DESPRE REVOLUTIA DIN 1989 20 decembrie 1989: inceputul sfarsitului In seara de 20 decembrie, Ceausescu s-a adresat natiunii, mesajul fiind televizat si transmis la radio. El abia venise din vizita din Iran si avea convingerea ca va tine situatia sub control dupa formula clasica. Cheama intr-o teleconferinta pe sefii judetenelor de partid si-i informeaza cu propria versiune asupra situatiei din tara. Teza amestecului extern este cea care domina de la un cap la altul discursul sustinut de Ceausescu la teleconferinta, precum si pe cel tinut la radio si televiziune, la ora 19:00. VALENTIN ZASCHIEVICI Inainte de cele doua manifestari cu caracter public, Ceausescu a convocat la Comitetul Central pe ambasadorii tarilor socialiste. Stirea nu a fost difuzata de Agerpres dar, din informatiile date de corespondentii presei straine aflati la Bucuresti, de la intalnire a lipsit tocmai ambasadorul Uniunii Sovietice. Ambasadorul Bulgariei a ridicat problema restrictiilor la intrarea trenurilor in Romania, pe la Giurgiu, ceea ce facea extrem de dificila calatoria turistilor rusi si polonezi care se intorceau spre tarile lor. Ceausescu facuse referiri clare in teleconferinta la intalnirea Bush - Gorbaciov din Malta, unde se discutase si „subiectul Romania“. Absenta lui Tiajelnikov era o confirmare a relatiilor foarte reci dintre Moscova si Bucuresti. Seara tarziu, Ceausescu l-a convocat pe insarcinatul cu afaceri al Uniunii Sovietice, solicitandu-i imperativ retragerea „agentilor rusi“ de la Timisoara. Orasul unde incepuse Revolutia era deja declarat oras liber. Echipa de la Bucuresti compusa din inalte oficialitati de partid si militare constata esuarea misiunii incredintate de seful statului. Principalul obiectiv era, in aceste conditii, izolarea Timisoarei pentru ca focarul revoltei sa nu se extinda in restul tarii. De aceea, mesajul lui Ceausescu infiera revolta de la Timisoara, pusa exclusiv pe seama „agenturilor straine“ si „grupurilor de huligani“. Publicand astazi stenograma teleconferintei din 20 decembrie 1989 si mesajul radio-televizat din seara aceleiasi zile, o facem pentru a intelege mai exact evenimentele dramatice care se desfasurau si mai ales care urmau sa aiba loc in 21 si 22 decembrie. 38238cfv91uez4i Despre inregistrarea discursului, fosti angajati ai TVR isi amintesc ca Ceausescu a fost enervat de problemele tehnice intampinate. Inregistrarea a fost intarziata ore intregi pentru ca in studioul de la C.C. nu existau microfoane. In seara zilei de 20, isi aminteste seful Cancelariei, Silviu Curticeanu, seful statului luase hotararea de a convoca mitingul de a doua zi, cel ce avea sa-i grabeasca sfarsitul: „Inainte de a pleca spre casa, Ceausescu m-a chemat si mi-a spus ca pentru a doua zi a organizat in Piata Palatului un mare miting al oamenilor muncii din Capitala. La iesirea din birou, l-am auzit spunand cu voce tare, dar mai mult pentru sine: „Am sa le arat eu celor de la Timisoara!“. Ceausescu tocmai decretase instituirea starii de necesitate pe teritoriul judetului Timis. In acelasi timp, la Timisoara, Frontul Democrat Roman a elaborat Proclamatia prin care cerea „demisionarea tiranului“. Totodata, Frontul Democrat Roman propunea Guvernului Romaniei inceperea negocierilor, cerand, intre altele, organizarea de alegeri libere, deschiderea granitelor, eliberarea detinutilor politici etc. Avea sa urmeze o noapte lunga si pentru capii Armatei. Generalul Ilie Ceausescu isi informa subordonatii despre „pericolul unei agresiuni externe, dinspre Est si Vest, patrunderea pe teritoriul tarii a unui mare numar de elemente teroriste (circa 2.000) si existenta unui complot international asupra Romaniei“. Pentru regim, sfarsitul incepuse. Teleconferinta lui Nicolae Ceausescu din 20 decembrie 1989 fe238c8391ueez Teleconferinta a fost prezidata de Nicolae Ceausescu, secretar general al PCR. Au participat: Elena Ceausescu, Constantin Dascalescu, Manea Manescu, Gheorghe Radulescu, Ion Radu, Constantin Radu, Silviu Curticeanu, Vasile Milea, Vasile Barbulescu. Nicolae Ceausescu: Incepem teleconferinta. Buna seara tovarasi, doresc foarte pe scurt sa ma refer din nou la evenimentele care au fost la Timisoara si care de fapt nu au incetat. In seara aceasta ma voi adresa prin postul de radio si televiziune intregii natiuni in legatura cu aceasta problema. Este necesar sa se explice tuturor cetatenilor, inca din aceasta seara, ca toate aceste incidente grave de la Timisoara au fost organizate si dirijate de cercurile revansarde, revizioniste, serviciile de spionaj straine, cu scopul clar de a provoca dezordine, de a destabiliza situatia din Romania, de a actiona in directia lichidarii independentei si suveranitatii teritoriale a Romaniei. De altfel, cercurile din Budapesta au si facut declaratii in aceasta privinta. Este acum pe deplin clar ca toate acestea au fost minutios pregatite si au avut un scop bine stabilit. Asa se explica ca cu toate eforturile facute de organele locale, de unitatile de ordine si de armata, de a linisti lucrurile, nu au dus la rezultate. Dimpotriva, aceste cercuri, aceste grupari organizate au intensificat actiunile lor antinationale. Aceasta a facut necesar ca unitatile militare si de ordine sa intervina pentru apararea ordinii, a bunurilor orasului Timisoara, indeplinindu-si si obligatiile si raspunderile prevazute in Constitutie, cat si legile tarii. Trebuie sa atrag atentia tuturor, nu numai comunistilor, dar tuturor oamenilor muncii ca, campania, declarata imediat de diferite cercuri, incepand cu Budapesta, demonstreaza cu putere inclusiv declaratiile presedintelui SUA, stia acest lucru. Chiar presedintele SUA a declarat ca a discutat de problemele Romaniei cu Gorbaciov la Malta. Gorbaciov nu a zis nimic, ceea ce inseamna ca l-a aprobat. Acum dupa declansarea atacurilor SUA, impotriva Republicii Panama, reiese clar ca si evenimentele acestea de la noi fac parte din planul mai general impotriva statelor care isi apara independenta, integritatea si suveranitatea si nu doresc sa capituleze in fata dictatului cercurilor imperialiste, reactionare. Acelor care vor sa lichideze independenta si integritatea teritoriala a statelor. Toate acestea impun, tovarasi, din partea tuturor cetatenilor, a tuturor oamenilor de buna-credinta o intarire a independentei si suveranitatii, un raspuns ferm tuturor acelora care in slujba diferitelor cercuri straine actioneaza impotriva intereselor poporului roman. Este necesar sa facem totul insasi pentru oamenii muncii, toti cetatenii din toate domenile, sa dea ei raspuns si sa actioneze pentru a neutraliza orice actiuni indreptate impotriva dezvoltarii socialiste, a independentei, a linistii poporului nostru. Este necesar ca imediat, chiar inainte de a vorbi la radio si televiziune, sa discutati aceste probleme, sa organizam dupa cuvantul meu la televiziune, chiar incepand din aceasta seara si maine, in interprinderi adunari unde sa se adopte motiuni de condamnare a celor care s-au pus in slujba strainatatii, a cercurilor straine, de aparare a independentei si suveranitatii Romaniei. In mod corespunzator, trebuie sa intarim masurile de ordine in toate domeniile de activitate, in toate unitatile sa se organizeze din randul oamenilor muncii grupe speciale de aparare a ordinii, a intreprinderilor, a institutiilor pentru a nu fi necesar sa se apeleze la unitatile militare decat in conditiuni deosebite, si numai cu aprobarea corespunzatoare. Desigur, acelasi lucru trebuie discutat cu toti, inclusiv in armata pentru ca trebuie sa intelegem bine ca ea are astazi marea raspundere in fata poporului de a apara si respinge orice actiuni care sunt impotriva independentei, suveranitatii, integritatii