COLEGIUL ECONOMIC “ DELTA DUNARII „

PROFILUL : TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR

PROFESIONALE

TEMA:

MANAGEMENTUL EVENIMENTELOR –

ORGANIZAREA UNEI MANIFESTARI

ABSOLVENT : JECU MIHAELA COORDONATOR : PROF. 32687mit18sjn9q

SERBAN LAURA

MAISTRU INSTRUCTOR,

ALINA DANEF

 

2004

 

CUPRINS :

1. Argumentul ij687m2318sjjn

2. Prezentare generala a rolului turismului in societate

2.1 Factori

2.2 Potentialul uristic al Romaniei

3. Niculitel - intre legenda si realitate

3.1 Obiective turistice

3.2 Obiceiuri

3.3 Legende

4. Management de proiect

4.1 Criterii de maximizare a succesului proiectului

4.2 Persoane relevante intr-un proiect

4.2.1 Initiatorul de proiect ( IP )

4.2.2 Seful de proiect ( SP )

4.2.3 Echipa de proiect ( EP )

4.2.4 Comitetul director ( CD )

4.3 Procesul de management al proiectului

4.4 Procesul de demarare al proiectului

4.4.1 Planificarea demararii proiectului

4.4.2 Elementa de observare in proiect

4.4.3 Delimitari de proiect

4.4.3.1 Delimitare temporala

4.4.3.2 Delimitare obiectiva

4.4.3.3 Delimitare sociala

5. Elaborarea planului structurii proiectului si planificarea pachetelor de

lucru

5.1 Planul structurii proiectului

5.2 Planificarea pachetelor de lucru

5.3 Instrumente de planificare a termenelor

5.3.1 Lista termenelor

5.3.2 Lista pachetelor de referinta ( jaloane )

5.3.3 Planul Gantt ( axa temporala )

5.4 Planificarea resurselor si costurilor

5.4.1 Distribuirea sarcinilor – diagrama functiilor

5.4.2 Planul de utilizare al personalului

5.4.3 Identificarea necesarului de resurse si planificarea costului

proiectului

5.5 Analiza riscului

5.6 Documentarea proiectului

5.7 Insarcinarea cu executia proiectului

6. Marcheting de proiect

7. Controlul proiectului

8. Procesul de finalizare

9. Managementul evenimentelor

9.1 Organizarea unor evenimente

9.2 Branding

9.3 Planificarea evenimentului

10. “ Sarbatoarea Viei si a Vinului la Niculitel “

10.1 Scurt istoric

10.2 Editia a V – a . Prezentare detaliata

11. Propunere de proiect pentru editia viitoare

11.1 Informarea

11.2 Organizarea proiectului

11.3 Formular pentru analiza realizabilitatii

11.4 Formular de analiza a motivatiei proiectului

11.5 Analiza mediului proiectului

11.5 Planificarea masurilor pentru analiza mediului proiectului

11.6 Planificarea structurii proiectului

11.7 Management de proiect. Fisa de proiect

11.7.1 Grupul tinta

11.7.2 Scopul sarbatorii

11.7.3 Capacitatea locului de desfasurare

11.7.4 Sponsorii

11.7.5 Contract de sponsorizare

11.7.6 Invitatii

11.8 Actiuni preliminare

11.8.1 Programul manifestarii

11.8.2 Desfasurarea programului

11.8.3 Premierea castigatorilor

11.8.4 Campania publicitara

11.8.5 Planul resurselor si costurilor

11.8.6 Scrisoarea de multumire catre sponsori

12. Bibliografie

1. ARGUMENTUL

Este aproape imposibil sa nu vezi cum tehnologia, societatea in care traim, oamenii din jurul nostru evolueaza, se desvolta. Este imposibil sa nu – ti doresti si tu sa treci prin aceleasi scimbari. De accea, plecand de la un eveniment aparent banal, am incercat sa realizez un proiect bazat pe noile tehnologii.

“ Managementul Proiectelor “ respectiv “ Managementul evenimentelor – organizarea unei manifestari “ propune, in realizarea cu succes a unui eveniment, parcurgerea unor etape foarte importante. Prin urmare voi trata aceasta teme din perspectiva unui viitor tehnician in turism care doreste sa se specializeze in acest domeniu de activitate.

Am ales ca model “ Sarbatoarea Viei si a Vinului “ din doua motive :

1) Pentru ca localitatea Niculitel este cunoscuta de noi toti ca fiind o zona

importanta pentru dezvoltarea turismului in Dobrogea de Nord ( religios si nu

numai ), prin potentialul antropic si natural de care dispune : cele trei

manastiri din jurul comunei care formeaza un adevarat triunghi al crestinatatii

si dealurile cu padurile din imprejurimi. Acestor locuri se adauga si traditiile,

obiceiurile care pot reprezenta o adevarata atracti9e pentru turistii interni si

chiar internationali.

