articol preluat din Formula As (183) - octombrie 1995, nr. 8 Extazul si agonia Atlantidei
Prof. PETRE DOGARU
Exista opinia ca Egiptul antic a facut parte din Atlantida si ca monumentele lui pastreaza linia constructiilor atlante. In imagine, un asemenea posibil "model": fatada marelui templu rupestru al lui Ramses al II-lea, de la Abu-Simbel
|
1. Zei, semizei si regi
Din antichitate si pana azi s-au scris despre Atlantida, peste 20.000 de lucrari. S-a creat si s-a dezvoltat Atlantologia, o stiinta complexa, interdisciplinara, de fapt unul din capitolele biogeografiei perioadei cuternare, care folosind datele geologiei, oceanologiei, istoriei, astronomiei, antropologiei, etnografiei, lingvisticii etc., studiaza continentul disparut. Cu toata vechimea ei, problema continua sa infierbante imaginatia oamenilor, de stiinta sau nu. Istoricul Atlantidei Specialistii sunt in unanimitate de acord ca principalele izvoare sunt doua dialoguri ale vestitului filozof grec Platon (427-347 i.Hr.). Primul dintre ele se intituleaza "Critias" si contine o descriere a mitologiei impartirii pamantului intre zei. |
Cu aceasta ocazie, Atena a primit Atica, Hefaistos - Egiptul, iar zeul marii, Poseidon, cum era si firesc, a primit in stapanire un continent insular, Atlantida.
In Atlantida, se psune in textul citat, la jumatatea distantei de la mare, se gasea o campie fertila unde se ridica "un munte nu prea inalt". Pe acest deal, unul din oamenii care venise direct din pamant, deci era semizeu, Evenor, traia fericit impreuna cu jumatatea lui, Leucipe. Cuplul a dat nastere unei fiice foarte frumoase, Clito, care ramasa orfana de parinti la varsta adolescentei, a fost luata de sotie de Poseidon. Pentru tanara regina, zeul a trasat cinci cercuri, la o distanta egala de centrul inaltimii amintite, ridicand doua valuri de pamant, despartite intre ele prin santuri largi si adanci, umplute cu apa, care faceau resedinta inaccesibila oamenilor, care nu cunosteau inca navigatia. In centrul insulei, Poseidon a facut sa tasneasca doua izvoare, unul fierbinte si altul cu apa rece, vegetatia fiind variata si hranitoare.
Clito i-a daruit lui Poseidon cinci perechi de gemeni, toti de sex masculin, care dupa ce au primit o educatie aleasa au intrat in posesia unei parti din insula. Atlas sau Atlant, fiul cel mai mare, a fost daruit de Poseidon cu partea cea mai intinsa si mai bogata, din centru, care conform calculelor unui cercetator al problemei, Rousseau-Liesens, avea o suprafata de 160.000 km patrati (cat a Cehiei, Slovaciei si Olandei la un loc - n.a.). Totodata, Atlas a devenit un super-rege, peste ceilalti 9 regi-frati si a contribuit la dezvoltarea capitalei - Poseidonia.
2. Urme materiale
Intr-un alt dialog, intitulat "Timaios", Platon afirma ca povestea Atlantidei era o legenda de familie pe care o auzise de la Solon, care la randul sau o aflase in timpul calatoriei si studiiloe sale in Egipt, de la marii preoti cu care invatase filosofia. Un batran prelat al templului egiptean al zeitei Neit, i-a dezvaluit atenianului ca an cartile sfinte era descrisa cam cu 9000 de ani mai inainte, o insula uriasa, mai mare decat Libia si Asia la un loc, aflata dincolo de Coloanele lui Hercule (identificata ulterior cu Stamtoarea Gibraltar). Aceasta deschieea navigatorilor accesul spre alte insule si spre continentul opus, probabil America de azi) cu care era marginita acea adevarata mare (probabil Atlanticul). In continuare, venerabilul preot povesteste ca pe insula o "mare si puternica uniune de regi" isi extinsese puterea pana pe continentul opus, cucerind apoi Egiptul, dar in expansiunea lor s-au lovit de rezistenta atenienilor arhaici care i-au invins cu o armata mult mai redusa. Dupa acest razboi, intr-o singura zi si noapte, mari cutrmure de pamant si inundatii au distrus atat Atlantida, cat si statul atenian care s-au scufundat in mare.