teritoriale, a linistii, a constructiei socialiste in tara noastra. Cel mai bun raspuns trebuie sa fie activitatea de realizare in bune conditiuni a planului in toate domeniile de activitate, de a demonstra ca intregul popor este ferm hotarat, respingand orice provocari ale cercurilor reactionare, care din pacate mai gasesc sprijin in unele elemente tradatoare, huliganice, declasate, sa gasim si sa asiguram dezvoltarea patriei noastre pe calea socialismului, realizarea programelor adoptate de Congresul al XIV-la al partidului. Iata, tovarasi, ceea ce am vrut sa spun in aceasta scurta teleconferinta. Daca aveti ceva de intrebat sau de spus, tovarasi, va rog sa spuneti. Nu aveti intrebari, nu aveti vreo problema deosebita de ridicat? Sa traiti tovarase secretar general. Sunt primul secretar al Comitetului judetean de partid Dolj. Daca mi-ati putea spune cam in jurul carei ore veti vorbi la posturile de radio si televiziune, pentru a putea organiza, noi, in mod corespunzator vizionarea. Tov. Nicolae Ceausescu: Voi vorbi la deschiderea emisiuni de televiziune la ora 19:00. Tov. Elena Ceausescu: Nu s-a inteles acest lucru! Am inteles, sa traiti. Tov. Nicolae Ceausescu: Mai sunt ceva intrebari? Daca nu mai sunt, atunci va rog sa treceti la masurile necesare si spor la munca. Tov. Nicolae Ceausescu: Noi va trebui sa… la radio si ceea ce a spus Bush, ca a discutat despre situatia din Romania, cu Mihail Gorbaciov, la Malta. Sa discutam aceasta dupa ce dam stirea cu interventia din Republica Panama. Reiese clar chiar din declaratia lui Bush ca a discutat despre situatia din Romania, ca trebuie sa se ia unele masuri impotriva Romaniei. Bush a declarat ca a discutat cu Gorbaciov la Malta acest lucru. Gorbaciov a ascultat fara sa dea nici un raspuns, de fapt a fost de acord. Gorbaciov a spus ca nu a dat nici un raspuns. Incheiat. Cuvantarea lui Nicolae Ceausescu la posturile de radio si televiziune „Dragi tovarasi si prieteni, Cetateni ai Republicii Socialiste Romania, Ma adresez, in aceasta seara, intregului popor al patriei noastre socialiste, in legatura cu evenimentele grave care au avut loc, in ultimele zile, la Timisoara. In zilele de 16 si 17 decembrie, sub pretextul impiedicarii aplicarii unei sentinte judecatoresti legale, cateva grupuri de elemente huliganice au organizat o serie de manifestari si incidente, trecand la atacarea unor institutii de stat, distrugand si jefuind o serie de cladiri, de magazine, de cladiri publice, iar in ziua de 17 decembrie si-au intensificat activitatea impotriva institutiilor de stat si de partid, inclusiv a unor unitati militare. Din desfasurarea evenimentelor si din declaratiile unor participanti la aceste evenimente, aceste grupuri aveau scopul de a provoca dezordine si distrugerea institutiilor si bunurilor generale ale orasului si de a da semnalul unor asemenea actiuni si in alte centre. Populatia din Timisoara cunoaste si a vazut toate aceste distrugeri de tip fascist care au avut loc. Cu toate insistentele depuse, timp de doua zile, de organele politice, de partid, de consiliul popular, de conduceriile intreprinderilor si de organele de ordine, aceste grupuri au continuat si si-au intensificat activitatea de distrugere, de atacare a institutiilor si magazinelor, inclusiv a unor unitati militare. In aceste imprejurari grave, in seara zilei de 17 decembrie, fiind atacate, unitatile militare au raspuns prin focuri de avertisment asupra celor care au continuat sa actioneze impotriva unitatilor militare si institutiilor de stat si politice. Deoarece actiunile grupurilor antinationale, teroriste au continuat, unitatile militare – conform Constitutiei si in conformitate cu legile tarii – au fost obligate sa se apere, sa apere ordinea si bunurile intregului oras, de fapt sa apere ordinea in intreaga tara. Organele de ordine, procuratura, au efectuat si continua sa efectueze cercetarile corespunzatoare pentru a stabili cauzele si vinovatii acestor acte cu caracter net fascist, provocator, de distrugere. Din datele de care se dispune pana in prezent, se poate declara cu deplina certitudine ca aceste actiuni cu caracter terorist au fost organizate si declansate in stransa legatura cu cercurile reactionare, imperialiste, iredentiste, soviniste si cu serviciile de spionaj din diferite tari straine. Scopul acestor actiuni antinationale a fost acela de a provoca dezordine in vederea destabilizarii situatiei politice, economice, de a crea conditiile dezmembrarii teritoriale a Romaniei, distrugerii independentei si suveranitatii patriei noastre socialiste. Nu intamplator posturile de radio de la Budapesta si din alte tari au delcansat, inca in cursul acestor actiuni antinationale, teroriste, o campanie desantata, de ponegrire, de minciuni impotriva tarii noastre. Scopul – repet, dupa datele pe care le avem pana acum si din pozitia luata de cercurile revizioniste, revansarde, de cercurile imperialiste din alte tari – este acela de a distruge independenta, integritatea, de a opri cursul dezvoltarii socialiste a Romaniei, de a intorce Romania inapoi sub dominatia straina, de a lichida dezvoltarea socialista a patriei noastre. In fata acestei situatii deosebit de grave, este necesar sa actionam in deplina unitate, cu toate fortele, pentru apararea independentei, integritatii si suveranitatii Romaniei, de a asigura dezvoltarea constructiei socialiste in patria noastra. Ma adresez cetatenilor din Timisoara cu chemarea de a da dovada de inalta raspundere si de a face totul pentru linistea si ordinea orasului lor, de a contribui la linistea si ordinea in intreaga tara. Doresc sa declar cu toata raspunderea ca unitatile armatei noastre, care au misiunea apararii independentei si suveranitatii patriei, a cuceririlor, revolutionare, au dat dovada de multa, foarte multa rabdare. Nu au raspuns, chiar atunci cand soldatii si ofiterii au fost loviti, ci numai atunci cand situatia a ajuns de asa natura incat au fost atacati de bandele teroriste si au fost puse in pericol institutiile fundamentale, ordinea din judet. Armata si-a indeplinit pe deplin datoria fata de patrie, fata de popor si cuceririle socialismului! Daca armata si unitatile de ordine nu si-ar fi indeplinit datoria si raspunderea fata de patrie, fata de popor, ar fi insemnat sa nu raspunda juramantului, sa nu indeplineasca prevederile Constitutiei tarii de a actiona cu fermitate in apararea cuceririlor socialiste, a cuceririlor intregului popor, a independentei, integritatii si suveranitatii Romaniei. De altfel, asa trebuie sa actioneze orice cetatean al patriei noastre in apararea socialismului si independentei tarii! Vreau sa declar deschis ca nu as raspunde increderii acordate de popor daca nu as face totul pentru a apara integritatea, independenta, suveranitatea Romaniei, dreptul deplin al poporului nostru de a-si hotari dezvoltarea in mod independent, fara nici un amestec din afara. Campania declansata de diferite cercuri si guverne impotriva Romaniei demonstreaza cu putere ca aceste actiuni au fost din timp si bine pregatite. Se pune pe drept cuvant intrebarea: de ce acele cercuri imperialiste si guverne, care fac tot felul de declaratii impotriva Romaniei, nu au spus niciodata nimic in legatura cu evenimentele foarte grave din diferite tari, din ultimul timp? Reiese cu toata claritatea ca aceasta campanie impotriva Romaniei face parte dintr-un plan mai general impotriva independentei si suveranitatii popoarelor – a acelor popoare care nu vor dominatia straina si sunt gata sa-si apere cu orice pret, inclusiv cu arma in mana, independenta, dreptul la o viata libera. Cu totii ne reamintim de pozitia ferma a intregului nostru popor in 1968 impotriva