai mica de 2,3 m;
in spatiile vecine cu compartimentul masini si caldari daca peretii despartitori nu sunt captusiti cu o placa izolatoare care sa le asigure o protectie corespunzatoare;
pe puntile de suprastructura deschise, cu exceptia perioadei dintre 1 aprilie si 30 septembrie.
c. Toate animalele vor fi transportate in tarcuri si staule regulamentare special amenajate, in containere sau in custi, iar bovinele vor fi bine legate de cap si de gat fara sa fie jenate in miscari si vor fi asezate transversal pe nava cu fata spre treceri.
d. Pardoseala tarcurilor va fi prevazuta cu sipci bine fixate sau cu alte mijloace eficace si va fi in permanenta presarata cu nisip, rumegus sau alte materiale, care sa impiedice alunecarea animalelor.
e. Se va prevedea loc sufficient in fiecare despartitura pentru ca animalele sa se poata hrani si odihni in timpul calatoriei; se vor evita aglomerarile care provoaca vatamari si suferinte. Trebuie sa prevada urmatoarele suprafete pentru fiecare animal: 1) oi, capre = 0,75 - 1m²; 2) bovine si cabaline = circa 3m²; 3) porcine = 1- 2 m².
f. Tarcurile vor fi astfel plasate incat sa permita un spatiu de trecere lat de 45 - 62 cm in sens longitudinal prin fata fiecarei stinghii de legare.
g. Ventilarea trebuie sa fie corespunzatoare in toate compartimentele, iar cele inchise de sub punte se vor dota cu instalatii mecanice capabile sa schimbe aerul la fiecare 2 - 3 min; se poate folosi si ventilatia naturala daca exista garantia ca se poate ventila 74% din capacitatea indicata.
h. Compartimentele in care sunt tinute animalele vor fi suficient luminate pentru buna desfasurare a activitatii zilnice de ingrijire. Pe coverta se va institui restrictii pentru buna desfasurare a navigatiei.
i. Hrana constituita din fan de buna calitate, nutreturi concentrate si apa vor fi in cantitati suficiente pentru fiecare animal plus o rezerva de 25% pentru intarzieri neprevazute. Ratia zilnica va trebui sa asigure mentinerea greutatii corporale a animalelor pe toata durata voiajului.
j. O instalatie de drenaj eficienta va trebui sa asigure curatenia in tarcurile de pe toate puntile.
k. Animalele imbarcate la bordul navei vor fi ingrijite de un numar suficient de ingrijitori condusi de o persoana competenta in aceasta activitate. Aceeasi ingrijiori vor fi in plus fata de echipajul necesar deservirii navei.
Exploatarea navei animaliere
Intr-un voiaj cu animale la bord se disting urmatoarele faze: intocmirea planului de capacitate al animalelor, imbarcarea animalelor, supravegherea animalelor pe timpul navigatiei si debarcarea animalelor. Fiecare faza comporta activitati specifice duse la indeplinire de personalul care deserveste nava.
4.1 Intocmirea planului de capacitate al animalelor
Este documentul initial pe care comandantul navei il prezinta autoritatilor competente din portul de imbarcare, in baza caruia urmeaza a se aproba imbarcarea animalelor. Acest plan va cuprinde: descrierea detaliata a locurilor amenajate pentru primirea animalelor, ventilatia si volumul net al spatiilor inchise, iluminatul, depozitarea si modul de distribuire a furajelor si apei, instalatia de drenaj, sistemul de combatere a incendiului si informatii asupra stabilitatii navei, avand animalele imbarcate.
4.2 Imbarcarea animalelor
In incinta porturilor de incarcare sunt amenajate tarcuri mari in care sunt aduse toate animalele cu putin timp inainte de imbarcare. Aceste imprejmuiri sunt amenajate de regula foarte aproape de dana de incarcare pentru a se permite imbarcarea directa a animalelor. Locul este imprejmuit cu un gard metalic, este presarat cu pietris marunt si deservit de o sursa de apa potabila pentru adapare si cu iesle pentru hranire. La intrarea in aceste tarcuri exista platforme speciale cu paie imbibate cu substante dezinfectabile pe care calca animalele inainte de a intra in locul de afluire. In numeroase porturi s-a renuntat la aceste tarcuri, din imediata apropiere de dane de incarcare, tinand seama de folosirea optima a suprafetelor. In locul lor, s-au amenajat, in incinta portului sau chiar mai departe, puncte de colectare a animalelor, de unde acestea sunt aduse la dana cu mijloace auto, fiind imbarcate direct pe nava.