2) Pentru ca locuiesc in localitatea Niculitel si consider ca este normal sa doresc

ca aceasta localitate sa fie din ce in ce mai cautata de cat mai multi turisti

si sunt de parere ca o astefel de sarbatoare cu caracter traditional si totodata

un punct de plecare in dezvoltarea localitatii ca principala zona turistica pe

taram dobrogean.

2. PREZETARE GENERALA A ROLULUI

TURISMULUI IN SOCIETATE

Turismul se refera la activitatea desfasurata de o persoana, pe durata calaroriilor si sejururilor, in locuri situate inafara resedintei obisnuite, pentru o perioada consecutive ce nu depaseste un an ( 12 luni ), cu scop de loisir (recreere, odihna ), pentru afaceri sau alte motive.

Turismul se constituie ca o ramura distincta a economiei nationale:

• este o componenta a secorului tertiar prin:

• continutul sau ( include activitati de natura serviciilor :

transport, alimentatie, oferirea de informatii, tratament )

• caracteristicile sale ( nematerialitatea, intangibilitatea,

nestocabilitatea, simultaneitatea productiei si consumului, consum mare de munca )

• are character de ramura de interferenta - rezultat al diversitatii activitatilor ce dau continut prestatiilor turistice si prezentei unora dintre ele in structura altor ramuri ale economiei : transporturile, alimentatia publica, comert, tratament balneo – medical, ocrotirea sanatatii.

• este o ramura de sinteza - desfasurarea activitatilor turistice necesita intrari din alte ramuri ca industria constructiilor ( si indirect : industria materialelor de constructii, a sticlei, a lemnului, constructiei de masini, chimica, industria energetica )

alimentara, textile,agricola, transport, telecomunicatii, gospodarie comunala, culturala si arta.

Este de de retinut ca dezvoltarea turismului se va putea asigura armonios decat intr-o stransa colerare cu nivelurile si ritmurile de dezvoltare ale celorlalte ramuri ale economiei national. Aceasta deoarece la obtinerea unu produs turistic participa, direct sau indirect, aproape toate ramurile economiei narionale.

Cercetarile intreprinse asupra rolului turismului au evidentiat faptul ca el are un impact considerabil asupra economiei societatilor si culturilor diferitelor tari.

Actiunea sa se manifest ape multiple lanuri : esonomic, social, cultural, politic; intensitatea acestor actiuni difera de la o tara la alta, in functie de nivelul de dezvoltare si politica promovata fata de el.

2.1 FACTORI

Evolutia turismului se afla sub influenta a numerosi factori care varieaza ca intensitate si mod de actiune. In literature de specialitate gasim numeroase modalitati de clasificare a factorilor de influenta a activitatii de turism, avand la baza mai multe criterii, cum ar fi:

1. dupa natura sau continutul acestora :

• factori economici: - veniturile populatiei si modificarile acestora

- oferta turistica

- preturile si tarifele produselor turistice

 

• factori tehnici: - performantele mijloacelor de transport

- tehnologii folosite in constructii

 

• factori sociali: - urbanizarea

- timp liber

 

• factori demografici: - evolutia numerica a populatei

- structura pe varsta

• factori psihologici, educativisi de civilizatie:

- nivelul de instruire

- setea de cultura

- clima

 

• factori organizatorici si politici

- formalitati de frontiera

- regimul vizelor

 

2. dupa durata actiunii lor in timp :

• factori cu actiune permanenta:

- cresterea timpului liber

- modificarea veniturilor

- miscrea demografica

• factori sezonieri : - succesiunea anotimpurilor

- structura anului scolar sau universitar

- activitatea in agricultura

• factori conjuncturali : - crizele economice, politice

- confruntarile armate

- catastrophe naturale

- conditii meteorologice

 

3. dupa importanta ( rolul ) lor in determinarea fenomenului turstic :

• factori primari : - veniturile populatiei

- oferta

- preturi

- timp liber

- mutatiile demografic

• factori secundari : - climatul international

- formalitatile de viza / frontiera

- diverse facilitati

 

4. in functie de directia de actiune :

 

• factori exogeni : - cresterea veniturilor

- evolutia numerica a populati

- sporirea gradului de urbanizare

 

• factori endogeni : - lansarea de noi produse

- diversitatea gamei de produse oferite

- nivelul tarifelor

- facilitate de pret

- pregatirea personolului

 

5. dupa profilul de marketing :

 

• factori ai cererii turistice : - venit

- urbanizare

- timp liber

• factori ai ofertei turistice : - conditiile naturale

- baza materiala, costuri

- calitatea serviciilor

• factori ai confruntarii cerere – oferta :

- calitatea infrastructurii

- sistemul legislativ

 

Acesti factori sunt dinamici, schimbatori si, intr-o anumita masura, pot fi dirijati in folosul dezvoltarii turismului. Dintre acestia cea mai mare influenta asupra cererii turistice o au : veniturile populatiei, preturile si tarifele, oferta turistica, progresul tehnic si timpul liber.

