Universitatea de Stiinte Agronomice si
Medicina Veterinara - Bucuresti
Departamentul de Studii pentru
Invatamant la Distanta Mocanu AnatolieCostin
Anul I
Efectul de sera si evolutia climatului
Consecinte pentru productia agricola
In cazul atmosferei: prin efect de sera se intelege incarzirea straturilor de aer din atmosfera joasa, datorita transparentei aerului pentru radiatia solara, in principal pentru lungimile de unda scurta si, in acelasi timp, absorbtiei partiale a radiatiilor infrarosii de catre unii constituanti atmosferici.
De acest efect sunt responsabili compusi aflat in concentratii foarte mici in atmosfera, vaporii de apa, dioxidul de carbon, metanul, acidul de azot, ozonul si mai recent freonul.
Ponderea ce amai insemnata o are dioxidul de carbon 50% dupa care urmeaza freonul 22%, metanul 13%, ozonul 7%, oxizii de azot 5% si vaporii de apa 3%.
In cea mai mare parte prezenta precum si cresterea concentratiei lor se datoreaza activitatii antropice. Datele de temperatura inregistrate de la inceputul epocii industriale au evidentiat pentru emisfera nordica o crestere de ordinul de 0,5 C.
Pentru a evalua efectele cresterilor viitoare a concentratiei gazelor responsabile de incalzire s-a apelat la modelele de circulatie generala a atmosferei care isi propun sa simuleze sistemul climatic global.
Aceste modele, ca de exemplu CCCM si GISS au fost aplicate pentru a studia raspunsul sistemului in cazul diferitelor scenarii climatice care presupun dublarea concentraatiei de CO2 pana in anul 2050.
Modelele prognozeaza o incalzire a straturilor joase ale atmosferei, concomitent cu racirea straturilor mai inalte.
In ceea ce priveste precipitatiile, se considera ca la nivel global ele nu se vor modifica sau se vor modifica foarte putin. Se va asista la o intensificare a secetei ca urmare a diminuarii volumului zapezii.
Este evident faptul ca aceste schimbari climatice vor avea repercursiuni economice si sociale deosebite.
Unul din domeniile in care consecintele vor fi insemnate este agricultura.
Impactul estimat al schimbarilor climaticeasupra culturilor si productiei agricole inseamna in linii mari:
reducerea duratei ciclurilor de vegetatie ca urmare a cresterii temperaturii solului;
diminuarea perioadelor de acumulare a produselor de productie;
productii potentiale mai mari;
cresterea eficientei de utilizare a apei.
O serie de alte efecte, indirecte, cum ar fi problemele legate de sol, de competitia cu buruienile, nu pot fi usor evaluate.
Aceste concluzii inca trebuie verificate datorita, pe de o parte incertitudinii predictiilor climatice si, pe de alta parte, insuficientei intelegeri a implicarii factorilor climatici in procesele de crestere, dezvoltare a plantelor si formare a productiei.
Modificarea nivelului de productie va fi diferit de la o regiune la alta iar reactiile fiecarei culturi, de asemenea, specifice.
Cu toate ca rezolutia modelelor climatice amintite ramane insa redusa, aplicarea lor pentru Romania a condus la urmatoarele rezultate:
- pentru zonele sudice se estimeaza o crestere anuala a temperaturii cu 3,9 - 4,4 C si o variatie lunara a precipitatiilor de la - 47% la +81%, fata de conditiile actuale.
Pecipitatiile vor creste in timpul toamnei si iernii si vor fi mai reduse in sezonul de vara.
Studierea efectelor modificarilor climatice asupra biomasei a fost realizata cu ajutorul modelelor de tip CERES. Pentru situatia din Romania, rezultatele obtinute prin simulare cu modelul CERES - Wheat arata ca productia de grau va creste fata de conditiile actuale cu 15 - 21%, crestere datorata efectului pozitiv al dublarii concentratiei de CO2 din atmosfera asupra fotosintezei, ceea ce contracteaza efectul negativ al scurtarii perioadei de vegetatie prin cresterea temperaturii.
In acelasi timp, eficienta de utilizare a apei (raportul dintre productie su evapotranspiratie) va creste fata de cea din conditiile actuale cu 14 - 59%. Pentru porumb, simularile cu modelul CERES - Maize pun in evidenta, in general, cresterea semnificativa a productiei in cazul porumbului irigat si o scadere a productiei la neirigat consecinta a scurtarii sezonului de vegetatie prin cresterea temperaturilor la care se adauga lipsa apei in fazele critice.
Pe langa previziuni legate de schimbarile climatice si consecintele acestora, organismele abilitate, cum este IPCC, sunt preocupate si de elaborarea de strategii de raspuns.
Acestea se indreapta in principal in doua directii; mijloacele de limitare si reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera si elaborarea de masuri de adaptare la schimbarile previzibile care sa micsoreze impactul negativ asupra mediului.
In afara unor strategii generale se recomanda si masuri agricole care au ca efect potential reducerea emisiei gazelor cu efect de sera: utilizarea practicilor agricole de conservare a solului pentru reducerea emisiei de CO2 alternarea compozitiei fertilizantilor, asimilaea CO2 prin cresterea biomasei, acoperirea solului cu culturi de iarna.