Animalele pregatite pentru incarcare sunt controlate din punct de vedere sanitat-veterinar, inainte de incarcare asigurandu-se trierea celor bolnave. Animalele imbarcate trebuie sa fie perfect sanatoase si in afara de actele doveditoare certificatul de origine si sanatate se face si acel control prin care se verifica modul de respectare a clauzelor specifice stipulate in conventia sanitaro-veterinara cu tara importatoare.
Imbarcarea animalelor se executa in diferite moduri, in functie de specie si categorie si dupa cum este amenajata si dotata nava. De regula, cel mai utilizat mod de imbarcare, este urcarea la bord cu propiile lor picioare pe niste rampe de lemn prevazute cu sipci impotriva alunecarii si cu parapete metalice pe laturi. Pe aceste rampe animalele sunt manate cu pocnituri de bici si cu strigate specifice. Aceasta metoda asigura o rata foarte mare de operare. Animalele domestice se mai pot imbarca si cu boxe avand pereti rabatabili si fara capace care sunt manipulate cu vinciul. Imbarcarea cabalinelor se mai poate face cu ajutorul chingilor, dar se evita fiind foarte costisitoare si lenta. Animalele salbatice sunt urcate la bord in custile lor.
La bordul navei, animalele sunt dirijate pe cai libere spre compartimentul stabilit.
Nu se admite imbarcarea animalelor obosite sau cu rani usoare, tinand seama ca nu vor fi apte sa reziste rigorilor transportului. De asemenea nu se vor imbarca animalele gestante chiar daca sunt pe deplin sanatoase, in cazul cand urmeaza sa fete pe mare.
Ordinea imbarcarii si activitatile de manare a animalelor la bordul navei cad in sarcina ingrijitorilor pentru fiecare lot.
4.3 Supravegherea animalelor pe timpul transportului
Ingrijitorii de animale sunt repartizati pe loturile de animale pe care le imbarca si au raspunderea lor pe toata durata marsului. Ei trebuie sa respecte cu strictete intructiunile primite de la propietarii animalelor. Vor avea grija ca fiecare tarc sa primeasca numarul precis de animale si sa evite aglomerarile.
Comandantul navei va stabili un sistem permanent de patrulare de-a lungul trecerilor dintre tarcuri. Personalul de patrulare va semnala toate constatarile negative si le va comunica ingrijitorilor. Supraveghetorul de serviciu trebuie sa circule prin tarcuri linistit si fara sa sperie animalele. Pe vreme nefavorabila prezenta supraveghetorului in mijlocul animalelor este absolut necesara pentru linistire.
Se va respecta intocmai programul de hranire, de adapare si efectuarea curateniei. Fiecare ingrijitor va supraveghea cu atentie compartimentul animalelor si va lua masurile adecvate. Indeosebi va urmari animalele care nu mananca, intrucat lipsa de pofta de mancare este un indiciu sigur de imbolnavire.
Daca un animal este furios, s-a imbolnavit sau s-a ranit, comandantul poate dispune sacrificarea lui; daca s-a convins personal ca animalul poate sa traiasca, atunci decide ca animalul sa fie ingrijit si tratat ca sa-i evite suferintele. Hrana se distribuie de 2 - 3 ori pe zi, iar apa se da la discretie.
Aerisirea fiind unul din factorii importanti de climatizare, trebuie sa asigure atat primenirea aerului viciat, cat si reglarea unei temperature corespunzatoare din interiorul compartimentului. In caz de nevoie ventilatoarele vor functiona in permanenta.
4.4 Debarcarea animalelor
Dupa acostarea navei in portul de destinatie si dupa indeplinirea formalitatilor de sosire, primitorul se va prezenta la bord cu un exemplat din conosamentul original al transportului si va discuta problema debarcarii animalelor.
Inainte de inceperea debarcarii medical veterinar al portului va efectua un control sanitary in cazul cand animalele sunt importate, va verifica eventualele nepotriviri dintre acte si realitate, va constata daca sunt imbolnaviri si daca pe timpul voiajului s-au inregistrat cazuri mortale si eventuale restrictii de imbarcare a animalelor. Dupa acest control si cu avizul medicului se va organiza debarcarea animalelor care se va face in ordinea inversa a imbarcarii. Animalele vor fi descarcate fie direct in mijloacele auto sau in vagoane de cale ferata, fie vor fi adunate in incinte amenajate in porturi, dupa care vor fi trimise la destinatia finala.
Dupa terminarea voiajului si predarea animalelor la destinatie, comandantul navei va intocmi un raport pe care il va expedia autoritatii competente din portul de imbarcare a animalelor. In acest raport se vor da date despre: conditiile metereologice pe timpul parcursului marsului, numarul animalelor imbarcate si a celor ajunse la destinatie, precum si cazurile de mortalitati in cursul voiajului (daca este posibil si a datelor si compartimentelor in care s-au produs). Raportul va fi incheiat cu comunicarea datei de revenire in portul de incarcare.