Turismul ( care implica idea alegerii deliberate a itinerariului, a perioadei si duratei sejurului de catre fiecare turist in parte ) are ca scop satisfacerea anumitor necesitati de ordin social, cultural, spiritual, medical, etc.

 

2.2 Potentialul turistic al Romaniei

 

Parte componenta a ofertei turistice, potentialul constituie, datorita valorii, originalitatii si diversitatii componentelor sale, conditia esentiala a dezvoltarii turismului intr – un perimetru dat.

Potentialul turistic al unui teritoriu este definit ca ansamblul elementelor

( materiale si antropice ) ce se constituie ca atractii turistice si care se preteaza unei amenajari pentru viziatarea si primirea turistilor. Aceste elemente ( naturale si antropice ) sunt private ca “ atractii turistice “ sau

“ resurse turistice “, termini al caror continut difera. Termenul de atractii turistice se refera la elementele naturale sau antropice care pot atrage vizitatorii intr – un loc, care produc impresii.

Termenul de resurse turistice este mai complet, desemnand atractia propriu – zisa, cat si implicatiile de ordin economic ale acestora, “ material prima “ care urmeaza sa fie supusa unui process de prelucrare in vederea obtinerii produsului turistic.

 

3. NICULITEL - INTRE LEGENDA SI REALITATE

 

Dobrogea, cea mai veche asezare romaneasca, unica atat prin prezentatuturor formelor de relief, dar si prin numeroasele si importantele descoperiri arheologige, este cunoscuta de toti romanii.

In partea de nord a acestui tinut, dup ace uric dealul mare al Somovei, pe soseaua Tulcea – Macin, Dobrogea se retrage aici la Niculitel.

Situate la poalele dealurilor Tugulea si Izvoarele, care dau zonei configuratia unei depresiuni de eroziune cu deschiderea spre Dunare, comuna Niculitel se inscrie in succesiunea asezarilor de pe marele fluviu, nu departe de prima bifurcare in amonte a apelor.

Cetati stravechi, gorgoane enigmatice, bazilici ingropate si manastiri ca niste semen albe pe zare, marcheaza si srajuiesc din adanc sute si mii de ani acest triunghi magic, vegheaza in cinstea acestor locuri si pentru frumusetea, pentru maretia lor.

Pamant ca un sanctuar, pana in adanc plin de ziduri, cu amoste si cu morminte, cu unelepodoabe, cu tezaur de bani purtand chipul tuturor imparatilor romani, pamant cu o uriasa albie in care s-au scaldat neamurile, stramosii, pamant ca un imens monument arheologic.

Din cand in cand, suvoaiele ploilor, uneltele oamenilor dezgroapa un coltisor din marile mistere ale trecutului, din cand, tractoarele se opresc cuprinse de o sfanta spaima, c-au atins cu lama plugurilor, trupul lumii din adancuri.

Urmele uni castru roman, in punctual “ La cetatuie “, prezenta unei bazilici crestine din secolul al IX – lea e. n., valul de pamant situat in partea de sud – est a localitatii, prezenta bisericii “ Sfantul Atanasie “, inaltata pe ruinile unei capele bizantine din secolul al XI – lea, ca si prezenta mobedelor medievale romanesti din secolul al XIV – lea

( monede care se afla in numar mare la muzeele sin incinta manastirilor Cocos si Saon ), dovedesc o locuire intense, continua in vremea ocupatiilor otomane de o populatie romaneasca a carei principala indeletnicire era viticulture, agricultura si silvicultura.

In izvoarele istorice ale comunei se mentioneaza ca in anul 1760, negustorii din Polonia cumparau vin de la Niculitel, iar in timpul stapanirii otomane, cu toate interdictiile impuse de de religia mahomedana, vinul de la Niculitel se incarca in portul Isaccei in vase cu destinatia Constantinopol.

Cu numele de Manastirea, Monastir sau Manastiristea, satul este mentionat la sfarsitul secolului al XVIII – lea in documentele vremii.

Numele de Niculitel apare pentru prima data intr- o harta de la 1835, iar cronicarul Josephe Rascowich, care a trecut prin aceste locuri ( mijlocul secolului al XVIII – lea ), vorbeste de locuitorii din NIculitel ca ...

“ vorbesc limba valaha “.

Legenda spune ca aici, la Niculitel, a fost gasita, cu ani in urma, nimeni nu stie cati, o bisericuta ingropata. A descoperit-o un baietel jucandu – se cu briceagul in pamant. Si oamenii au ingropat-o. bisericuta era veche, veche cum e vremea si avea portile ferecate cu zavoare si lacate si nimeni nu a reusit sa le deschida. Si numai dup ace s-a strans tot satul si altele vaccine, si au cantat zile si nopti si s- au rugat in fata acelor porti, cand au amintit de numele Sfantului Atanasie, zavoarele au sarit singure si usile ruginite s-au deschi. Si mai spune legenda ca numele de Niculitel s-a dat dupa numele ciobanasului Niculita, cel care din joaca a descoperit crucea bisericii.

