De-a lungul timpului, Pamantul a avut mereu un rol determinant in dezvoltarea tehnologiilor de comunicare. In zilele noastre, satelitii si internetul permit comunicarea instantanee si la distante lungi, timp ce oamenii de stiinta urmaresc ca Pamantul sa continue si in viitor sa joace un rol vital in realizarea comunicarii.
Oamenii comunica in diverse moduri: prin expresia fetei, prin limbajul corporal, cum este, de exemplu, strangerea mainii, prin sunete cum este rasul, sau tipete. Oamenii comunica si prin mijloace mult mai complexe, prin limbaj, care cuprinde atat exprimarea verbala car si exprimarea scrisa, prin imagini, prin muzica.
In zilele noastre, comunicarea are ca suport diverse forme, de la carti la reviste si ziare, la telefon tv si radio, calculator, discuri, benzi. Insa secole de-a randul, comunicarea presupunea deplasare, iar zonele cu acces dificil precum muntii, deserturile sau intinderile mari de apa constituiau bariere in calea comunicarii. Mesajele orale puteau fi schimbate, uitate sau pur si simplu greu de inteles. Nu se stie cu exactitate cand au inceput sa se formeze limbile, dar in zilele noastre exista peste 3000 de limbi principale in lume, plus dialectele acestora. Insa se poate sa fi existat cu mult mai multe, care sa se fi stins de-a lungul timpului.
Odata cu dezvoltarea scrisului, trimiterea mesajelor la distante a devenit mai sigura si in acelasi timp si mai simpla. In acest mod nu exista riscul ca mesajele sa fie uitate, iar semnatura sau pecetele confereau siguranta. Vechii egipteni nu erau constienti de faptul ca au fost primii care au inceput sa strice echilibrul ecologic, defrisand zone imense de papirus.
Intre timp descoperirea unor noi teritorii, a inceput sa se reflecte in modificarea peisajului. Intinsurile de ghetari tundra sau deserturile erau putin interesante. Civilizatiile s-au dezvoltat avand la baza comunicarea, in zonele cele mai fertile, in zonele de campie, de-a lungul raurilor si al coastelor, unde traieste si azi mai mult de trei patrimi din populatia globului.
Intre zonele cele mai populate se gaseau trecatori montane, puncte strategige in vreme de razboi sau de migrari in masa. Trecatoarea Khyber, intre Afghanistan si Pakistan a reprezentat secole de-a randul o poarta care lega Europa si Orientul Mijlociu de subcontinentul Indian. Scena a multor importante batalii, aceasta trecatoare a fost traversata si de catre exploratori si comercianti, calare pe camile saumai apoi utilizand cai ferate si sosele.
Comunicarea scrisa s-a dezvoltat foarte rapid. In China si in Japonia au fost produse matrite de tiparit si simboluri inca din anul 1000i.Hr. La inceput cartile erau destinate doar celor privilegiati. Pigmentii sau cernelurile erau extrase din pamant sau din plante. In jurul anului 1447, germanul Johaness Gutenberg a inventat banda metalica mobila pentru tiparit, care a condus la o explozie a comunicarii scrise. Pa duri intregi au inceput sa fie taiate pentru fabricarea hartiei, fenomen care continua s azi, dar in mod controlat, dar cu efecte importante asupra reliefului. Astazi sunt alocate zone imense in America de Nord, in Scandinavia, in partea de Nord a Asiei si in unele zone din America de Sud pentru cultivarea unor specii de copaci speciali pentru fabricarea hartiei.
O comunicare la distanta rapida, eficienta si sigura nu a fost cu adevarat posibila pana in anul 1820. Peisajul a fost in continuare schimbat datorita noilor metode de constructii a tunelurilor si a viaductelor. Traversarea apelor ramanea insa un obstacol in calea comunicarii, singura metoda in acest sens ramanea transportul cu vaporul.
Urmatorul mare salt in dezvoltarea comunicatiilor a inceput odata cu inventarea telegrafului, in 1837, de catre englezii William Cooke si Charles Wheatstone, continua in anii 1840 de Samuel Morse cu codul inventat de el si apoi de inventarea telefonului in 1837, de catre Grahan Alexander Bell. Acum mesajele vorbite puteau fi transmise spontan pritr-un cablu. In acest moment a inceput dezvoltarea retelei de fire telefonice si odata cu instalarea lor, barierele la nivel de relief au devenit mai putim importante. Nici marile intinderi de apa nu mai constituiau o problema, datorita instalarii unei linii submarine; primul cablu transatlantic a fost instalat in 1866.
O alta data importanta in istoria comunicarii o reprezinta dezvoltarea transmisiilor radio fara fir, de catre Guglielmo Marconi. Acest sistem presupune instalarea pe stalpi, pe turnuri inalte sau pe dealuri, in locul firelor, a unor aeriale si receivere, care capteaza semnalele electromagnetice ale undelor radio.
Pentru transmiterea mesajelor radio transatlantice, Marconi a instalat un emitator in districtul Cornwall din Anglia, si receptorul in St. Jones din Newfoundland, ceea ce a micsorat distanta transatlantica, avand in vedere si curbura globului pamantesc, la 2700 de kilometri, distanta normala, masurata intre doua centre populate fiind de 4000 de kilometri.
De la lansarea primului satelit spatial, Sputnik, in 1957, a inceput era spatiala, care a adus sute de sateliti de comunicare, schimband tehnicile de transmisii radio, TV si telefonice in intreagalume.
Cu toate aceste descoperiri ale omenirii, Pamantul continua sa joace un rol primordial in comunicare prin forta gravitationala care atrage toti acesti sateliti, mentinandu-i pe orbita corecta. Rachetele care lanseaza satelitii se desprind inspre Est, directia in care se roteste Pamantul, ceea ce ajuta la atingerea vitezei orbitale corecte. Fara indoiala oamenii de stiinta vor continua sa caute metode prin care Pamantul sa poata contribui la dezvoltarea comunicarii umane in viitor.