Pe nava unde mortalitatea depaseste 3%, urmatorul voiaj va fi permis dupa efectuarea unei anchete de catre organul competent din portul de incarcare prin care se va urmari stabilirea cauzelor mortalitatii.
Dupa fiecare transport de animale va trebui sa se faca curatenia generala a navei si dezinfectia riguroasa a compartimentelor. Operatia se executa in afara portului. Curatenia comporta o actiune mecanica de departare a resturilor de hrana si de gunoaie si o curatenie sanitara care consta din spalarea cu jet de apa la presiunea de 6 atmosfere si la temperatura de 80sC cu adios de detergent si carbonat de sodiu. Dezinfectia se va face cu clorura de var, formol si alte substante active, a tuturor partilor cu care au fost in contact animalele.
Dupa curatenia generala si dupa dezinfectie, nava devine apta pentru un nou voiaj.
4.5 Transportul animalelor intr-un voiaj scurt
Daca voiajul nu dureaza mai mult de 48 de ore, atunci se permit o serie de derogari de la regulile unui transport de durata. Astfel, numarul de animale dintr-un tarc va putea sa fie marit, cu conditia ca animalele sa nu fie inghesuite. Nu este obligatorie repartizarea animalelor in tarcuri, ci acestea pot ramane in containere, vehicule, trailere sau chiar in vagoane cu conditia ca in respectivele mijloace sa ofere sufficient spatiu pentru respiratie animala, pentru ingrijire si control.
Pe aceasta perioada scurta nu trebuie sa li se asigure hrana si apa. Insa, pentru cazuri de pericol, nava respective va trebui sa aiba cantitati suficiente de apa pentru stropirea animalelor.
Comandantul navei trebuie sa instiinteze autoritatile din portul de descarcare, prin mijloace de comunicare expeditive, orice caz de mortalitate sau imbolnavire suspecta.
Scurta descriere a navei "Sinaia"
In anul 1978 cargoul SINAIA a fost transfomat, in santierul naval Hitachi - Japonia, capatand o alta destinatie: a devenit deci o nava moderna, specializata in transportul animalelor vii. Intrucat numarul de animale ce-l poate lua la bord nu satisface conditiile unei bune stabilitati, s-a reconstruit dublul fund in care s-a introdus balast solid permanent.
De asemenea a fost dotata cu intreaga aparatura si cu toate accesoriile necesare noii destinatii. Particularitatile tehnice principale au ramas neschimbate. Dupa lucrarile de transformare si a amenajarii efectuate, nava Sinaia a capatat o specializare noua, aceea de a transporta animale vii, in speta bovine si ovine. Numarul maxim de ovine transportat intr-un voiaj a fost de 34000 capete ovine.
Pentru animale de talie mare (bovine, cabaline) nava dispune de 104 tarcuri cu o suprafata totala de 1723 m². Pentru animalele de talie mijlocie (ovine, caprine) are amenajate 582 tarcuri cu o suprafata totala de 9537 m². Pe fiecare punte exista 1 - 2 tarcuri pentru izolarea animalelor bolnave sau suspecte de boala, vopsite in alta culoare.
Furajele constituite din nutreturi concentrate sunt depozitate intr-un buncar de 2200 tone situat la prova. Din acest buncar furajele sunt absorbite de 3 sorburi catre buncarele intermediare, de unde, cu niste benzi transportatoare sunt dirijate catre jgheaburile din fiecare tarc.
Apa necesara pentru adaparea animalelor este depozitata in doua tancuri cu capacitate totala de 1140 tone amplasate in spatial fostelor magazii 2 si 4. Consumul zilnic de apa poate fi completat cu apa de mare, distilata si desanilizata de cele 2 distilatoare care produc zilnic pana la 120 tone. (fig. 5.1).
Ventilatia in spatiile inchise ale navei este asigurata de o instalatie formata din trombe pentru o ventilatie naturala si din electroventilatoare pentru aspirarea si introducerea fortata a aerului in compartimente. Coloanele de ventilatie strabat toate puntile pana in compartimentele inferioare, iar aerul curat patrunde in tarc prin ferestrele de aerisire. Evacuarea aerului viciat se face simultan prin aceeasi instalatie.
Imbarcarea animalelor incepe din momentul predarii cargo-planului in care s-a tinut seama de specia, talia si greutatea animalelor comunicate anterior de incarcator. Operatia propiu-zisa de imbarcare se face pe doua rampe rabatabile, pe care animalele urca pana la portile de acces laterale, de unde sunt dirijate pa caile de access pre tarcurile amenajate cu 24 ore mai inainte.