Calatorind pe meleagurile dobrogene, Mihail Sadoveanu ajunge si prin Niculitel. In insemnarile de calatorie “ Drumuri “ remarca : “ Niculitelul este veche asezare romaneasca; pare a fi de vremea lui Mircea; monede de - ale acestui voievod s-au gasit si se mai gasesc necontenit in aceste parti. Oamenii stiu ca si bunii si srabunii lor sunt nascuti acolo. Satul lor foarte mare, e frumos; oamenii gospodari buni, au pastrat infatisarea, portul, graiul, curat romanesti. Fetele cochte se gramadesc la o cismea, din care curge izvor bogat. Glumesc si rad.

 

Apoi cu miscari mladioase pornesc spre casa ducand pe umeri cobilita

bracoc – niste caldari de arama, rotunjite si largi la fund si mai inguste la gura. Cercetez cateva gospodarii curate si incapatoare. [ ... ] “

Toate acestea le – a observat Mihail Sadoveanu prin anul 1914 si

din tot ceea ce a descries, acum lipsesc doar bracocele cu care aduceau

apa fetele. In rest oamenii sunt parka aceeasi si satul ascuns intre

dealuri si paduri a ramas la fel de vestit.

Activitatile economice specifice determinate de resursele din

teritoriu sunt urmatoarele : agricultura, silvicultura, pesciutul,

exploatarea lemnului, industrializarea si conservarea vinului, comertul,

turismul, mararitul si panificatia.

 

 

3.1 OBIECTIVE TURISTICE

 

Conditiile naturale deosebite, originalitatea si marea varietate a peisajelor, numeroasele monumente create de - a lungul timpului de mainile harnice ale oamenilor acestor locuri ( unele din ele avand o vechime de peste 2000 de ani ), toate la olalta confera comunei Niculitel un exceptional potential turistic.

Comuna Nicultel se inscrie astfel in circuitul turistic intern si international cu o oferta remarcabila care cuprinde atat elemente specifice ale cadrului general

( natura, clima, monumente de arta si istorie ), cat si o baza turistica capabila sa satisfaca cerintele celor care le viziteaza.

In centrul comunei se afla in functie o bisericuta cu hramul Sfantul Atanasie. Planul si arhitectura acestei biserici arata influenta artei bizantine, iar materialele si tehnica de constructie dateaza din secolele XIII – XIV.

Dupa traditie, se spune ca pe locul bisericii a existat un vechi templu pagan, care a fost darmat de crestinii sughiuniti aici in vremea imparatului Traian

( 97 – 117 ) si care pe locul templului au zidit o mica biserica. Mai tarsi, pe temeliile acestei biserici a fost zidita actuala biserica cu hramul Sfantul Atanasie.

In anul 1971, pe o ulita laturalnica din comuna Niculitel, veche asezare romana dependenta de cetatea Noviodunum ( Isaccea ), suvoiele de apa ale ploilor din timpul verii au dezvelit o mica cupola de zid. Facandu – se cercetari, de catre spacialistii Muzeului de Istorie din Tulcea, s-a descoperit o

cripta – maryirica de piatra so caramida din epoca romana, pastrata intacta, precum si temeliile impunatoare ale unei biserici paleo crestine, cu doua nivele.

Basilica, ridicata in secolul al IV – lea dupa Hr., are dimensiunile de 36 m, lungime si 14 m latime, ceea ce indica existenta uni mare centru spiritual

crestin . Cripta – martyrion este situate sub pavimentul altarului si are doua nivele de adancime. Planul criptei este aproape patrat, fiecare latura avand circa 8,5m si inaltimea de 2,5 m, cu o bolta emisferica, cu diametru de 3 m la baza.

Manastirea Cocos este mostenirea unor vechi traditii monahale care coboara in timp pana in primele veacuri crestine, prin participarea unui episcope de la Tomis la primul Sinod Ecumenic, din anul 325. dupa informatiile localnicilor, fondatorii au stabilit locul schitilui acolo unde odinioara mai fusese o manastire, dar din care la acea data nu se mai vedeau decat urmele unor zidarii.

Din toata manastirea, cea mai valoroasa ramane latura vestica cu chiliile vechi, care oastreaza traditia arhitecturii populare romanesti dobrogene.

 

3.2 OBICEIURI :

“ OLARIILE “

 

Spiritual religios a proiectat in comportamentul locuitorilor de la Niculitel atitudini si manifestari cristalizate prin timp in obiceiuri populare cera au devenit traditionale. Unul dintre aceste este “Olariile “, obiceo care se organizeaza in seara zilei de lasatul secului pentru postul mare. Nu avem date privitoare la originea si vechimea obiceiului. In acest sens nu s-a pastrat decat o expresie transmisa din generatie in generatie pe cale orala :

“ Olariile se fac de cand se stie “.