Si sacrificiul taurilor se pare ca vine de la atlanti
De-a lungul istoriei, cercetatorii Atlantidei si-au pus problema veridicitatii celor relatate in "Timaios", dovezile materiale fiind foarte putine si incerte. Pe fundul Oceanului Atlantic, in apropierea Insulelor Azore, nave special dotate au recuperat un inel de arama si asa-numitii "biscuiti de mare", care nu se stie la ce foloseau, acestia fiind niste formatiuni de calcar in greutate de circa o tona, avtnd adancituri in centrul suprafetei interioare. Tot atlantilor le sunt atribuite o cingatoare din inele de argint si o catarama de aur cu imaginea unui tigru. Putinatatea dovezilor au facut ca cercetatorii sa se indeparteze de Oceanul Atlantic, cautand Atlantida pe tot globul.
Colosul osirian din carierele de la Assuan sa fi avut ca model statura gigantica a atlantilor?
3. Ipoteza unei Atlantide Cretane
Atlantida a fost "localizata" din groenlanda pana in Africa de Sud, din Suedia pana-n Sahara, din Insulele Britanice pana in Palestina si Caucaz, din Amazonia pana in Madagascar si Mongolia, etc. etc. Nici una din aceste ipoteze nu a rezistat insa analizei aprofundate a oamenilor de stiinta, cu exceptia unei Atalntide cretane, minoica, in a carei capitala, Cnossos, s-au gasit vestigiile unor palate monumentale. La 1500 i.Hr., ca urmare a unei eruptii catastrofale a vulvanului Thira de pe insula Santorin, apreciata de Anghelos Galanopoulos de la Institutul de Seismologie din Atena, ca echivalenta cu aceea a catorva sute de bombe nucleare, declansate simultan, aceasta civilizatie este complet distrusa. Ipoteza este sustinuta de sapaturi arheologice de amploare, efectuate in 1967 la Akrotiri, si de cercetarile subacvatice din 1976 a unei echipe de pe "Calypso", conduse de celebrul Cousteau.
Pe una din splendidele fresce descoperite in Palatul Regal din Cnossos, se infatiseaza un ritual apreciat ca religios, in care tineri cretani neinarmati volteaza deasupra unui animal sacru - taurul - simbol al fortei si fecunditatii.
Conform lui "Critias", legea era transmisa regilor atlanti pe baza inscriptiilor lasate de stramosi pe o coroana de orichalc, probail un aliaj sclipitor de arama cu zinc, ce se afla in templul lui Poseidon, inconjurat de un zid inalt de aur si argint, unde in mod normal nu avea voie sa intre nimeni.
Doar o data la 5-6 ani, regii atlanti se adunau in jurul coloanei legilor si dupa ce prindeau taurii cu ajutorul batelor si lanturilor, ii injunghiau deasupra inscriptiilor traditionale. Apoi, jertfeau madularele taurilor si jurau sa respecte legile band sangele animalelor ucise din splendide cupe care erau ulterior depuse in sanctuarul lui Poseidon. In continuare, in timp ce sub cerul noptii focul de jertfa ardea din ce in ce mai slab, cei zece regi atlanti imbracati in haine ceremoniale de un azuriu inchis, judecau in "familie" principalele pricini. 21335fcr15ynn4p
In mod cu totul bizar, desi egiptenii erau oameni de statura normala, zeii si faraonii lor, atat cei sculptati, cat si cei pictati pe perete, au staturi supradimensionate.
