Tehnologia Constructiei De Masini

Tehnologia Constructiei De Masini

. Domeniul stiintei, in care se confera gradele stiintifice

    Stiinte tehnice

II. Formula specialitatii

     Tehnologia Constructiei de Masini este domeniul pluridisciplinar al stiintei si tehnicii, care se ocupa de cercetarea, proiectarea si valorificarea proceselor tehnologice de fabricare a organelor de masini, de asamblare a masinilor si produselor, cercetarea, proiectarea si exploatarea sistemelor tehnologice si a componentelor ei.

III. Directiile de cercetare.

    - Proiectarea proceselor tehnologice progresive de fabricare a pieselor si asamblarii masinilor, inclusiv in contextul:

    o ingineriei integrate a produsului si proceselor pe parcursul ciclului de viata al produsului,

    o ingineriei simultane cu implicarea etapelor de proiectare a tehnologiilor, a fabricarii;

    o integrarii prelucrarilor de diferite origini fizice pe o masina unealta

    - Constrangeri aplicate la proiectarea produsului in scopul asigurarii unui nivel inalt tehnologic al fabricarii, asamblarii;

    - Metode de prelucrare mecanica, functionalitatea, stabilitatea si fiabilitatea lor;

    - Proiectarea Asistata de Calculator a Proceselor Tehnologice (Computer Aided Process Planning - CAPP);

    - Fabricarea Asistata de Calculator (Computer Aided Manufacturing - CAM);

    - Tehnologii informationale in sistemele de fabricare (PDM, PLM, CALS);

    - Probleme de tipizare si de elaborare a sistemelor tehnologice de grup;

    - Bazele tehnologice de formare a calitatii si preciziei produsului, componentelor lui - organelor de masini, suprafetelor prelucrate;

    - Analiza dimensionala a operatiilor si a procesului tehnologic;

    - Dirijarea cu precizia si calitatea prelucrarii si asamblarii;

    - Controlul preciziei si calitatii prelucrarii si asamblarii;

    - Formarea parametrilor de calitate ai materialului si ai stratului superficial prin metode tehnologice;

    - Asigurarea calitatii proceselor de productie;

    - Automatizarea proceselor de productie;

    - Analiza si sinteza sistemelor tehnologice de prelucrare si asamblare;

    - Ingineria sistemelor de fabricare;

    - Modelarea sistemelor de fabricatie;

    - Controlul, comanda si diagnosticarea sistemelor tehnologice.

IV. Cifrul si denumirea specialitatilor adiacente

    05.02.01 - Studiul si tehnologia materialelor (in constructia de masini)

    05.02.02 - Teoria masinilor si organe de masini;

    05.02.04 - Tribologie

    05.02.13 - Masini si echipamente (in constructia de masini);

    05.03.01 - Procedee si utilaje de prelucrare mecanica si fizico-tehnica;

    05.03.05 - Tehnologii si utilaje de prelucrare prin presiune

    05.03.06 - Tehnologii si utilaje de sudare si de prelucrare cu laser

    05.11.16 - Aparate, sisteme si metode, informare, control si diagnostic (in constructia de masini)

    05.13.07 - Automatizarea si gestionarea proceselor tehnologice (in constructia de masini)

    05.13.12 - Proiectare asistata de calculator

    05.16.01 - Studiul metalelor; tratamentul termic al metalelor

    01.05.03 - Tehnologii informationale

V. Specialitati complementare

    01.04.27 - Mecanica corpului solid deformabil;

VI. Delimitarile de specialitatile adiacente

    In cadrul specialitatii 05.02.08 - Tehnologia constructiei de masini sunt abordate o serie de probleme caracteristice in exclusivitate ei. In acelasi timp o serie de probleme caracteristice specialitatii 05.02.08 - Tehnologia Constructiei de masini sunt abordate si in cadrul altor specialitati stiintifice, dar in mod distinct. Delimitarea se face dupa criteriul abordarii problematicii respective ca obiect de studiu principal si esential sau ca aplicatie adiacenta sau complementara in conditiile unor restrictii determinate de entitatea de prelucrat, de sistemul tehnologic si de mediul exterior.

Tezele de doctorat care seоndeplinesc la juanta  specialitгюii 05.02.08 єi celoradiacente (indicate оn comp. IV), pot fi prezentate spre susюinere pe douг specialitгюi cuincluderea оn componenюa Consiliilor Єtiinюifice Specializate a specialiєtilorde profil adiacent.