Daca aceasta expresie poate da obiceiului o origine milenara, lipsa ei de precizie explica o serie de confuzii aparute in legatura cu semnificatia obiceiului, pentru ca la aceasta data nu exista o conceptie unitara a populatiei cu privire la originea si semnificatia olariilor. In multitudinea de opinii, exprimate de cetatenii de varsta a treia cu atitudini diferite de religie, se gaseste probabil si adevarata semnificatie a obiceiului.

Olariile se organizeaza la doua date : olariile mici – la lasatul secului de branza si olariile mari – la lasatul secului de carne, care marcheaza inceputul postului mare. Organizarea si desfasurarea obiceiului apartin in exclusivitate tineretului, baieti intre 10 – 15 ani, care se grupeaza pe cartiere, pe baza de simpatie, rudenie, obtiune civica si morala si unitate de vointa. In zilele premergatoare obiceiului, tinerii aduna din gospodarii resturi vegetale provenite din furaje consummate de animale in timpul iernii, alte materiale inflamabile carora le –a trecut perioada de folosinta si le depoziteaza pe culmile dealurilor care delimiteaza vatra satului. In seara de lasatul secului, cand incepe sa se intunece, si toti adultii sunt adunatipentru a sarbatori evenimentul printr – un ospat imbelsugat, la care se servesc cele mai bune mancaruri traditionale, tinerii urca pe dealuri, la locurile stabilite si aprind focurile.

Pe masura ce numarul focurilor creste, manifestarea se transforma intr-un spectacol de sunet si lumina, la care participarea colectivitatii este unanima, chiar daca cei mai multi cetateni ai satului sunt numai contemplatori. De la copilul de varsta frageda, pana la cel mai neputincios batran, toti admira focurile si multi dintre ei cu credinta si speranta. In jurul focurilor tinerii sunt veselisi se bucura de viata, consumand mici rezerva de hrana si vin. La anumite intervale de timp, grupurile striga tare sa se auda peste sat : „ Olaria ! Olaria ! “ intretinerea focului devine un fel de competitie, fiecare grup incercand sa – l prelungeasca o durata cat mai mare. Pentru aceasta, primele focuri care se aprind nu reprezinta decat incercari inselatoare, la care se folosesc cantitati mici de resturi vegetale, urmand ca focurile mari sa fie aprinse mai tarziu. Castigatorul intrecerii este grupul al carui foc se stinge ultumul si este stabilit a doua zi, in discutiile cetatenilor care au urmarit cu atentie desfasurarea olariilor. Recompense pentru grupul castigator este de natura morala si afectiva.

Obiceiului i s – a dat mai multe semnificatii. Cea mai nefondata si mai neargumentata semnificatie este cea care se refera la faptul ca focurile aprinse la olarii sunt considerate sunt considerate niste semnale la mare distanta, in vederea luarii unor masuri de aparare. Afirmatia nu are nici un suport, intrucat focurile nu se vad din alta localitate dobrogeana, ci numai din cateva localitati de peste Dunare ( din fosta basarabie ), iar aprinderea focurilor numai in seara secului confirma de la sine o alta semnificatie decat cea de semnal de avertisment.

O alta semnificatie slab argumentatade cetateni, este aceea ca focurile se aprind in seara de lasatul secului pentru a se arde in vederea sterilizarii tuturor obiectelor casnice de preparat mancare si de servit masa pentru inlaturarea orcaror urme de grasime animala si inceperea postului mare cu aceleasi obiecte. Afirmatia poate starni hazul, pentru ca este greu de crezut ca un gospodar ar putea sa – si transporte toate vasele sus pe deal pentru a le steriliza prin ardere.

Multi cetateni cu o mai slaba credinta in Dumnezeu considera olariile o mare actiune care declanseaza curatenia de primavarain gospodarii si o proba de educatie civica a tineretului din localitate, care aduna resturi vegetale din gospodariile personale dar si din gospodariile vecinilor fara tineri si al batranilor neajutorati. Chiar daca aceasta semnificatie nu este cea profunda, ea ramane valoroasa ca manifestare educativa si utila pe plan obstesc.

Dar cea mai importanta semnificatie dar si cea mai frecventa este cea care face trimiteri la focurile sacre aprinse in cinstea marilor evenimente din viata colectivitatilor. Multi locuitori ai satului traiesc cu credinta ca focurilor aprinse in seara de lasatul de sec de cele mai curate fiinte il vestesc pe Dumnezeu ca au inceput purificarea in vederea participarii la invierea domnului si sarbatorilor de Pasti, cele mai mari din religia crestin – ortodoxa.

Alte obiceiuri intalnite la Niculitel sunt : Camila, Capra, Ursul, Uratul si Colindele.

Camila :acest obicei se organizeaza in seara de Anul Nou. Cei care participa la acest obicei sunt adolescenti, in numar de sase, fiecare

Avandu – si rolul sau foarte bine stabilit. Pregatirile incep cu cateva zile

(2-3 ) inainte de Anul Nou.