4. O Atlantida romaneasca
Folcloristul si etnograful Adrian Bucurescu, arata ca Orpheus a fost cel care a acceptat separarea Egiptului ca o colonie de sine statatoare, fata de Centru, fabuloasa tara scufundata, numita de egipteni Siriath, adica Marea Neagra!
In cinstea lui Orpheus, imparatul-zeu numit de atlanti si urmasii lor directi tracii, Hermes, egiptenii au ridicat acum mai mult de 5000 de ani, la Giseh, enigmaticul Sfinx, fiara cu aura leonina si cap de faraon.
In 1913, in lucrarea "Dacia Preistorica", istoricul Nicolae Densusianu, bazat pe rationamentul ca termenul de "Coloanele lui Heracles" reprezinta doar un simbol legat de acest nume, localizeaza Atlantida intre Portile de Fier si crestele muntilor Bucegi si ai Buzaului. Celebra repretentare megalitica denumita "Sfinxul" din Bucegi este socotita de unii cercetatori ca o realizare comuna a unor stravechi locuitori si a agentilor fizici. Privit la anumite ore si dintr-un anumit unghi, sunt marturii cp acum o suta de ani, Sfinxul de pe platoul Babele, aducea mult mai aproape cu un gigantic chip uman decat forma erodat-mutilata de astazi. Ar fi interesant sa se faca excavatii arheologice pe sub baza lui, poate lucrurile s-ar lamuri.
Altarul ciclopic de pe Varful cu Dor, spre SSV de muntele Caraiman, la 1900
Un argument in plus: "Atlantis" este tradus de unii lingvisti prin "Fericire", iar grecii antici denumeau actuala Insula a Serpilor din Marea Neagram Makaron, adica "A fericitilor". Ori nu departe de ea, arheologii sovietici (noii stapani ai insulei sunt rusii) au descoperit impresionante ruine subacvatice atribuite atlantilor. In aceeasi zona a Marii Negre, la Hamangia, langa Cernavoda, au fost descoperite uimitoarele figurine din lut, intitulate generic "Ganditorul" si datate 5000-3000 2900 i.Hr., intr-o perioada cand de gandire abstracta nici nu putea fi vorba. Iarasi, imaginatia ne poate duce la Poseidon si muritoarea Clito.
Oameni inalti, albi la fata si blonzi
Exista o legenda potrivit careia in momentul scufundarii Atlantidei, o parte din locuitorii s-au salvat cu ajutorul unor nave cu reactie, zburand spre America si Nordul Africii, iar o parte spre alte planete. In aceeasi legenda se spune ca "atlantii" erau foarte inalti, albi la fata, cu ochii albastri si roscati la par. Ce tulburator sa descoperi aceste tipare in zonele de "aterizare" ale atlantilor! Vestitul faraon Keops avea printre numeroasele sale sotii si una blonda care i-a nascut o fiica tot blonda. Blonde sau frumoase roscate erau si guansele din Insulele Canare, populatie a carei scriere a ramas necunoscuta. Mumii blonde erau si cele ale capeteniilor Virachochas din Peru, cu o vechime de trei milenii, dar si mumia blonda, de aceeasi vechime, descoperita in provincia Siniyag din China.
W. Scott-Elliot este autorul ipotezei ca primii atlanti, inalti de peste trei metri, erau urmatii lemurienilor, jumatate oameni, jumatate maimute, care pe langa cei doi ochi obisnuiti aveau un al treilea, aflat in spatele capului si care le este deschis azi, in urma unei operatii care poate fi mortala, unor initiati, de catre lamaistii tibetani. Acelasi autor mentioneaza ca primii atlanti se mai imperecheau cu maimutele pentru revigoarea fizica a rasei care va decade in timp prin amestecul cu rase semite, negroide si galbene.