Programa examenului de doctorat: Tehnologia constructiei de masini - 05.02.08

I. Recomandari metodice generale

     Doctorandul trebuie sa confirme la examenul de doctorat cunostinte profesionale la compartimentele respective ale stiintei, sa cunoasca bine teoriile existente si metodele contemporane de cercetare, analiza si calcul in domeniu.

     Programa suplimentara trebuie sa contina compartimente noi ale acestei ramuri a stiintei si acele ce tin de directia de cercetari a competitorului. Tot odata trebuie sa se tina cont si de realizarile obtinute in aceasta ramura a stiintei, de literatura moderna.

     Programa suplimentara se elaboreaza si se aproba in institutia unde are loc sustinerea examenului.

II. Continutul programei

    MEDIUL INDUSTRIAL CONEMPORAN

     Tipologia industriala. Tipuri de produse, moduri si tipuri de productie, tipuri de fabricatie, tipuri de intreprinderi.

     Organizarea si gestiunea productiei. Functiile productiei, organizarea productiei, functia "productie", gestiunea productiei, reducerea termenelor de lansare ale produsului, reducerea costurilor de productie, imbunatatirea calitatii produselor fabricate, mentenabilitatea si siguranta de functionare, reciclabilitatea produselor.

     Modele de integrare sistemica si globala a productiei. Conceptul de productica, fabricatia integrata prin calculator (CIM), arhitectura de sisteme deschise pentru fabricatia integrata prin calculator (CIM-OSA), productia supla (lean produciion), sisteme de fabricatie inteligente (IMS), sisteme de fabricatie holonice (HMS), sisteme de fabricatie fractale, sisteme de fabricatie bionice (BMS), sisteme de fabricatie extinse / virtuale.

    CALITATEA PRODUSELOR SI ENTITATILOR DE PRELUCRAT IN CONSTRUCTIA DE MASINI

     Calitatea masinilor, ansamblurilor.

     Calitatea pieselor. Piesa ca sistem, proprietati sistemice, structuri tipice, parametrii de calitate, normarea lor.

     Calitatea suprafetelor elementare. Parametrii de calitate, normarea lor.

     Proprietatile fizico-mecanice ale straturilor superficiale.

    FORMAREA PARAMETRILOR DE CALITATE AI MATERIALULUI SI AL STRATULUI SUPERFICIAL PRIN METODE TEHNOLOGICE

     Formarea proprietatilor materialului piesei. Parametri, factori, metode tehnologice, mecanisme.

     Formarea proprietatilor fizico-mecanice ale stratului superficial. Parametri, factori, metode tehnologice, mecanisme.

     Formarea rugozitatii suprafetei prelucrate. Parametri, factori, metode tehnologice, mecanisme.

    FORMAREA STRUCTURII SI PRECIZIEI PIESEI

     Etapele realizarii operatiei: Instalarea semifabricatului, reglarea masinii-unelte, prelucrarea mecanica. Functiile instalarii, reglarii, prelucrarii.

     Precizia de prelucrare. Evolutia preciziei de prelucrare, situatia actuala, metode de asigurare (individuala, automata). Evolutia metodei automate pe sisteme tehnologice contemporane.

     Categorii de erori. Repartitii, legitati, repartitii empirice si teoretice, parametrii lor. Suprapunerea repartitiilor, factori dominanti. Repartitia mediilor.

     Analiza preciziei de prelucrare prin metoda statistica.

     Instalarea (orientarea si fixarea) elementelor sistemului tehnologic, entitatii de prelucrat. Teoria orientarii. Sisteme moderne de orientare si fixare a dispozitivelor, sculelor, entitatii de prelucrat: asigurarea rigiditatii, stabilitatii, fiabilitatii.

     Reglarea sistemului tehnologic. Esenta si metode de reglare. Specificul reglarii masinilor unelte cu Control Numeric. Sisteme de testare a sculelor.

     Prelucrarea mecanica. Metode, procedee, caracteristica tehnologica.

     Erori produse de imprecizia elementelor sistemului tehnologic, de uzura elementelor sistemului tehnologic, de actiunea fortelor in sistemul tehnologic, de incalzirea sistemului tehnologic. Legitati, factorul de timp, caracterul erorilor, metode de determinare.

     Erori produse la instalarea elementelor sistemului tehnologic, entitatii de prelucrat. Legitati, factorul de timp, caracterul erorilor, metode de determinare. Principiile coincidentei bazelor si orientarii invariante - surse, mecanisme si recomandari de sporire a preciziei de prelucrare.

