Ce este dezvoltarea umana? Economia dezvoltarii si politica economica au dus la constientizarea faptului ca dezvoltarea presupune mult mai mult, nu doar bunuri si servicii. Ea trebuie sa deserveasca obiectivele mai largi ale bunastarii umane. Raportul annual al PNUD privind Dezvoltarea umana a servit drept o forta majora pentru aceasta schimbare, atragand atentia asupra dimensiunilor ne-monetare ale dezvoltarii umane. IDU a jucat un rol de sprijinire/propaganda prin oferirea unei alternative mai holistice si cantitative unitatii comune se estimare/masurare a progresului: produsul intern brut pe cap de locuitor. Ironic, indicii dezvoltarii umane au consolidat/confirmat o interpretare mai ingusta a conceptului dezvoltarii umane. Oamenii deseori uita ca idea "dezvoltarii umane" este mult mai larga decat cele trei componente ale IDU. Atentia cordata tendintelor IDU de a ignora faptul ca oamenii trebuie sa fie rezultatul (si nu mijloace) ale proceselor de dezvoltare, care sunt fundamentale referitor la libertatile omului, demnitatea sa si rolul libertatii in procesul de dezvoltare. Sunt trei chestiuni care trebuie luate in consideratie atunci cand vorbim despre conceptul dezvoltarii umane:
Dezvoltarea umana tine de extinderea posibilitatilor oamenilor. Desi ea include cele trei componente (venituri, sfera ocrotirii sanatatii si invatamantul) ale indiciului dezvoltarii umane (IDU) conceptul este mult mai amplu.
Dezvoltarea trebuie definita in termenii bunastarii populatiei si extinderii capacitatilor si functionarea lor. Largirea produselor si a serviciilor este un mijloc si un rezultat al procesului de dezvoltare
Dezvolatrea umana este strans legata de libertatile si demnitatea individului. Expansiunea libertatilor sta la baza conceptului si trebuie sa stea si la baza implementarii sale. Dupa cum s-a mentionat in Raportul PNUD al dezvoltarii umane pentru anul 2000, capabilitatile include "libertatile de baza" necesare pentru a face fata necesitatilor trupesti - asa cum ar fi abilitate de a evita foamea si malnutritia, sau de a evita mortalitatea preventiva sau prematura. Dar ele mai includ si posibilitatile oferite de educatie, sau libertatea si mijloacele economice pentru a se misca si de asi alege domiciliul. Mai exista si libertati "sociale", cum ar fi capacitatea de a participala viata comunitatii, de a se alatura discutiilor publice, participarea la luarea de decizii politice si chiar abilitatea elimentara de a aparea in public fara rusine.
Paradigma dezvoltarii umane nu priveste/trateaza oamenii ca pe niste beneficiari pasivi ai activitatilor economice si sociale. Oamenii trebuie sa devina agenti activi ai schimbarilor sociale. Aceasta implica posibilitati pentru participare, imputernicire, acces la informatie si de a influenta luarea de decizii. Oamenii pot si trebuie sa fie agenti ai schimbarii prin intermediul actiunilor individuale si colective. Sa fii agent al schimbarii inseamna sa ai conditia fizica si educatia necesare pentru a intelege procesele sociale si de a actiona asupra acestei realizari.
Aceste trei elemente ies in afara sferei componentilor IDU atunci cand sunt aplicate asupra romilor sau alte comunitati marginalizate. Ele explica de asemenea de ce, in pofida dificultatilor de a estima/calcula IDU referitor la romi (acest raport face primele incercari in aceasta directie) paradigma dezvoltarii umane este cea mai corespunzatoare pentru abordarea problemelor cu care se confrunta aceste comunitati.