invaziei Cehoslovaciei si pentru apararea independentei Romaniei. Acum se poate afirma ca este o situatie asemanatoare, sau chiar mai grava. De aceea, se impune sa actionam cu intreaga raspundere pentru a respinge orice atacuri impotriva Romaniei, a constructiei socialiste din patria noastra. Regretam foarte mult ca s-a ajuns la o asemenea situatie, dar aceasta nu se datoreste organelor de ordine si unitatilor militare, care timp de doua zile au dat dovada de maxima rabdare si ingaduinta fata de actiunile elementelor terorist-fasciste din Timisoara, ci acelora care s-au pus in slujba agenturilor straine si care au actionat in mod premeditat si bine pregatit pentru declansarea acestor grave incidente de la Timisoara! Ma adresez tuturor organelor si organizatiilor de partid, comunistilor, organizatiilor UTC, sindicatelor si tuturor sindicalistilor, Organizatiei Democratiei si Unitatii Socialiste, tuturor organelor si organizatiilor obstesti pentru a actiona, in deplina unitate, pentru apararea in aceste imprejurari grele, pentru a asigura respingerea oricaror actiuni impotriva patriei noastre socialiste, pentru a asigura dezvoltarea muncii pasnice, de realizare a hotararilor Congresului al XIV-lea al partidului. Ma adresez tuturor cetatenilor patriei noastre – fara deosebire de nationalitate – cu chemarea de a da dovada de o intelegere deplina a situatiei grave care s-a creat prin actiunile teroriste de la Timisoara si de a actiona, in deplina unitate si solidaritate, pentru apararea socialismului, de a face totul pentru a nu se mai permite sa se repete asemenea stari de lucruri! Societatea noastra asigura conditii de participare deplina a tuturor cetatenilor tarii, a tuturor categoriilor sociale la intreaga viata politica, la conducerea intregii societati. Sunt create cele mai largi posibilitati ca, in cadrul democratiei noastre muncitoresti –revolutionare, sa dezbatem si sa solutionam, in deplina unitate, toate problemele privind viata, munca, suveranitatea intregii natiuni, dar si independenta, suveranitatea si integritatea patriei. Este necesar sa respingem cu hotarare orice actiuni indreptate impotriva patriei, a poporului nostru – constructor pasnic al socialismului – a independentei, a constructiei noii oranduiri socialiste in Romania! Sa actionam cu intreaga raspundere fata de prezentul si viitorul socialist al patriei noastre, pentru a asigura munca si linistea intregului nostru popor! Este de datoria tuturor cetatenilor Republicii Socialiste Romania sa actioneze cu toate fortele impotriva tuturor celor care, in slujba diferitelor interese straine, a serviciilor de spionaj, a cercurilor imperialiste reactionare, isi vand tara pentru un pumn de dolari sau de alte valute. Trebuie sa dam o riposta hotarata impotriva celor care vor sa dezmembreze Romania, sa lichideze integritatea si independenta patriei noastre! Este necesar sa sprijinim – in orice imprejurari – armata noastra, aparatoare de nadejde a independentei, suveranitatii si integritatii tarii, a constructiei socialiste, a vietii pasnice a intregii noastre natiuni! Sa actionam in asa fel pentru a nu fi necesara interventia armatei. Dar, in acelasi timp, sa nu se admita, in nici o imprejurare, ca armata sa fie atacata, sa nu admitem ca ea sa fie oprita sa actioneze impotriva celor ce creeaza dezordine, a celor ce impiedica activitatea si munca pasnica a poporului! Adevarata libertate, adevaratul umanism inseamna a asigura dezvoltarea socialista a patriei, bunastarea intregii natiuni, a asigura independenta, integritatea tarii si a-i demasca pe toti aceia care actioneaza – indiferent sub ce forme – impotriva intereselor patriei, a independentei, a socialismului in Romania. Intelegand bine gravitatea evenimentelor petrecute la Timisoara, aceste actiuni dirijate si organizate impotriva patriei noastre, doresc sa asigur intregul nostru popor, intreaga noastra natiune ca atat organele de stat, cat si organele de partid vor face totul si vor actiona cu intreaga raspundere pentru a solutiona problemele in deplina colaborare cu toti oamenii muncii, cu toti cetateni patriei noastre, pentru a face totul ca programele marete de faurire a societatii socialiste multilateral-dezvoltate sa fie realizate in cele mai bine conditii. Doresc sa declar, in aceasta seara, in fata intregii noastre natiuni ca, in ce ma priveste, ca fiu devotat al poporului, in munca si raspunderile incredintate de partid si popor, voi actiona in orice imprejurari in interesul poporului, pentru bunastarea si fericirea sa, in interesul constructiei socialiste, al independentei si si suveranitatii tarii! Nu am si nu voi avea niciodata nimic mai presus decat poporul, patria, integritatea Romaniei si socialismul! Cel mai bun raspuns pe care il putem da cercurilor reactionare, acelora care doresc sa distruga independenta si sa opreasca constructia socialista in Romania este unitatea noastra, a tuturor, a intregii natiuni, indeplinirea in cele mai bune conditii a programelor de dezvoltare social-economica, de inaintare ferma a patriei noastre, libera si independenta, pe calea socialismului, sanctionand cu toata hotararea pentru pace si colaborare, pe principiile deplinei egalitati in drepturi cu toate natiunile lumii! Ma adresez tuturor cetatenilor patriei noastre cu chemarea de a da dovada de inalt spirit patriotic si revolutionar, de a intelege ca cele intamplate la Timisoara constituie actiuni organizate din timp de cercurile reactionare, de agenturile de spionaj straine, care au initiat toate acestea impotriva patriei noastre. Sa actionam cu toata raspunderea in asa fel ca nicaieri in tara noastra sa nu se mai poata organiza si sa nu se mai produca asemenea situatii. Este necesar, dragi tovarasi si prieteni, cetateni ai Republicii Socialiste Romania, sa dam dovada de marea raspundere si intelepciune a poporului nostru, care in cele mai grele timpuri a dat mari jertfe. Multi din cei mai mari inaintasi fii ai natiunii noastre si-au dat viata pentru independenta, pentru bunastarea, pentru integritatea tarii si constructia socialismului in Romania. Nu trebuie sa existe nimic care sa impiedice actiunea noastra hotarata pentru a servi poporul, socialismul, viitorul luminos al patriei noastre, al natiunii noastre! Va adresez, dragi tovarasi si prieteni, dragi compatrioti, chemarea de a intari colaborarea si unitatea, de a face totul pentru libertatea, pentru constructia socialismului, pentru bunastarea poporului, pentru integritatea si independenta Romaniei!“. 14.04.2004/JN Mitingul nimanui Articol aparut in SPECIAL in ziua de Joi, Aprilie 15, 2004 Cum a fost organizat mitingul din 21 decembrie ‘89. Cine au fost actorii din umbra care au regizat spectacolul caderii in direct a regimului Ceausescu. Ce s-a intamplat in noaptea dinaintea mitingului. Unde au fost militienii si securistii. Raspunsuri incendiare, marturii senzationale. In editia de maine, zborul si prabusirea lui Ceausescu: cuvantarile din 21 august 1968 si 21 decembrie 1989. Mitingul din 21 decembrie, care a marcat scufundarea regimului Ceausescu in degringolada si a deschis manifestatiile de strada din Bucuresti, este inca o pagina cu multe pete albe in istoria Revolutiei romane. Dupa atatia ani de la evenimentele din decembrie, marturiile directe ale celor implicati in organizarea mitingului lipsesc. Nici o cercetare istorica nu a dat raspuns pana acum la numeroasele intrebari legate de ziua ce avea sa apropie galopant prabusirea lui Ceausescu si a institutiilor Partidului Comunist. Demersul jurnalistic pe care il facem astazi readuce in prim-plan fapte si marturii, avand menirea sa pozitioneze mai exact ziua de 21 decembrie, ultima in care Ceausescu a