     Erori de reglare. Structura, analiza dimensionala comparativa a metodelor de reglare. Calculul erorilor de reglare.

     Cote de reglare. Relatia cota tehnologice - cota de reglare. Cota de reglare, toleranta, abaterile.

     Dispersia totala si componentele ei. Erori cumulative, modalitatea de cumulare, dispersia si legile repartitiei. Dispersia totala si eroarea sumara de prelucrare. Bilantul erorilor de prelucrare.

     Masuri pentru sporirea preciziei de prelucrare. Realizari pe masini unelte clasice, pe masini contemporane cu control numeric.

    STRUCTURA PROCESELOR TEHNOLOGICE SI A OPERATIILOR DE PRELUCRARE MECANICA

     Succesiunea prelucrarii suprafetelor. Criterii de determinare, algoritmi logici, metode, evolutii de la masini unelte clasice la cele moderne cu control numeric.

     Adaosuri de prelucrare. Functiile, clasificarea, menirea, adaosuri suplimentare, metode de determinare, esenta, calculul dimensiunilor intermediare.

     Structura proceselor tehnologice si a operatiilor de prelucrare mecanica. Numarul, succesiunea si structura operatiilor in procesul tehnologic. Factorii si mecanismul influentei. Functia si importanta primei operatii.

     Principiile diferentierii, concentrarii si centralizarii prelucrarii. Esenta lor, structuri de operatii caracteristice principiilor.

     Proiectarea regimurilor de aschiere. Regimuri de aschiere in functie de structura operatiei si particularitatile masinii unelte. Optimizarea regimurilor de aschiere. Criterii de optimizare.

     Normarea operatiilor. Structura normelor de timp functie de structura operatiei si particularitatile masinilor unelte. Normarea procesului tehnologic.

    ANALIZA DIMENSIONALA A OPERATIILOR SI A PROCESULUI TEHNOLOGIC

     Relatii dimensionale. Ierarhia relatiilor dimensionale.

     Lanturi dimensionale tehnologice. Structura, influenta metodei de reglare, evaluarea, metode de rezolvare. Rolul adaosului de prelucrare. Relatii dimensionale pentru cote diametrale si liniare, abateri spatiale.

     Precizia operatiilor tehnologice, procesului tehnologic. Stabilirea tolerantelor pentru: cotele tehnologice, abaterilor de forma si de pozitie reciproca.

     Lanturi dimensionale de reglare. Evaluarea. Stabilirea tolerantelor elementelor.

     Lanturi dimensionale cu elemente de compensare. Fenomenul, sursele si mecanismul compensarii erorilor de prelucrare, influenta asupra preciziei la prelucrarea dintr-o instalare.

    CARACTERISTICI ALE ENTITATILOR DE PRELUCRAT (ASAMBLAT) SI A SISTEMELOR TEHNOLOGICE

     Adaptare reciproca a entitatilor de prelucrat (asamblat) si a sistemelor tehnologice. Esenta, importanta, caile de solutionare.

     Caracteristica tehnologica a constructiilor. Prelucrabilitatea materialului si tehnologicitatea constructiei piesei, cerinte generale, aspectele ale analizei. Tehnologicitatea nomenclatorului de piese, unificarea constructiei pieselor, suprafetelor elementare, parametrilor dimensionali, preciziei, unificarea solutiilor tehnologice, unificarea dotarii tehnice.

     Caracteristici ale sistemului tehnologic. Posibilitati tehnologice ale masinilor unelte si a sistemelor tehnologice de generare a suprafetelor, de formare a diferitor pozitii reciproce ale suprafetelor, de control, testare, diagnosticare.

     Capacitatea de transfer a sistemului tehnologic. Pierderi de timp la nivel de faza tehnologica, operatie, proces tehnologic, procese tehnologice. Metode de diminuare a pierderilor de timp. Principiul intensificarii si continuitatii.

     Stabilitatea sistemului tehnologic. Factori destabilizatori externi si interni, metode de asigurare a stabilitatii: dublarea resurselor, flexibilitatea sistemului tehnologic.

     Flexibilitatea sistemului tehnologic. Componentele flexibilitatii: flexibilitatea de reglare, flexibilitatea nomenclatorului, flexibilitatea tehnologica, flexibilitatea in raport cu volumul de productie, flexibilitatea de dezvoltare, universalitatea.