Capul camilei este confectionat din lemn si acoperit cu blana din miel, iar urechile sunt acoperite din blana de iepure. Se continua cu corpul camilei, care este facut din douapaturi de acelas model, acoperite de iedera, brad si ope spate – piei de iepure.

In corpul camilei intra doi tineri, unul stand in fata iar celalalt in spate

Actorii sunt urmatorii :

• Muzicantul : poarta costum national, avand pe cap o palarie impodobita cu panglici si globulete.canta din muzicuta sau acordeon, sarba

( cantecul camilei )

• Doctorita : coana moasa, este un baiat travestit in doctorita, avand costumul format dintr – un halat alb si boneta cu o cruce rosie si o poseta in care sunt  “ leacuri binefacatore “

• Camilarul ( turcul ) : are o costumatie formata din salvari, o bluza incretita, iar pe fata ( chip ) este manjit cu negreala. In cap poarta un turban, in mana dreapta are o maciuca cu care pazeste camila, iar cu mana stanga duce camila de lant.

• Tiganul : are imbracamintea rupta, formata din pantofi rupti, pantaloni carpiti, o salopeta larga pentru a putea fi introdusa cocoasa ( o perna sau

paie ). In cap are un fes de diferite culori, carpit, terminandu – se cu mot, la

tara este manjit cu negreala.

Intrand in curtea gospodarului, muzicantul da de veste ca a venit camila. Stapanul, iesind afara, este intrebat daca primeste camila. Dupa incuviintare, acestia inceo interpretarea rolului :

• Camilarul : Sa cante muzica ! “ Foaie verde trei masline,

Ia mai zii sarba camilei ! “

Muzicantul incepe sac ante, camila joaca dupa muzica. Camilarul, tinand camila de lant, o indeamna la joc, adresandu – i urmatoarele cuvinte :

“ Cechi camiluta, cechi

Cechi zubeea ( joaca camila )

Palo tata ( usor camiluta ) “

• Tiganul : Hop asa si iar asa !

Dupa oprirea muzicii, tiganul discuta cu camilarul.

• Tiganul : Ba turcule, facim noi un targ ma ?

• Turcul : Ia sa te aud ba, spurcatule.

• Tiganul : Camilu’ asta este de vanzare ?

• Turcul : Este ba borate.

• Tiganul : Da’ cat cei pe ea, bre ?

• Turcul : 70 miisoare, mai cioroiule !

• Tiganul : Auliu… mami, trebuie sa – mi vand nevasta ca sa – ti iau

camila ! Iti dau 50 de mii, da’ tine calari ?

• Turcul : Tine ma uratule, ca am adus-o din Siberia si-i gras aca din carte,

nu vezi ce frumoasa-i mai spurcatule.

Turcul se arunca pe camila pentru a-i demonstra tiganului ca tine camila. Vrand si tiganul sa se urce, camila incepe sa sara in sus,

trantindu-l.

Sculandu-se de jos, tiganul incepe sa tipe laturc, zicandu-i ca nici 25 de bani nu face camila.

• Turcul : Decat sa-ti dau camila de pomana, mai bine-i dau una in cap.

Turcul, lovind cu maciuca in capul camilei, aceasta cade jos.

Turcul ( incepand sa tipe )- “ Aoleu, o sa-mi moara copilasii de foame, luandu-se dupa tigan il loveste in ghele de vreo doua – trei ori, apoi striga la coana moasa.

• Turcul : Coana moasa, vina repede, ca moare camiluta mea !

Doctorita apare imediat si o consulta, apoi, facandu-i o injectie, camila se ridica.

• Turcul : Sarut mana coana moasa, sa ai parte numai de fericire ca mi-ai

pus camila pa picioare. Da’ ce-a avut, coana moasa, camiluta mea ?

• Doctorita : Pai ce sa fi avut, ma turcule ?Iindopata cu atata apa, paie si bataie.

• Turcul ( vazandu-si camila pe picioare, ii zice muzicantului ) :

Foaie verde trei masline

Mai zi o data sarba camilei.

Dupa ce mai canta o data muzica si joaca camila, ii serveste pe baieti cu prajituri si vin dupa care ii rasplateste .

Luandu-si plata ii ureaza gospodarului “La Multi Ani ! “

Ursul : obiceiul se joaca la fel ca si camila, tot ce difera sunt unele replica si cantecul ursanului :

“ Ursul meu din Spania

L-am adus cu sania

L-am adus cu avionul

L-am hranit cu biberonul.

Ursul meu cand l-am adus

Era mititel si tuns

Dihai Martinica ! “

3.3 LEGENDE :

 

Iata acum cateva legende dintr-un loc misterios precum este Niculitelul :

“ Podu Ghenci “ reprezinta intersectia DN 15 cu DJ la intrarea in localitate. Se spune ca, demult, un mosier pe nume Mihail al Ghencii a construit un pod pe teritoriul sau. Denumirea “ vine “de la acest mosier.