detinut integral puterea. DAN CONSTANTIN Raspunderea organizarii mitingului din 21 decembrie 1989 revenea direct Organizatiei de partid a municipiului Bucuresti. De altfel, toate actiunile de acest fel cadeau in sarcina autoritatilor locale in urma unei hotarari a Comitetului Politic Executiv, dupa ce, in urma cu cativa ani,in 1978, la un concert desfasurat pe Stadionul 23 August, se produsesera incidente. Ancheta s-a lasat cu destituirea secretarului cu propaganda de la Municipiu si a unui vicepresedinte din Consiliul Culturii si Educatiei Socialiste – organul central care organizase acel concert de pomina. Reguli precise De atunci, asemenea adunari care implicau formarea unor coloane mari de participanti, afluirea lor spre locul de desfasurare, cat si manifestarea in sine aveau reguli precise de tip militar. Multitudinea mitingurilor, spectacolelor si adunarilor populare la care numarul participantilor era de ordinul zecilor de mii rodasera mecanismul organizarii astfel incat fiecare sector de partid sau institutie municipala stiau ce aveau de facut cu exactitate. In 20 decembrie, dupa cuvantarea lui Ceausescu transmisa la televiziune la ora 19:00, in sediul Comitetului Municipal de Partid, nimic nu anunta noaptea alba care urma sa vina. Dupa ora 22:00, Barbu Petrescu, primul-secretar al Comitetului Municipal de partid, isi anunta principalii colaboratori ca a doua zi de dimineata urmeaza sa aiba loc un mare miting in Piata Palatului. Barbu Petrescu refuza sa vorbeasca cu reporterii despre rolul lui in acele zile. Cert este ca nici colaboratorii lui apropiati nu au stiut atunci, cum nu s-a aflat nici peste ani, ce a facut exact „Bebe“, cum era numit primul-secretar, in acele zile de mare incordare. Stilul “Bebe” Petrescu era renumit pentru confuzia totala pe care o raspandea prin deciziile lui, prin felul imprecis al acestora din care nu se intelegea mare lucru. Unii considerau asta o mare siretenie, altii de-a dreptul prostie. Cand era nevoie de el undeva, era greu de gasit, il inghitea parca pamantul. Inchidea statia radio de pe masina oficiala, pleca fara paznicul regulamentar, nu dadea repere asupra programului. Chiar statutul lui era confuz in conducerea partidului: functia de prim-secretar la Capitala il propulsa automat in randul membrilor Comitetului Politic Executiv. O buna perioada, dupa ce a fost numit prim-secretar in 1988, nu fusese cooptat in CPEx. Se spunea ca secretul ascensiunii lui era numele pe care il purta, de Petrescu, acelasi cu al Elenei Ceausescu inainte de casatorie, fapt ce ii dadea lui „Bebe“ aura de ruda cu nr. 2 in ierarhie. Nimeni nu confirma, dar nici nu infirma zvonul, posibil lansat chiar de Barbu Petrescu, obscur lider sindical la Uzina 23 August prin anii ’70 si ajuns in functii in care palaria ii era prea mare pentru cap. Inainte de a ajunge la Primaria Bucurestilor fusese director general al Institutului Central de Cercetari Economice, pozitie din care isi facuse si „opera“ stiintifica dupa modelul presupusei rude, Elena Ceausescu. Sedinta de comandament Deci nevinovatul „Bebe“ ajunge in pozitia cheie de sef-organizator al mitingului pe care Ceausescu miza sa intoarca in avantajul lui situatia. Seara tarziu este convocata o sedinta de comandament in stilul „Bebe Petrescu“. El da telefon de la CC dupa ora 20:00 si transmite secretarilor sa-l astepte ca vine cu un mesaj de insemnatate exceptionala. Apare in jurul orei 22:00 si ii opreste in cabinetul lui pe secretarii municipiului de partid, pe vicepresedintii primariei Capitalei, pe sefii Inspectoratului de Interne, ai Securitatii municipiului, pe comandantul garnizoanei Bucuresti si pe cel al Garzilor Patriotice. In sala de consiliu – aceeasi de acum a primariei, in care isi tine Traian Basescu intalnirile cu presa – erau convocati prim-secretarii si secretarii cu probleme organizatorice de la sectoare, prim-vicepresedintii consiliilor populare ale sectoarelor. Cele doua incaperi erau despartite doar de camera secretariatului, asa incat deciziile din camera „sefilor“ erau transmise in sala de consiliu operativ. Nu problema operativitatii se punea, ci a unor ordine clare. Or, asa cum ne relateaza unul dintre cei care s-au aflat in cabinetul primului-secretar, tocmai claritatea hotararilor a lipsit. Chiar decizia organizarii mitingului a fost lasata „in coada de peste“, cei de la sectoare plecand dupa miezul noptii din sediul municipiului nelamuriti sau datorita orei tarzii din noapte, in imposibilitatea de a mai comunica in jos, spre fabrici, ordinele. Confuzia Asa s-a instaurat primul element decisiv al dezorganizarii, care avea sa se rostogoleasca vertiginos, in toate institutiile cu raspunderi in derularea actiunii. Sedinta din biroul primului-secretar a fost stenografiata, dar hartiile nu se mai gasesc. Martorii care doresc sa-si pastreze anonimatul ne-au relatat ca seful Inspectoratului de Interne a spus ca nu isi asuma raspunderea securitatii mitingului, creind din start o stare de nesiguranta pentru momentele ce aveau sa se desfasoare peste cateva ore. Efectivele Militiei si Securitatii se aflau in stare de alarma de cateva zile, din seara de 17 decembrie. In cateva unitati se produsesera acte de intimidare si agresiuni asupra cadrelor. Astfel, un ofiter MApN fusese injunghiat mortal duminica seara, pe Splaiul Independentei, la cateva sute de metri de cladirea Primariei Capitalei. Un cap de cadavru, aruncat in curtea unei scoli din spatele Primariei Sectorului 2, pe Mosilor, era considerat si el un semnal fara echivoc. La Uzina Semanatoarea, in noaptea de 19/20 s-au prezentat persoane care au cerut „din ordin de sus“ sa fie deschisa magazia de armament a garzilor patriotice si sa le fie predate cateva arme automate cu munitia aferenta. Cei de la Semanatoarea s-au conformat, dar nimeni nu a verificat autenticitatea ordinului. La IEMI, s-a incercat, fara success, aceeasi schema. Aceste fapte erau cunoscute de sefii de la Interne pe municipiu si retinerea lor in a-si asuma raspunderea pentru securizarea mitingului avea argumente. Mitingurile din schimbul III In aceeasi sedinta de comandament s-a mai hotarat ca la sfarsitul schimbului trei, in dimineata zilei de 21 decembrie, sa fie organizate adunari „spontane“ ale muncitorilor care sa aprobe cuvantarea lui Ceausescu de la televiziune, din seara lui 20 decembrie. Oameni nedormiti, prost hraniti, dupa un schimb la turnatorie sau forje, pusi sa strige lozinci! O ineptie politica, inca una in sirul de decizii care aveau sa apropie rapid sfarsitul regimului. Ceea ce avea sa urmeze in Piata Palatului s-a prefigurat la cateva din aceste mitinguri la locul de munca. La IMGB, Republica si Vulcan, cativa muncitori au luat cuvantul „neautorizati“ si au vorbit deschis impotriva lui Ceausescu pana sa fie opriti de „activul sanatos“. Cei trei razvratiti au fost adusi la Comitetul Municipal de Partid de activistii de la sectia organizatorica, care i-au scos astfel din mainile Securitatii. In anii care au urmat, primii revolutionari din Capitala nu si-au facut cunoscut actul de mare curaj din acea noapte. Curios!! Contradictiile vin in continuare pe banda rulanta. In unele institutii fusese dat ordinul de prezentare pentru miting la ora 7:30. La adunari fiecare fabrica, institutie avea locul ei fixat si bine cunoscut de amplasament. „Noi, cei de la Institutul de Cercetari si Proiectari Mecanica Fina veneam pe jos de la Obor pana in Piata Palatului“, isi aminteste Ionica P., pe atunci salariat. „Am intrat, spre locul nostru, spre Cina, langa Biblioteca Centrala Universitara, dar dupa cateva minute am fost trimisi inapoi spre Institut. Mi s-a spus ca mitingul se anulase. Cand am ajuns la institut, am