     Nivel de automatizare. Automatizarea procesului de productie, concepte de automatizare, abordarea sistemica. Automatizarea locala, complexa, integrala. Automatizarea fabricarii. Concepte de automatizare a fabricarii. Automatizarea in flux. Automatizarea flexibila, momente noi, esenta, logica integrabilitatii, corelarea problemelor de ordin tehnic si organizatoric, necesitatea abordarii sistemice, prevederile conceptului. Structura fluxului material, factorii de influenta. Structura fluxului de scule.

     Unitati de fabricare automatizata. Linii automate, linii automatizate. Modul de fabricare flexibil, linie flexibila, sector flexibil, sectie flexibila.

CONCEPTE SI SOLUTII NOI IN TEHNOLOGIA CONSTRUCTIILOR DE MASINI

     Conceptul prelucrarii la viteze mari (High Speed Machining - HSM). Aschierea la viteze mari, materiale pentru scule, scule si masini unelte pentru prelucrare la viteze mari. Domenii de utilizare. Strategii de constituire a traiectoriilor sculelor la strunjire, frezare, gaurire, etc. Impactul prelucrarii la viteze mari asupra conceptelor traditionale de constituire a proceselor tehnologice.

     Prelucrarea uscata. Conceptul, impactul tehnologic, economic, ecologic. Solutii, simultanietatea prelucrarilor, ungerea si racirea cu aerosol. Solutii tehnice.

     Integrarea prelucrarilor in cadrul unei operatii (principiul centralizarii). Evolutia masinilor unelte si a sculelor aschietoare pentru integrarea prelucrarilor. Integrarea prelucrarilor mecanice traditionale (strunjire, gaurire, frezare), integrare cu prelucrari mecanice netraditionale (danturare, etc.), integrarea cu rectificarea, integrarea cu prelucrarea cu laser (tratament termic, taiere, etc.).

     Masini unelte pentru fabricarea flexibila. Evolutia masinilor unelte, noi structuri de masini unelte, dublarea resurselor, noi modalitati de comanda a miscarilor organelor de lucru, posibilitati tehnologice. Tendinta de apropiere a posibilitatilor masinilor unelte pe baza de strung si pe baza de masina de frezat. Masini unelte de prelucrat pe 3 - 5 axe.

    Sisteme moderne de scule aschietoare. Materiale pentru scule aschietoare. Acoperiri stratificate ale insertiunilor. Functiile straturilor. Sisteme modulate de insertiuni, de scule, de portscule. Regimuri de aschiere. Scule pentru prelucrarea la viteze mari. Scule de prelucrat in 3 - 5 axe. Sisteme moderne de racire si ungere a sculelor.

    Sisteme moderne de dispozitive si verificatoare. Functiile dispozitivelor, tendinte si perspective de dezvoltare. Solutii noi de orientare, fixare. Metodologia proiectarii, tipologia si esenta calculelor. Dispozitive din elemente modulate, elemente universale reglabile. Dispozitive de control, specificul proiectarii si tipologia calculului. Dispozitive de asamblat, specificul proiectarii si tipologia calculului.

    ELABORAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE DE PRELUCRARE MECANICA

     Principii tehnico-economici de proiectare. Masura detalierii proceselor tehnologice.

     Metode de elaborare a tehnologiilor.

     Elaborarea tehnologiilor originale. Algoritmul proiectarii tehnologiei. Etapele proiectarii.

     Elaborarea tehnologiilor in baza tehnologiei tip. Tipizarea constructiilor pieselor. Tipizarea constructiilor suprafetelor elementare. Tipizarea solutiilor tehnologice. Tipizarea prelucrarii suprafetelor elementare, tipizarea prelucrarii suprafetelor corelate, tipizarea prelucrarii pieselor. Unificarea si tipizarea mijloacelor de asistenta tehnica. Esenta procedurii de elaborare a tehnologiei.

     Elaborarea tehnologiei de prelucrare a grupei de piese. Principiul organizarii pieselor in grupe. Crearea piesei complexe. Piesa reprezentativa. Proiectarea operatiilor de prelucrare in grup. Realizari pe strunguri revolver, masini de gaurit, de frezat, masini unelte automat, etc.