“ Gurgoaia “ : pe vremuri traia in aceasta parte a satului un om pe nume Gurgu. El era templar si i se dusese vestea prin satele din imprejurimi ca era un mestesugar dibaci. A ucis miseleste,in timp ce mergea la padure dupa lemne. Dealul unde a fost ingropat se numeste Gurgoaia.

“ Ultimul Leu “ : oamenii din Paslaru s-au hotarat sa construiasca un pod langa carciuma, deoarece, atunci cand ploua se trecea foarte greu pe acolo. Si-au luat din banii adunati de la sateni materialele necesare. Din banii ramasi au hotarat sa-i plateasca pe cei care au lecrat la realizarea podului. Le-au ramas doar un leu si au hotarat sa-l bea, iar carciumii i-au dat numele de

“ Ultimul Leu “.

Astfel localitatea este unica prin asezare, aflandu-se singura intr-un triunghi de crestinatate, delimitat de lanturile imaginare care unesc manastirile cocos, Celic – Dere si Saon, iar numele de localitate sfanta s-a intarit prin existenta in natura satului a unei bazilici din secolul IV e. n. in care s-a aflat mormantul cu cei patru martiri ai crestinatatii ; Attalos, Filippos, Kamasis si Zotikos.

 

 

4. MANAGEMENT DE PROIECT

 

4.1 Criterii de maximizare a succesului proiectelor

 

Un proiect este atunci de succes cand aduce

• in perioada de timp planificata ,

• cu costurile estimate,

• utilizand resursele existente, performanta dorita

 

* Orientarea dupa client : clientul trebuie sa identifice aportul la rezolvarea problemei si sa perceapa foflosul personal din aceasta.

* Orientarea in functie de procese : structura de planificare este impartita pe etape de lucru.

* Valoare adaugata pentru propria organizatie

* Atmosfera de lucru buna pentru toti participantii la proiect si pentru cei afectati.

* Obiective exprimate clar, stabilite de comun acord sunt vitale.

* Standarde ale MP trebuie stabilite ( de exemplu formulare, liste de control, instrumente ajutatoare de lucru ) si scurteaza perioada de planificare.

1. Persoane relevante intr-un proiect

 

Echipa de proiect va fi alcatuita la inceputul fiecarui proiect. Fiecare persoana va indeplini un anumit rol. Un rol cuprinde sarcinile, competentele si calificarile necesare definite in prealabil. La demararea oricarui proiect trebuie aleasa forma optima si concreta de organizare ( ce roluri au fost deja ocupate, ce sarcini vor fi preluate de acestea si care este legatura dintre ele ).

Urmatoarele roluri sunt disponibile in cadrul unui proiect :

• Intiatorul proiectului

• Sef de proiect

• Membru al echipei de proiect

• Colaboratori la proiect ( in sub – echipa )

• Comitetul director

Cu cat scade mai mult numarul de roluri care trebuie ocupate, cu atat devine mai usoara comunicarea. Pentru a evita conflicte legate de competente, toti membrii vor primi o descriere scrisa a rolurilor.

 

4.2.1 Initiatorul de proiect

Initiatorului de proiect ( IP ) ii apartine proiectul. El doreste derularea proiectului si asteapta un rezultat satisfacator.

Sarcinile IP :

• Crearea conditiilor cadru pentru indeplinirea cu succes a proiectului propus

• Alegerea si insarcinarea sefului de proiect

• Definirea sarcinii de proiect

• Sprijinirea sefului de proiect, contributie la solutionarea conflictelor ( de personal, de resurse )

• Supravegherea evolutiei proiectului ( respectarea obiectivelor, aprobarea modificarilor, sistarea evoluata a proiectului – decizii Go/NoGo )

• Receptia proiectului

1. Seful de proiect

 

Seful de proiect (SP ) dirijeaza evolutia proiectului in timpul derularii acestuia. Seful de proiect raspunde in fata IP. El reprezinta proiectul spre interior ( conducerea echipei de proiect ) si spre exterior ( lucrul cu publicul ).

Pentru a evita conflicte legate de competente, conducerea proiectului trebuie incredintata unei singure persoane.

 

 

Sarcinile SP :

• Eleborarea etapelor proiectului

• Pregatirea, organizarea si moderarea sedintelor si atelierelor

• Alcatuirea echipelor de proiect

• Eleborarea unui plan de performanta

• Planificarea temelor, resurselor si costurilor

• Elaborarea jurnalului de proiect

• Comunicare regulata cu IP

• Canducerea proiectului

• Asigurarea indeplinirii obiectivelor proiectului

• Controlul

• Schimbarea echipei de proiect cu acordul IP

2. Echipa de proiect

 

Echipa de proiect ( EP ) este formate din membrii echipei de proiect si colaboratorii la proiect.

Membrii echipei de proiect : formeaza echipa de baza care va fi disponibila pe toata durata derularii proiectului.