plecat inapoi spre Piata Palatului, unde trebuia sa ajungem dupa noul ordin pe la 10:45. Asa ca noi am fost in aceeasi zi de doua ori in piata“, precizeaza Ionica P. Cei de la 23 August trebuiau sa vina spre centrul Capitalei cu autobuzele ITB. Cineva a anulat insa comanda pentru autobuze, asa incat miile de oameni au venit pe jos, aproape 10 km. Nici cei care fusesera programati sa participe „oameni siguri“ nu au ajuns cu totii in Piata Palatului. Din cauza „armoniei“ deciziilor pentru a face numarul, responsabilii din fabrici au luat oameni de-a valma, chiar necunoscuti care s-au atasat coloanelor din mers. Intrarile in Piata la asemenea ocazii erau pazite de militie si garzi patriotice. Or, datorita nesincronizarii, voite sau nu, aceste „dopuri“ nu au mai fost „plantate“. Privind de la ferestrele Informatiei Bucurestiului, ziarul la care lucram atunci, afluirea pe Strada Brezoianu, m-a surprins numarul mare de tineri – cu siguranta ucenici – din coloane si absenta totala a militienilor. Un coleg, ajuns apoi senator, imi spunea ingrijorat: „Vorba lui Caragiale. Tradare, tradare, dar sa stim si noi“. Silviu Curticeanu: „Mitingul a fost ideea lui Ceausescu“ In cartea sa „Marturia unei istorii traite“, fostul sef al Cancelariei RSR, Silviu Curticeanu, are putine de spus despre mitingul din 21 decembrie. Pentru el, un lucru e cert: panica a fost creata „cu sange rece si profesionalism“ de un „regizor abil care a avut la indemana mijloacele necesare, de la cele mai simple, la cele mai sofisticate“. Iar proasta inspiratie a organizarii mitingului a „grabit mersul evenimentelor si a facut iminent deznodamantul“. Redam cateva pasaje semnificative: „Mitingul din 21 decembrie a ridicat, la randul sau, mai multe intrebari legitime. Prima intrebare, mai mult o nedumerire, se refera la curiozitatea de a sti cine a fost naivul (eufemistic spus) sau diabolica inteligenta care a organizat mitingul. Raspunsul simplu si categoric, in deplina cunostinta de cauza: initiatorul a fost Ceausescu, fara consultarea cuiva, cu acordul imediat al primului-secretar de atunci al Capitalei. Motivul nu este nici macar o ratacire de moment, ci credinta falsa a lui Ceausescu, adanc si definitiv inradacinata, ca reazemul sau de nadejde si neconditionat il constituie clasa muncitoare. De altfel, in seara zilei de 20 decembrie, inainte de a pleca spre casa, Ceausescu m-a chemat si mi-a spus ca pentru a doua zi a organizat in Piata Palatului un mare miting al oamenilor muncii din Capitala, precizandu-mi ca a luat deja, personal, toate masurile necesare impreuna cu cei de la Capitala. Procedeul era total neuzitat, deoarece de organizarea mitingurilor se ocupau, in mod obisnuit, sectiile Comitetului Central. La iesirea din birou, l-am auzit spunand cu voce tare, dar mai mult pentru sine: reproduc textul: „Am sa le arat eu celor de la Timisoara!“. A doua intrebare se refera la imprejurarea daca mitingul s-a transformat spontan intr-o manifestatie potrivnica. Raspunsul este categoric: nu – si adevarul este cunoscut de prea multa lume pentru ca sa pot fi banuit macar de o interpretare eronata. De la fereastra biroului meu, din sediul fostului Comitet Central, am vazut mitingul de la inceput si afirm ca lipsa de entuziasm evidenta, amaraciunea si lehamitea intiparita pe fetele oamenilor nu s-au transformat, asa cum spun unii, in revolta, ci intr-o dezordine generala, provocata de panica creata cu sange rece si profesionalism de un regizor abil, care a avut la indemana mijloacele necesare, de la cele mai simple pana la cele mai sofisticate (bastoane cu ace in varf, petarde, aparatura electronica etc.). A treia intrebare cere mai putin un raspuns si mai mult exprimarea unei pareri personale in legatura cu influenta ce a avut-o organizarea mitingului asupra derularii ulterioare a evenimentelor. Personal, consider ca, in mod cert, proasta inspiratie a organizarii mitingului a grabit mersul evenimentelor si a facut iminent deznodamantul. Nu cred insa ca absenta lui ar fi putut salva ceva.” Securitatea a ratat mitingul din 21 Ziua de 21 decembrie 1989 este cea in care Ceausescu a scapat din mana fraiele puterii. Mitingul, convocat de el insusi (potrivit unor martori oculari), ce avea ca scop afirmarea deplina a adeziunii populare la politica partidului si statului, s-a transformat intr-un haos cumplit – terenul potrivit pe care Revolutia avea sa poposeasca la Bucuresti. Valentin Zaschievici Atat de „atent“ a fost pregatit mitingul incat, in dimineata zilei de 21 decembrie, fortele de Militie si Securitate au fost surprinse de multimea care ocupase piata Comitetului Central. Efectivele de paza si supraveghere au sosit in piata la jumatate de ora dupa ce aceasta se umpluse de lume. La miting a participat, asadar cine a vrut si cine n-a vrut. Dar mai cu seama, „cine trebuia“, dupa cum reiese si din spectaculoasele dezvaluiri ale unui ofiter cu rang inalt in Directia V, cu atributii in protectia demnitarilor, organizarea si supravegherea manifestarilor de masa, precum cea din 21 decembrie. Sub protectia anonimatului, ofiterul din Directia V ne-a relatat culisele organizarii mitingului, precum si gravele erori de securitate, atat de multe incat e greu de crezut ca au fost intamplatoare. Gratie acestor erori, si-au facut aparitia grupurile de tineri care aveau sa agite multimea, s-au produs fenomenele care au starnit panica, precum exploziile petardelor si teribilul vuiet care a impietrit zecile de mii de oameni adunati in piata. In contratimp Jurnalul National: Cand ati aflat de miting? In noaptea de 20-21 decembrie 1989 am primit ordin de la generalul Bucurescu Giani, care era in perioada aceea seful Comandamentului, ca sa iau masuri pentru ca a doua zi sa se desfasoare un miting in piata. In dimineata zilei de 21 decembrie, cu efectivele din cadrul Directiei (n.r. - a V-a) si altele de la trupele de Securitate, genisti, de la Capitala si USLA s-a facut verificarea completa in piata, inclusiv la canalele subterane de canalizare. Cu alte cuvinte, s-a verificat absolut tot ceea ce exista in piata. In cursul diminetii au sosit si masinile de la televiziune, carele de reportaj si masinile de sonorizare. Si acestea au fost verificate si din momentul in care au fost verificate am avut ofiteri si subofiteri specialisti in sonorizare care au ramas in aceste masini ale televiziunii. Cine erau cei care lucrau in carele de reportaj care transmiteau mitingurile lui Ceausescu? Erau profesionisti, oameni verificati, oameni foarte capabili. Latura cea mai proasta a fost tocmai faptul ca municipiul Bucuresti, Securitatea, trebuia sa-si aduca efectivele imediat ce s-au terminat verificarile noastre. Ori efectivele de la Inspectorat au sosit dupa ce a venit publicul in piata. Era pentru prima data cand s-a intamplat acest lucru? Exact. Mai mult, au aparut si niste tineri care erau suspecti din prima clipa cum ii vedeai. Cam toti de aceeasi varsta, echipati cam la fel, care au ocupat indeosebi latura dinspre Consiliul de Stat. Cum se efectua controlul de catre cei care au intarziat in acea dimineata? Controlul se facea cu specialisti de geniu, se controlau toate obiectele care erau in zona, in asa fel incat sa nu fie amplasate bombe sau materiale explozive. Controlul era foarte minutios, facut inclusiv cu specialisti din domeniul chimic, uneori foloseam si specialisti din trupele chimice ale Ministerului Apararii Nationale. Controlul se facea si din punct de vedere radio, pentru a nu exista instalatii de bruiaj sau de influentare negativa a transmisiilor. Dupa efectuarea acestor controale, in mod normal trebuia sa fie preluata toata piata de cadre de Securitate si de Militie, or acestea au sosit