A. Cervidos, un celebru atlantolog spaniol, sustine ca atlantii practicau atat magia alba cat si cea neagra, comunicanfd prin telepatie atat intre ei cat si cu animalele, carora le transmiteau vointa lor. Religia atlantilor era solara, fiind foarte asemanatoare cu a geto-dacilor, iar ansamblul concentric al statuilor regilor si reginelor atlante din jurul Marelui templu era izbitor deasemanator cu Templu Soarelui si Lunii din Cuzco, capitala incasilor din Peru.
Arhitecti iscusiti cn335f1215ynnn
Capitala atlanta era inconjurata cu numeroase santuri de apa legatecu poduri si tuneluri ce faceau posibila trecerea corabiilor care faceau legatura cu mare printr-un canal lung de 9 km., lat de 75 de metri si adanc de 25.
Aceasta insula in insula era inconjurata de ziduri din tuf vulcanic in trei culori: alb, negru si rosu, iar zidul valului exterior era acoperit cu arama, cel din mijloc cu cositor argintiu iar cel interior cu orichalch.
Pe valurile de pamant erau construite temple, sali de gimnastica, un mare hipodrom, cazarme, antrepozite care inconjurau Palatul Regal.
Apa necesara Capitalei era colectata din munti printr-un urias canal, lung de 1850 de kilometri, iar camaia din jur era brazdata de o multime de canale transversale, cu un rol multifunctional, transportul din munti al lemnului, irigatii, preintampina inundatiile si eroziunea solului. |
Altarele ciclopice de pe muntele Caraiman (Babele) la 1889
|
Rusul Jirov apreciaza la 5-6 milioane de oameni, populatia regatului principal al Atlantidei, o mare forta militara care putea strange sub drapel 10.000 de care de lupta si 1200 de corabii de razboi.
Revista franceza "Atlantida" dezvaluie faptul ca atlantii cunosteau legea unitatii in diversitate a micro si macro-cosmosului. Ei defineau fortele interne ale materiei ca stand atat la baza celor mai mici particule, cat si in mase uriase de substanta.
5. Cutremure, eruptii vulcanice si valuri uriase
Asupra cauzelor care au dus la disparitia civilizatiei atlantilor, (probabil popor de origine extraterestra), sunt mai multe ipoteze. Cunoscutul astronom poloney M.M. Kamienski a apreciat ca asa numita Cometa a lui Galilei s+a ciocnit cu Terra (la 9541 i.Hr. n.a.) si a produs scufundarea Atlantidei, iar inginerul german Otto Muck sustine ca in Oceanul Atlantic ar fi cazut cu o viteza de 20 km/secunda un meteorit gigant cu diametrul de 10 km. Negand aceste afirmatii, rusul Jirov sustine ca Atlantida s-ar fi scufundat succesiv in urma unei grandioase catastrofe vulcanice si tectonice, dupa cum urmeaza: etapa I, intre 13.000-10.000 i.Hr. si etapa a II-a, intre 9000-8000 i.Hr., cand a avut loc scufundarea finala in urma unui cataclism rapid. Legenda potopului este arhicunoscuta. Aceasta faimoasa catastrofa a lumii antice poate fi intalnita la majoritatea popoarelor, cu exceptia aborigenilor australieni, a laponilor si eschimosilor. Oamenii de stiinta admit faptul ca la baza acestei legende a stat un fenomen real, verificabil istoric si arheologic, uriasele inundatii fiind o consecinta a incalzirii climei dupa ultima glaciatie. Potopul mentionat si in "Vechiul Testament" si apreciat de "Codex Vaticanus" ca a avut loc acum 13.100 de ani, a lasat din Atlantida numai "insula celor 7 cetati". Apoi resturi ale acestui continent s-au scufundat la nord si la sud de actualele Azore intre 1300-1200 i.Hr. ca, in sfarsit, resturile meridionale din regiunea ecuatoriala a Atlantidei sa se scufunde in secolul VI i.Hr.
|