Colaboratorii la proiect : preiau doar sarcini temporare ( sub –echipa ).

3. Comitetul director

 

Comitetul director are rolul de coordonare referitor la managementul de proiecte multiple. Numai daca aceasta competenta este convenita de comun acord se vor ecita conflictele intre proiecte.

 

 

 

 

 

 

 

4.3 PROCESUL DE MANAGEMENT AL PROIECTULUI

 

Managementul de proiect este caracterizat printr-o serie de instrumente care permit abordarea structurala a unei sarcini complexe, noi intr-o perioada de timp limitata.

Derularea unui proiect este structurata in procese.

Procesele managementului de proiect

 

1. Procesul de elaborare a cererii

a) dezvoltarea idii

b) analiza de fezabilitate

c) analiza motivatiei proiectului

d) definirea certerii de proiect

2. Procesul de demarare a proiectului

a) planificarea demararii

b) delimitari

c) elaborarea contextului

d) elaborarea planului structurat proiectului si planificarea

pachetelor de lucru

e) planificarea temelor

f) planificarea resurselor si a costurilor

g) planificarea sarcinilor si a rolurilor

h) analiza riscurilor

i) elaborarea documentatiei de proiect

j) realizarea fisei de proiect

 

3. Executarea proiectului

4. Marketing-ul de proiect

5. Procesul de finalizare a proiectului

a) prezentarea rezultatelor

b) fixarea concluziilor

c) receptia proiectului

4.4 Procesul de demarare a proiectului

 

Procesul de demararea proiectului incepe cu aprobarea cererii de proiect de catre initiatorul proiectului si se termina finalizarea planului proiectului, documentata in jurnalul proiectului. Planurile detaliate vor fi elaborate in cadrul sedintelor de planificare ( de exemplu ateliere de demarare, sedinte de demarare ).

Obiectivul procesului dedemarare a proiectului este acela de a prezenta sefului si echipei imaginea de ansamblu a produsului ( “ Big Picture “ ) si de a motive pe cei prezenti sa participle. De asemenea, crearea unei unei culture a proiectului

( alcatuirea echipei ) corespunzatoare este neaparat necesara.

4.4.1 Planificarea demararii proiectului

Pot fi aplicate urmatoarele variante de demarare a proiectului :

a) Prezentare de catre seful de proiect : SP elaboreaza toate planurile de

proiect relevante si le prezinta celor implicate. Tinta este astfel atinsa

dar identificarea echipei cu proiectul nu este foarte ridicata.

b) Sedinta de demarare : SP elaboreaza liniile directoare generale.

Acestea se vor completa si dezvolta in continuare in cadrul echipei.

Pentru aceasta este nevoie de mai mult timp decat pentru prezentare

( dureaza 3-4 ore ).

c) Atelier de demarare : toate planificarile se elaboreaza in echipe

( dureaza 1-2 zile ).

4.4.2 Elemente de observare in proiect

Esential in prima etapa este privirea proiectului cat mai unitary posibil, si anume in toate domeniile sale de planificare. Astfel echipa va deveni constienta de complexitatea proiectului. Elementele de observare formeaza baza planificarii performantei.

4.4.3 Delimitari de proiect

Delimitarile pot fi :

• temporal ( demaraea – finalizarea proiectului )

• obiectiv ( obiective, non – obiective ale unui proiect )

• social

4.4.3.1 Delimitare temporala

In cadrul delimitarii temporale se stabilesc termenele de demarare si finalizare a proiectului si se marcheaza cu un eveniment de demarare ( de exemplu aprobarea solicitarii de proiect ) si unul de incheiere ( de exemplu prezentarea rezultatelor ).

4.4.3.2 Delimitare obiectiva

 

La delimitarea obiectiva trebuie stabilit ce sunt considerate in proiect

“ obiective “ si ce sunt considerate “ non – obiective “

• Informarea asupra obiectivelor si informarea.

• Obiectivele aduc mereu in prim plan rezultatul final al proiectului.

• Obiectivele sunt baza unei activitati sustinute si creative.

• La definirea obiectivelor se vor stabili prioritati.

Urmatoarele 3 obiective trebuie mereu atinse :

• Finalizarea proiectului la momentul cuvenit.

• Nedepasirea cadrului bugetului stabilit si a resurselor disponibile.

• Asigurarea rezultatelor convenite la caliatea stabilita.

• Specific ( formulate concret )

• Masurabil ( sa se poata stabili daca obiectivele au fost atinse )

• Atractiv ( trebuie sa merite efortul de implicare pentru atingerea obiectivului )

• Realist ( trebuie sa fie realizabile )

• Termen ( sa fie clar identificabil momentul realizarii obiectivelor )

4.4.3.3 Delimitarea sociala

Delimitarea sociala defineste responsabilitatile in cadrul proiectului. Definirea individuala a rolurilor are loc in atelierul de demarare, asupra distribuirii rolurilor trebuie sa existe consens.

5. Elab