Activitatile legate de imbarcarea, ingrijirea, asistenta veterinara si debarcarea sunt asiguate de un personal specializat format dintr-un medic veterinar, 2 tehnicieni veterinary si 22 ingrijitori de animale calificati. Dupa predarea incarcaturii de animale, acelasi personal are sarcina curatarii si dezinfectarii navei.
Scurta descriere a navei tip "Piatra Neamt"
Este prima nava amenajata pentru transportul animalelor vii si destinata efectuarii de voiaje pe relatia Constanta - Orientul Mijlociu si Constanta - tarile din nordul Africii.
Initial, nava era destinata transportului de marfuri generale, dar in urma modificarilor efectuate a devenit apta pentru transportul animalelor vii pe distante medii.
Nava a fost supusa urmatoarelor transformari: in ambele magazii s-au fixat cate doua punti, creandu-se astfel trei nivele plus coverta, cu inaltimile de la paiol de 1,85 m respective 1, 75 m. In fiecare nivel s-au contruit boxe, in tribord si babord, cu pardoseala din scanduri groase bituminate. Intre cele doua randuri de boxe ramane un culoar de 1,50 m. In magazia 1, pe o suprafata de 303 m² au fost amenajate 34 de boxe (de la 7,4 la 9,7 m²), iar in magazia 2 (pe 357 m²) 38 boxe (7,35 - 11 m²). Coverta este construita din tabla groasa pardosita integral cu scanduri. Pe 73 m² sunt amenajate 8 boxe. Pe suprafata totala de 733 m² se transporta in bune conditii 3000 berbeci sau 3200 - 3300 tineret ovin, sau 400 capete tineret taurin. In boxe nu este folosit asternut din paie, pentru a nu se infunda sistemul de colectare si evacuare a apei. S-au adoptat solutii pentru hranire: folosirea nutretului combinat granulat care necesita spatii reduse de depozitare, manipulare usoara, si nu prezinta pericol de incendiu. Acest nutret poate fi depozitat intr-un buncar de 30 t, din care vine liber pe 4 tuburi metalice pana la nivelul 1 si 2 din fiecare magazine. De aici este preluat de o bena care poate bascula in tribord sau babord, din ea distribuindu-se ratiile de doua ori pe zi in jgheaburi special construite in acest scop.
Pentru nivelul 3 si coverta, nutretul este depozitat in saci si distribuit manual. Instalatia pentru depozitarea si distribuirea apei potabile cuprine 8 tancuri cu capacitatea totala de 164 t, o pompa de alimentare si conducte metalice cu robinete la cele 45 jgheaburi (unul la doua boxe). Norma de apa potabila este de: 30 litri pe cap de animal mare si 10 litri pe cap de animal mic.
Instalatia de ventilare trebuie sa asigure minimum 20 schimburi pe ora. La magazia 1 cu un volum indicat de 1088 m³ rezulta ca necesar un ventilator cu un debit de 22000 m³/ora, iar pentru magazia 2, la un volum de 1145 m³ - un ventilator cu un debit de 23000 m³/ora. S-au ales doua ventilatoare centrifugale cu urmatoarele caracteristici: debitul la +20sC - 25000 m³/ora; turatia 643 rot/min; puterea motorului 10 kW.
Ventilatoarele s-au montat pe puntea principala in carcase etanse, iar conductele de refulare trec prin decuplarile existente pentru capacele de acces in magaziile 1 si 2, din zona coastelor 61 - 65, ramanand pentru accesul in magazii capacele dispre pupa si prova magaziilor. In magazii s-au prevazut tubulaturi de ventilatie, care asigura o repartitie uniforma a aerului. Instalatiile au fost astfel proiectate, incat la fiecare trei minute de mars, cu capacele de magazii inchise, sa se asigure o improspatare totala a aerului.
Rezidurile lichide sunt colectate in santina unde se elimina periodic. Cele solide sunt evacuate numai la sfarsitul transportului.
Pentru ca nava sa satisfaca toate cerintele registrului referitoare la stabilitate, in urma calculelor effectuate a reiesit ca in tancurile de ballast 5 si 6 trebuie sa se introduca ballast solid (150 t fonta sau blocuri de beton). Acest lucru este impus de faptul ca in cazul transportului de animale vii nava nu atinge pescajul maxim (4,90 m) pe care il atinge in cazul transportului de marfuri generale, din care cauza suprafata laterala expusa vantului este mai mare.
Extinderea transportului de animale vii cu nave romanesti amenajate in acest scop se inscrie astfel printer obiectivele care vizeaza marirea eficientei comertului exterior al Romaniei.