dupa ora 9:00, cand publicul intrase deja in piata. Puteau sa nu mai vina deloc De ce credeti ca s-a intamplat acest lucru? Nu mi-am putut explica acest lucru. Controlul se facea nu numai in partea subterana sau la suprafata, ci chiar si in constructiile care erau in apropiere, cum era, de exemplu, si blocul „Generala“. Acolo mergeau ofiteri de dimineata la fiecare apartament, verificam daca acei care sunt acolo sunt trecuti in cartea de imobil, sunt din familie, nu sunt persoane straine... sa luam masuri si pe acoperisul cladirilor cu lunetisti si cu observatori, ca sa poata sa observe toata zona. Controalele se extindeau pana la Palatul Telefoanelor, Biserica Cretulescu, blocul cu „Muzica“. Se controlau si subsolurile acestor cladiri. Trebuia instalate posturi de paza si de supraveghere. Dar, in ziua respectiva, de 21 decembrie, aceste efective n-au venit la timp. Au venit dupa circa jumatate de ora dupa ce publicul intrase in piata. Efectiv nu-si mai aveau rolul, puteau sa nu mai vina deloc. Ce-ar fi trebuit sa faca aceste trupe care n-au ajuns la timp? In momentul in care se termina controlul trebuia asigurata paza, supravegherea si observarea zonei, iar cand veneau trupele de Militie si de Securitate acestea creau niste culoare, niste zone de protectie si persoanele care veneau cu publicul trebuia sa fie insotite pana intrau in zona respectiva tot de ofiteri si de personalul de partid. In piata se asezau ca pe o tabla de sah, iar cand cei din public se impingeau nu puteau sa creeze ce s-a intamplat pentru ca erau stopati. L-am intrebat pe generalul Bucurescu inainte de a veni dispozitivul daca totul este pregatit si m-a asigurat ca o sa vina cat de curand. Ce mai stiti despre generalul Bucurescu? Stiu ca e mai mult plecat prin Franta. Prea tarziu Cand a inceput mitingul? Cam in jurul orei 12:00. Din cauza aceasta dispozitivele luate de Securitate au fost formale. A fost cea mai proasta organizare posibila. Cauzele au fost urmatoarele: Barbu Petrescu a vrut sa faca mitingul respectiv si de aceea si-a mobilizat toti activistii. Sigur ca Inspectoratul cunostea si chiar generalul Bucurescu, care era comandantul actiunii in comandamentul care era constituit inainte de plecarea lui Ceausescu in Iran. Eu am ramas la comanda Directiei a V-a. Deci Barbu Petrescu si-a trimis activistii, a informat si Inspectoratul ca va avea loc a doua zi, pe 21, miting. Eu mi-am luat masurile care se impuneau, pentru ca am fost anuntat de generalul Bucurescu ca s-ar putea sa aiba loc mitingul. Din cauza acestei incertitudini ei nu si-au adus fortele in piata decat in momentul in care s-a confirmat ca mitingul va avea loc. Or, era deja destul de tarziu. Confirmarea s-a facut dupa ora 10:00 si la ora 12:00 era mitingul. In mod firesc, cei care veneau la miting erau selectati din intreprinderi de catre oamenii de la partid si erau insotiti de ofiterul de Securitate care raspundea de intreprinderea respectiva. Acesti oameni au fost pregatiti, dar au ramas undeva pe traseu, venirea lor spre piata avand loc dupa confirmare. Deci ati primit confirmarea dupa ora 10:00? Da, dar eu de la Directia a V-a am luat masuri de dimineata. Dar degeaba s-au facut aceste verificari daca n-au fost asigurate cu oameni de ordine. De asemenea, n-au fost create din timp barajele pe unde sa patrunda acestia, astfel incat sa fie controlati. Ca urmare a acestui fapt s-au adaugat diferite persoane care aflasera de miting, altele decat cele care au venit din intreprinderi. 15.04.2004/JN Articol aparut in SPECIAL in ziua de Joi, Aprilie 15, 2004 Latul se strangea si din afara Romaniei In zilele de 19 si 20 decembrie, Ministerul de Externe, Departamentul Securitatii Statului si Ministerul Apara rii erau asaltate de mesaje codificate, venite din partea atasatilor militari, a ambasadorilor si a spionilor romani din tarile invecinate. De la Budapesta, Belgrad, Sofia, Varsovia sau Moscova soseau mesaje ingrijoratoare. Depesele sosite pe adresa Directiei de Informatii a Armatei o spuneau pe sleau: „Forte externe pregatesc o agresiune impotriva regimului de la Bucuresti. Luati masuri!“. A luat cineva vreo masura? Doar Ceausescu si-a racit degeaba gura, tinand-o sus si tare cu „agenturili straine“. Rapoartele diplomatice dadeau, de asemenea, semnale certe ca se cauta izolarea Romaniei pe plan extern si se intetesc miscarile de protest la adresa regimului Ceausescu in tarile invecinate. Chiar in ziua de 20 decembrie, Partidul Comunist iugoslav a rupt orice legatura cu PCR. Aceste informatii au ajuns cu siguranta la varfurile structurilor de siguranta nationala. Nimeni n-a miscat un deget, toti preferand parca sa se eschiveze si sa-l lase pe Ceausescu sa faca dupa cum l-o taia capul. Valentin Zaschievici Marele Stat Major Directia Informatii Telegrama AAAAA Belgrad Nr. DJ-0761 18.12.1989/10.10 Fulger Tovarase Marinescu, Urmare la cele raportate cu nr. DJ-0736 si 0737 din 29 noiembrie a.c. si DJ-0753 din 8 decembrie a.c., precum si in contextul recentelor evenimente de la Timisoara, sambata am avut o convorbire cu general-colonel (rez.) Georgie Iovicici, fost presedinte al Comitetului Organizatiei UCI din armata iugoslava. Acesta a spus ca recent s-a inapoiat din Ungaria, unde s-a aflat intr-o vizita si a constatat ca in aceasta tara exista o atitudine foarte ostila si dusmanoasa fata de tara noastra. A mai spus ca din convorbirile avute cu mai multi generali si ofiteri unguri, a retinut ca conducerea ungara, „a organizat un complot international“ impotriva tarii noastre, care actioneaza sa-l puna in functiune. Scenariul, in principal, va fi declansat prin demonstratii antisocialiste-nationaliste de masa ale populatiei de origine maghiara din Transilvania (indeosebi provocate de intelectualitatea si studentii maghiari si biserica catolica), la care sa fie atrase si alte minoritati de la noi, chiar si populatia romana. Acesta a mai spus, repetand de mai multe ori, sa acordam o maxima atentie si sa fie intreprinse actiuni corespunzatoare. Despre acest „complot international“ impotriva tarii noastre, mi-a spus si general-locotenent Dragisa Drlievici, loctiitorul sefului Statului Major General al Fortelor Armate ale Iugoslaviei si general-locotenent Aleksandar Spirkovski, comandantul Regiunii 1 Militare Belgrad. Cei mentionati mi-au spus sa trecem imediat la intreprinderea unor actiuni politico-diplomatice pe plan international pentru a contraataca acest complot, concomitent cu luarea de masuri ferme pe plan intern. Raportez, convorbirile de mai sus le-am avut la Karageorgevo, unde am participat cu acestia la o partida de vanatoare. Presa iugoslava de astazi a informat despre recentele evenimente de la Timisoara. Jianu Col.: Georgie Iovicici, Dragisa Drlievici, Aleksandar Spirkovski 1-A. Karageorgevo 2597 (Arhivele Militare Romane, Fond „Decembrie 1989“) Marele Stat Major Directia Informatii Nr. S/D. I/4108 din 18 12 1988 Informare Atasatul militar roman la Belgrad raporteaza ca pe timpul desfasurarii ultimelor evenimente din R.S. Cehoslovacia au actionat intens serviciile de informatii straine si ambasadele tarilor occidentale astfel: personalul ambasadelor tarilor occidentale si alti emisari straini au participat direct la aceste evenimente prin legaturi si contacte, precum si prin indrumari date concret conducatorilor fortelor antisocialiste; unele materiale de propaganda ca lozinci, pamflete au fost tiparite de catre ambasadele occidentale, printre care si de catre cea a SUA, fiind difuzate populatiei; in plus, ambasada SUA de la Praga a tiparit un chestionar pentru sondarea si cunoasterea opiniei publice cehoslovace; in mod nepermis, acoperit si chiar deschis, persoane din ambasadele