     Proiectarea operatiilor in functie de structura masinii unelte - pe strunguri semiautomate multicutit, de copiat, revolver si multiax; pe masini unelte de alezat, de frezat, de rectificat, agregat, masini cu comanda numerica, centre de prelucrare, sisteme flexibile de fabricare: situatii de utilizare eficienta, particularitatile pieselor si semifabricatelor. Scheme de instalare. Structura operatiei. Repartitia fazelor tehnologice pe posturi. Structura temporala a operatiei. Metode de reglare tehnologica. Precizia de prelucrare (functie de modalitatea de reglare) pentru cote diametrale, cote liniare, abateri spatiale. Analiza dimensionala operationala pe posturi. Cote si tolerante de reglare. Regimuri de aschiere. Normarea tehnica. Elaborarea schitelor operationale. Elaborarea schemelor de reglare tehnologica. Structura documentatiei tehnologice operationale.

    TEHNOLOGII DE FABRICARE AUTOMATIZATA A PIESELOR DIN CLASE

     Aplicarea principiilor si metodicii de elaborare a proceselor tehnologice pentru proiectarea tehnologiilor de prelucrare automatizata a pieselor tip arbori drepti, bucse, carcase corpuri de revolutie, carcase corpuri prismatice, roti dintate cilindrice si conice, melci si roti melcate, pinioane, parghii, furci, etc.: materiale, caracteristici constructive, parametri geometrici, cerinte tehnice, semifabricate, probleme tehnologice, particularitatile analizei la tehnologicitate, baze tehnologice, pregatirea si succedarea bazelor, argumentarea succesiunii fazelor tehnologice, plan de operatii functie de situatie, structura operatiilor, controlul tehnic.

    TEHNOLOGIA ASAMBLARII PRODUSELOR

    Tehnologia asamblarii automatizate a produselor. Relatii dimensionale la asamblare. Erori si precizia asamblarii. Metode si procedee de asamblare. Clasificarea. Caracteristica. Continutul si structura procesului tehnologic de asamblare. Proiectarea tehnologiei asamblarii. Alegerea bazelor si elaborarea planului de operatii. Forme organizatorice ale asamblarii. Automatizarea transportarii, pozitionarii, orientarii, asamblarii. Controlul asamblarii.

    CONTROLUL STATISTIC AL PROCESELOR

     Notiuni de calculul probabilistic si statistica matematica.

     Controlul statistic de receptie, controlul prin esantioane, caracteristica operativa a planurilor de control statistic, controlul statistic de receptie prin atribute si numar de defecte, panul de control prin atribute, controlul statistic de receptie prin masurare, planul de control pentru loturi cu caracteristici masurabile, controlul statistic cu una si doua limite de control.

     Controlul statistic in timpul procesului de fabricatie. Analiza capabilitatii proceselor de fabricatie, controlul statistic in timpul procesului de fabricatie. Control statistic prin masurare, tehnica controlului statistic, limite de toleranta si limite de control, fise de control statistic. Metode statistice de control ale caracteristicilor masurabile: metoda mediei aritmetice si a abaterii medii patratice, metoda medianei si amplitudinii imprastierii, metoda valorilor extreme, metode secventiale de control, metode statistice de control ale caracteristicilor atributive, controlul numarului de defecte.

    MODELAREA SI OPTIMIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE

     Conceptul de proces. Definitie, elemente de baza.

     Modalitati de reprezentare a proceselor. Descrierea verbala a proceselor, descrierea tabelara a proceselor, harta desfasurarii procesului, planul desfasurarii procesului, diagrama flux, diagrama flux tabelara, metoda "structura succesiunii", diagrama extinsa a desfasurarii, metoda analizei si proiectarii structurale (Structured Analysis and Design Technique - SADT), metoda IDEF (Integrated DEFinition).

     Metoda IDEF. Familia de standarde IDEF. IDEF0 - metodologia modelarii functionale, limbajul grafic IDEF0. IDEF1 - metodologia modelarii fluxurilor informationale. IDEF1X (IDEF1 Extins) - metodologia de constituire a structurilor relationale, IDEF2 - metodologia modelarii dezvoltarii dinamice a sistemului, IDEF3 - metodologia descrierii a proceselor, IDEF4 - metodologia constituirii sistemelor orientate la obiect, IDEF5 - metodologia cercetarii ontologice a sistemelor complexe.

     Diagrama afinitatilor, diagrama de relatii, diagrama arbore, diagrama cauza-efect, diagrama PARETO, diagrama de dispersie, diagrama 6 sigma, diagrama matriceala, diagrama deciziilor de actiune, diagrama sageata, desfasurarea functiei de calitate (Quality Function Deployment - QFD), metoda Maeva.

    INSTRUMENTE ALE CALITATII UTILIZATE IN CADRUL PROCESELOR

     Instrumente ale calitatii utilizate pentru identificarea, analiza si definirea cerintelor si asteptarilor, ascultarea vocii clientului, analiza functionala, desfasurarea functiei calitatii, caietul de sarcini functional.