tarilor occidentale au avut contacte cu conducatorii fortelor antisocialiste; pe baza unui plan, atasatii militari ai tarilor occidentale, zi si noapte, s-au aflat in jurul obiectivelor si unitatilor militare, precum si in aproprierea organelor si unitatilor de militie si de securitate de pe teritoriu, urmarind activitatile desfasurate de aceste forte si informand conducatorii fortelor antisocialiste. (Arhivele Militare Romane, Fond „Decembrie 1989“) NOTA Ambasadei Romaniei la Belgrad catre Ministrul Afacerilor Externe 20 decembrie 1989, ora 16:40 Tovarasului Ion Stoian, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, ministrul Afacerilor Externe Radio Belgrad a anuntat in cadrul emisiunii de stiri de la ora 16:00, ca prezidiul CC al UCI a hotarat sa intrerupa orice relatii cu Partidul Comunist Roman si sa retraga invitatia de participare a unei delegatii romane la lucrarile celui de-al XIV-lea Congres extraordinar al UCI. Prezidiul CC al UCI „a exprimat profunda ingrijorare fata de situatia aparuta in Romania si a condamnat represaliile sangeroase“. Tot astazi s-a anuntat ca prezidiul USPMI a condamnat „folosirea brutala a fortei impotriva propriului popor“ si a cerut conducerii FDUS sa actioneze pentru oprirea varsarilor de sange. DUMITRU POPA AMAE, Belgrad/1989, vol. 5, f. 177. INFORMAREA Ambasadei Romaniei la Varsovia catre Ministerul Afacerilor Externe 20 decembrie 1989 ora 23:10 Tovarasului ministru Ion Stoian, Tovarasului ministru secretar de stat Aurel Duma, Va informam ca, in dupa-amiaza zilei de 20.12.1989, incepand cu ora 15:15, in fata ambasadei a avut loc o manifestatie antiromaneasca, la care au participat peste 300 de persoane reprezentand organizatii si grupari radicale si extremiste (Confederatia Poloniei independente – KPN, Federatia anarhista, Partidul Socialist Polonez, Partidul Socialist Polonez-Revolutia Democratica, Partidul independent al Verzilor, NZS – Asociatia independenta a studentilor) precum si reprezentanti ai conducerii „Solidaritatii“. Au fost prezenti fotoreporteri polonezi si straini, precum si echipe de filmare. S-a observat prezenta in zona a unor autoturisme apartinand diplomatilor ambasadei SUA la Varsovia. Demonstrantii au blocat poarta ambasadei si au desfasurat pancarte cu inscrisuri deosebit de ostile la adresa tarii noastre. In timpul manifestatiei au scandat lozinci cu profund caracter denigrator, anticomunist. Multe din ele s-au referit la asa-zisele evenimente de la Timisoara. Au aprins lumanari (de ordinul sutelor) pe gardul ambasadei, iar in fata portii au facut o cruce din lumanari. Manifestantii s-au dedat la acte huliganice, spargand geamuri ale ambasadei, aruncand cu vopsele pe zidurile cladirii (astfel, au fost aduse pagube importante oficiului, fatada fiind greu de reparat), au dat foc la instalatia electrica de la intrare (interfonul si soneria). De asemenea, au aruncat afise si manifeste in curtea ambasadei, precum si cu pietre, sticle, calimari cu tus, alte obiecte. Unul dintre manifestanti a sarit gardul ambasadei, fiind surprins in momentul in care arunca cu pietre in geamurile cladirii noastre. S-au citit o serie de declaratii in fata ambasadei, in principal cerandu-se guvernului sa intrerupa relatiile economice cu tara noastra. Televiziunea polona a transmis imagini de la aceasta manifestatie, comentand pe larg desfasurarea si mentionand faptul ca au fost sparte geamuri la ambasada. Avand informatii despre aceasta manifestatie, am intervenit din timp la MAE si MI, pentru a lua masurile necesare pentru asigurarea securitatii ambasadei. Desi au fost trimise cateva echipe de militie, acestea nu au intervenit. Mentionez ca manifestatia a fost deosebit de agresiva, punand in pericol securitatea ambasadei si a lucratorilor ei. Am luat din timp masuri de securitate, mobilizand atat personalul ambasadei, cat si de la grupele service. Practic, suntem in stare permanenta de alarma. In cursul zilei de maine voi cere audienta la C. Kiszczak, vice-prim ministru si ministru de Interne, precum si la MAE, pentru a protesta ferm in legatura cu manifestatia si actele huliganice ce au avut loc. Voi cere cu insistenta asigurarea securitatii ambasadei, deoarece in aceste conditii nu ne putem desfasura activitatea, fiind blocati permanent in ambasada si primind tot felul de amenintari si injurii la telefon. Lozincile si lumanarile sunt pazite in continuare, si la aceasta ora, de un pichet permanent de demonstranti. Detin informatii certe ca asemenea actiuni vor continua si in cursul zilelor de 21 si 22 decembrie. Consideram ca ar fi necesar sa fie chemat si insarcinatul cu afaceri A.I. al R. P. Polone la Bucuresti pentru a i se prezenta cele intamplate la Varsovia. ION TESU (AMAE, Varsovia/1989, vol. 4, f. 100-101) N.N. rezolutia existenta scrisa de mana: tov. Oancea, protest energic, asig. conditii; suportarea pagubelor, sa ia masuri de asig. cond. de lucru normale pt. Oficiu Securitatea si-a incalcat indatoririle fata de Ceausescu Dupa cum am vazut din marturiile prezentate in paginile ziarului nostru, in dimineata zilei de 21, Securitatea a dat dovada cel putin de neglijenta, daca nu chiar de tradare fata de Comandantul Suprem. Valentin Zaschievici A fost vizibil pentru toata lumea ca Securitatea a lasat garda jos. Ce atributii aveau cadrele de la Secu’ ne arata actualul director al SRI, Radu Timofte, in recent aparuta carte „Lungul drum al serviciilor secrete catre democratie“. In capitolul dedicat Securitatii, Timofte prezinta un document strict secret la acea vreme: „Obiectivele activitatii DSS in anul 1989“. Din cele 17 obiective generale, publicam pe primele doua. Primul priveste „Intarirea capacitatii de cunoastere, previziune si actiune in vederea prevenirii si contracararii ferme a oricaror fapte de natura sa aduca atingere securitatii statului, integritatii, independentei si suveranitatii nationale“ iar cel de-al doilea, „Asigurarea securitatii Comandantului Suprem si executarea ireprosabila a tututor misiunilor de importanta exceptionala“. Oricine isi poate da seama, studiind fie si superficial cursul evenimentelor, cu cata convingere si-au respectat „baietii de la Secu“ indatoririle de serviciu: Program de masuri al Departamentului Securitatii Statului pe anul 1989 (extrase) In conformitate cu hotararile Congresului al XIII-lea si Conferintei Nationale ale partidului si pe baza tezelor, ideilor si orientarilor din magistrala expunere la sedinta comuna a Plenarei CC al PCR, a organismelor democratice si a organizatiilor de masa si obstesti din 28-30 noiembrie 1988, intregul aparat de Securitate va actiona cu consecventa pentru executarea ireprosabila a ordinelor si indicatiilor Comandantului Suprem al Fortelor Armate, tovarasul NICOLAE CEAUSESCU, in vederea cresterii calitatii si sporirii eficientei activitatii de aparare a securitatii statului, a cuceririlor revolutionare ale poporului, a independentei, integritatii si suveranitatii patriei. Obiective I. Intarirea capacitatii de cunoastere, previziune si actiune in vederea prevenirii si contracararii ferme a oricaror fapte de natura sa aduca atingere securitatii statului, integritatii, independentei si suveranitatii nationale. Consiliul de Conducere si Biroul Executiv ale Departamentului Securitatii Statului, comenzile unitatilor centrale si teritoriale, cu sprijinul Consiliului Politic, al organelor si organizatiilor de partid, vor actiona permanent, cu inalta raspundere si fermitate, pentru indeplinirea intocmai a misiunilor rezultate din hotararile de partid si legile tarii, din ordinele, orientarile si indicatiile Comandantului Suprem. Intreaga activitate de securitate se va desfasura in stricta conformitate cu Hotararea Comitetului Politic Executiv al CC al PCR privind intarirea controlului si indrumarii de catre partid a muncii organelor de Securitate, cu asigurarea infaptuirii neabatute a conceptului de prevenire fundamentat de Comandantul Suprem si a legalitatii socialiste. 