     Instrumente ale calitatii utilizate in proiectarea constructiva si tehnologica, controlul planificarii proiectului, analiza drumului critic, diagrama PERT (Program Evaluation and Review Technique), analiza functiilor tehnice, analiza robustetei, analiza modurilor de defectare, a efectelor si criticitatii lor (AMDEC), analiza valorii si ingineria valorii.

     Instrumente ale calitatii utilizate la fabricatia, inspectia, stocarea si livrarea produselor. Controlul planificarii fabricatiei (diagrama procesului de fabricatie, analiza si urmarirea planului de fabricatie), analiza sigurantei de functionare a procesului, analiza stocurilor, Just in Time.

    DEZVOLTAREA INTEGRATA A PRODUSULUI SI A PROCESELOR TEHNOLOGICE DE FABRICATIE

    Ciclul de viata al produsului. Analizarea ciclului de viata. Etapele ciclului de viata, parcursul produsului in intreprindere, Modelarea ciclului de viata, activitati fundamentale.

     Ingineria simultana. Demersul liniar, secvential, demersul simultan.

    Proiectarea produsului pentru avantaje competitive: reducerea costurilor si ciclului de conceptie si fabricatie ; sporirea calitatii, valorii, fiabilitatii, mentenabilitatii, sigurantei ; inlesnirea fabricarii, asamblarii, testarii, deservirii.

    Conceptia produsului. Analiza functionala, modelarea geometrica, modele bidimensionale (2D), modele tridimensionale (3D), modelele de muchii sau filare, modelele de suprafete, modelele de solide, modelele parametrice, principiile modelelor de solide, limitele si evolutiile modelelor de solide.

    Modelarea produsului. Principiile modelului de produs, modelarea prin entitati, categorii de entitati, entitati de baza (forma geometrica, cinematice, de sarcina, de material), de conceptie, functionale, piele, schelet, sectiune, topologice, de precizie, de fabricatie, de prelucrat, de semifabricat, de prindere, tehnologice, de asamblare. Conceptia prin entitati, recunoasterea entitatilor de forma, modelul de produs multivederi. Analiza structurilor, metode, integrarea analizei structurilor in procesul de conceptie. Sisteme de conceptie a produsului.

     Conceptia procesului de prelucrare. Demersul de conceptie a procesului de prelucrare. Modelul procesului de prelucrare. Metode de conceptie automata a procesului de fabricare, concepte de elaborare automata a procesului de prelucrare, metoda prin variante, metoda generativa.

     Structuri si baze de date. Organizarea datelor, structuri de date fizice, structuri de date logice, operatii asupra unei structuri de date. Realizarea bazelor de date, definirea modelului structural, identificarea entitatilor, identificarea asocierilor dintre entitati, identificarea atributelor aferente entitatilor. Definirea modelelor dinamic, functional. Integrarea modelelor in sistem, proiectarea structurii bazei de date, schema conceptuala interna si externa.

    Conceptul tehnologiilor variante (tehnologia de grup). Criterii de analogie, sistemul de clasificare si codificare. Soft-uri utilizate sub conceptul tehnologiei de grup.

    Conceptul tehnologiilor generative. Generarea automata a tehnologiei bazata pe notiunea de entitate. Analiza non-liniara, definirea unui plan de actiuni, principiul celui mai mic angajament al propagarii restrictiilor, notiunea de entitate, descrierea formei piesei prin entitati.

    Conceptul tehnologiilor mixte (hibride). Principiu, modelarea geometrica a piesei si recunoasterea formelor, determinarea succesiunii operatiilor.

    Generarea automata a tehnologiilor de prelucrare si conceptul sistemelor expert.

    Interactiunea dintre pilotarea structurii unui sistem tehnologic si generarea automata a tehnologiei de fabricatie.

    Caracteristici specifice componentelor sistemului tehnologic integrate in structura sistemelor de proiectare asistata de calculator a proceselor tehnologice.

    Modelarea cunostintelor tehnologice. Modelarea prin entitati de prelucrat, modelarea prin reguli si restrictii.

     Conceptia integrata si simultana a produsului si a procesului sau de fabricatie. Demersul de conceptie integrata si simultana, metoda de cercetare, mijloace de reprezentare a activitatilor elementare, cercetarea activitatilor elementare pentru produs si pentru proces. Structura de conceptie integrata si simultana.