2. Consiliul de Conducere, sefii unitatilor centrale si ai Securitatilor judetene vor actiona pentru dezvoltarea continua a activitatii de culegere de informatii din clandestinitatea elementelor dusmanoase, urmarindu-se cunoasterea, previzionarea si contracararea intentiilor ostile si a planurilor serviciilor de spionaj, ale organizatiilor reactionare, nationalist iredentiste, fasciste si extremist teroriste din strainatate, precum si ale persoanelor din interior care, prin activitatea lor, pot aduce atingere securitatii statului ll. Asigurarea securitatii Comandantului Suprem si executarea ireprosabila a tututor misiunilor de importanta exceptionala. 15.04.2004/JN Securitate fac dezvaluiri spectaculoase despre esecul mitingului din 21 decembrie 1989. Patrunderea intrusilor in Piata Palatului a fost premeditata. In mod inexplicabil, unitatile de control antitero nu au fost anuntate de organizarea mitingului. Mitingul din 21 decembrie 1989 a fost organizat parca special pentru manipularea maselor, astfel incat Revolutia sa cuprinda si Bucurestiul. Aceasta afirmatie este probata prin marturii acordate in exclusivitate ziarului nostru de catre ofiteri de informatii direct implicati in evenimentele din acele zile. Eugen Ciufu Daca in ziarul nostru de ieri am aratat cum un ofiter superior al Directiei a V-a acuza faptul ca trupele de la Securitatea Municipiului Bucuresti si de la Militie au ajuns prea tarziu in Piata, dupa venirea participantilor la miting, astazi vom arata si cum se explica aceasta intarziere fatala regimului Ceausescu. Primul personaj care a acceptat sa stea de vorba cu noi este un colonel care a avut functie de conducere in cadrul securitatii Municipiului Bucuresti. Prefera anonimatul, „pentru ca unele persoane vor fi deranjate de cele spuse de mine“. Cea de-a doua marturie ii apartine colonelului Ion Botofei, care la vremea aceea era loctiitorul sefului Securitatii Capitalei, pe probleme antiteroriste. „Ideea mitingului nu i-a apartinut lui Ceausescu!“ Ne spune ca accepta sa discute cu noi doar prin prisma ofiterului de informatii. A fost direct implicat in evenimentele din decembrie, fiind unul dintre ofiterii de Securitate indrituit cu supravegherea obiectivelor si a grupurilor de muncitori adusi din intreprinderi pentru a participa la miting. De asemenea, a avut acces la informatii si dupa caderea dictaturii. Ne spune despre fotografii si casete video la care nu au avut acces multe persoane si despre care acum nu se stie nimic, chiar adca sunt cautate de multe persoane. Jurnalul National: Cine a avut ideea organizarii mitingului din 21 decembrie? Putina lume stie ca ideea lui Ceausescu nu a fost aceea de organizare a unui miting. El voia sa viziteze in ziua de 21 decembrie vreo 15-17 intreprinderi bucurestene. Noi, cei care ne ocupam tocmai cu aceasta treaba, stiam care este starea de spirit a populatiei, mai ales dupa cele intamplate la Timisoara nu am fost de acord. Cei de la Departamentul Analize-Sinteze au spus ca aceste vizite nu sunt oportune din acest punct de vedere, dar mai mult nu existau forte care sa fie desfasurate pentru protectia lor in 17 intreprinderi. Toate informatiile aratau ca ar fi o mare greseala sa-l iei pe presedintele statului, sa-l plimbi prin nu stiu cate obiective cu fortele pe care le aveam noi. Cand spun forte nu ma refer la cele ale Armatei, care nu aveau nici o treaba cu operatiunea asta. Ma refer la garda apropiata, Directia V si garda indepartata, formata din unitatile participante.. .Or, Securitatea Bucuresti avea in total o suta si ceva de oameni, la care isi aduceau contributia si retelele de legatura. Cum sa-i imparti pe astia la 17 intreprinderi? Prin urmare, le-am spus celor de la partid ca ar fi o mare greseala organizarea acestor vizite. Cand generalul Vlad a prezentat problema la CC, s-a venit cu ideea mitingului. Cel care a avut aceasta idee a fost, din cate stiu eu, Barbu Petrescu. Toata lumea a imbratisat-o, in ideea ca daca se intampla ceva, noi ii putea asigura protectia, ceausestii fiind acolo, sus... Poate ca este si vina noastra, care eram mai informati, ca nu am cooperat cu Armata, desi propuneri de cooperare au fost. E cert ca din acest punct de vedere nu a fost intelegere intre cele doua institutii. Cand ati aflat despre organizarea mitingului? Eu am primit ordinul, de la generalul Gianu Bucurescu, seara, la 22:30. Mi s-a spus ca a doua zi, la ora 11, cum era planificat initial, va avea loc acest miting. Masurile s-au luat specific. Fiecare secretar de sector a primit sarcina sa scoata cate 15.000-20.000 de oameni din intreprinderi. Trebuiau scosi mai ales functionarime si nu muncitori din productie. In special s-a hotarat sa fie aduse mai mult femei. Fiecare sector avea un loc prestabilit de intalnire a muncitorilor. De exemplu, Sectorul 6 avea loc de intalnire la Cismigiu. Primul secretar, impreuna cu secretarii de sector au facut liste cu participantii. Fiecare grup, in functie de dimensiune, avea unu, doi trei sau patru ofiteri de obiectiv. Ofiterii erau coordonati de sefii de sector. Inainte de a porni coloana, oamenii trebuiau verificati. Marea prostie a fost ca oamenii au fost chemati la ora 7 dimineata, ca sa intre in piata pe la ora 12. Va dati seama, au stat oamenii, majoritatea femei, in picioare atatea ore, devenind nervosi, obositi. Las ora 6 dimineata, Compartimentul Tehnic al Directiei V a verificat Piata. Dupa verificare, Piata a fost predata unor dispozitive de inchidere a zonei, dispozitive formate numai de militieni, pentru ca oamenii nostri erau imprastiati. Desi numarul participantilor era de aproximativ de 105.000 de oameni, Piata era ermetic inchisa. Colonelul Botofei: „Cred ca totul a fost premeditat“ Colonelul Ion Botofei, loctiitorul pe linie antitero al Securitatii Bucuresti, spune ca habar nu a avut despre organizarea mitingului, neanuntandu-l nimeni, desi ar fi trebuit sa fie una dintre primele persoane careia sa i se aduca la cunostinta, data fiind functia pe care o detinea. A aflat intamplator, cu 4 ore inainte de miting. Prin marginalizarea sa si implicit a trupelor de sub comanda lui, s-a reusit practic „descoperirea“ zonei. Nu s-a mai putut asigura supravegherea si observarea perimetrelor si, de asemenea, nu a mai fost timp pentru crearea unor culoarea si a unor zone de protectie a celor care insoteau manifestantii. Terenul fusese pregatit astfel pentru declansarea unei revolte „spontane“. „Prin natura functiei mele, de loctiitor pe probleme antiteroriste, eu trebuia sa aflu printre primii, cu mult inainte, de organizarea acestui miting. Am aflat-o intamplator, pe la ora sapte si ceva dimineata, cand, in Piata Aviatorilor, m-am intalnit cu un subordonat de-al meu. M-a intrebat: «Tovarase colonel, care este misiunea noastra la mitingul de la ora 11?». «Care miting? Astia-s tampiti», am zis eu, stiind ce s-a intamplat la Timisoara. L-am sunat pe prim-secretarul Bucurestiului, pe Barbu Petrescu, sa-l intreb despre ce este vorba. «Dumneata, vezi-ti de misiunile dumitale, mitingul este treaba mea si a activistilor mei», mi-a raspuns in doi peri. Degeaba i-am explicat eu cat de periculos este sa organizezi un miting in momentele acelea“, povesteste colonelul Ion Botofei. Am sunat la mine, la Securitate si ofiterul de serviciu mi-a confrmat organizarea acestui miting, dupa care l-am sunat pe generalul Iulian Vlad care, la randul lui mi-a zis: «Fa-ti linistit
