CUPRINS
Pag.
INTRODUCERE
SARCINA PROIECTULUI
PARTEA TERMICA
Calculul necesarului de caldura pentru incalzire
Calculul necesarului de caldura prin indicii generalizati
Dimensionarea sistemului de incalzire
Calculul hidraulic al sistemului de incalzire
Calculul necesarului de caldura pentru incalzirea apei calde menagere
Calculul bateriilor solare
PARTEA ELECTRICA
PROTECTIA MUNCII
SARCINA PROIECTULUI
Sa se proiecteze sistemul de incalzire si alimentare cu apa calda menagera pentru o casa privata . Sa se efectueze calculul bateriilor solare.
Tipul incintei si numarul de persoane ce locuiesc in incinta, valorile marimilor ce lipsesc sunt numite de catre student cu argumentele respective. In casa data locuiesc cinci persoane. Casa are trei nivele si gabaritele ei sint: a∙b=12,4∙13,4 m, iar inaltimea fiecarui etaj este de trei metri.
INTRODUCERE
Sistemul de incalzire trebuie sa creeze in incaperile cladirii o situatie termica, care sa corespunda conditiilor de confort si cerintelor proceselor tehnologice.
Situatia termica in incapere depinde de puterea termica a sistemului de incalzire, precum si de modul de amplasare a corpurilor de incalzire, calitatile de protectie termica a ingradirilor, intensitatea acceselor altor surse de caldura, pierderilor de caldura. In timpul rece incaperea pierde caldura prin ingradirile de protectie. In afara de aceasta se cheltuieste caldura pentru incalzirea aerului, care patrunde in incapere prin rosturile ingradirilor de protectie, precum si pentru incalzirea materialelor, unitatilor de transport, hainelor reci introduse in incapere din exterior.
Sistemul de incalzire reprezinta un complex de elemente destinate pentru obtinerea,transportarea si transferul in incaperile incalzite a cantitatii necesare de caldura. Fiecare sistem de incalzire contine trei elemente de baza: generatorul de caldura ce serveste pentru obtinerea si transportarea agentului termic, sistem de conducte pentru transportarea prin ele a agentului termic din generatorul de caldura in corpurile de incalzire. Al treilea element sunt corpuri de incalzire, care transfera caldura de la agentul termic aerului din incinta.
In calitate de generator de caldura pentru sistemul de incalzire poate servi cazanul de incalzire, in care se arde combustibil, iar caldura, degajata este transferata agentului termic sau oarecare aparat schimbator de caldura, care utilizeaza alt agent termic deosebit de cel din sistemul de incalzire.
Evidenta tuturor surselor de caldura si frig este necesara pentru formarea bilantului termic al incaperii.
CALCULUL NECESARULUI DE CALDURA PENTRU INCALZIREA CASEI SI PREPARAREA APEI CALDE MENAGERE
Sistemul de incalzire trebuie sa creeze in incaperile cladirii o situatie termica, care sa corespunda conditiilor de confort si cerintelor proceselor tehnologice.
Situatia termica in incapere depinde de puterea termica a sistemului de incalzire, precum si de modul de amplasare a corpurilor de incalzire, calitatile de protectie termica a ingradirilor, intensitatea acceselor altor surse de caldura, pierderilor de caldura. In timpul rece incaperea pierde caldura prin ingradirile de protectie. In afara de aceasta se cheltuie caldura pentru incalzirea aerului, care patrunde in incapere prin rosturile ingradirilor de protectie, precum si pentru incalzirea materialelor, unitatilor de transport, hainelor reci introduse in incapere din exterior.
Sistemul de incalzire reprezinta un complex de elemente destinate pentru obtinerea,transportarea si transferul in incaperile incalzite a cantitatii necesare de caldura. Fiecare sistem de incalzire contine trei elemente de baza: generatorul de caldura ce serveste pentru obtinerea si transportarea agentului termic, sistem de conducte pentru transportarea prin ele a agentului termic din generatorul de caldura in corpurile de incalzire. Al treilea element sunt corpuri de incalzire, care transfera caldura de la agentul termic aerului din incinta.
In calitate de generator de caldura pentru sistemul de incalzire poate servi cazanul de incalzire, in care se arde combustibil, iar caldura, degajata este transferata agentului termic sau oarecare aparat schimbator de caldura, care utilizeaza alt agent termic deosebit de cel din sistemul de incalzire.
Evidenta tuturor surselor de caldura si frig este necesara pentru formarea bilantului termic al incaperii.
1.1. Calculul necesarului de caldura pentru incalzire
Pentru determinarea puterii sistemului de incalzire se alcatuieste bilantul termic pentru timpul de iarna:
Qnec=Qpod+Qfer.,usi+Qinfiltr+Qpereti+Qtavan-Q d.c. , W (1.1)
in care: Qpodea – pierderile de caldura prin podea, W;
Qfer.,usi – pierderile de caldura prin ferestre si usi, W;
Qinfiltr.– pierderile de caldura prin infiltrari, W;
Qpereti– pierderile de caldura prin perete, W;
Qtavan– pierderile de caldura prin tavan, W;
Q d.c. – degajarile de caldura de la iluminat, aparate de uz casnic, oameni , suprafata bazinului, W.
Bilantul este alcatuit pentru conditiile stationare, cind apare cel mai mare deficit de caldura pentru coeficientul de asigurare dat. Pentru cladirile civile, de obicei, se tine cont de fluxurile de caldura produse de dispozitivele de incalzire, oameni si alte surse de caldura.
Tipul incaperilor, inaltimea, suprafetele lor si temperaturile interioare necesare sint prezentate in tabelul 1.1.
Tabelul 1.1
Incaperea |
Temperatura,0C |
Suprafata, m2 |
Inaltimea, m |
1 |
2 |
3 |
4 |
Camera de odihna
Basin
Hala cazanelor
Antreu
Holl
Sauna
|
20
20
18
18
18
20
|
18,44
29,95
13,98 5,94
18,24 18,71 |
3
-
-
-
-
-
|
Cantina
Bucataria
Cabinet
Camera de odihna
Holl
Viceu
Garaj
|
20 18
20
20
18
25 15 |
18,71
10,56
13,98
29,95
18,24
5,58 19,2
|
-
-
-
-
-
-
- |
Caracteristicile incaperilor
Dormitor 1
Dormitor 2
Baie si viceu 1
Dormitor 3
Holl
Dormitor 4
Garderob
Baie si viceu 2 |
20
20
25
20
18
20
18 25 |
18,213
13,98
7,36
21,6
18,48
14,96
6,12 8,1 |
-
-
-
-
-
-
-
-
|
1.1.1. Pierderile de caldura prin podea
Calculul pierderilor de caldura prin podea se efectueaza dupa formula :
Q=k·F·(taint–taext) , W ; (1.2)
in care: k este coeficientul global de transfer de caldura determinam din relatia k=1/R,
W/(m2·K);
R – rezistenta termica a podelei, (m2 ·K)/W;
F – suprafata podelei, m2.
Pierderile de caldura prin podele neizolate termic, dispuse pe pamint, se calcula dupa divizarea suprafetei podelei pe zone–bande cu latimea de 2 m, care sunt paralele peretilor exteriori.
Rezistenta transferului de caldura : pentru I zona RI=2,1 (m2∙K)/W , pentru zona II RII=4,3 (m2·K)/W, pentru zona III RIII=8,6 (m2·K)/W. Rezistenta transferului de caldura pentru dusumea izolata termic se calcula dupa formula:
Rpit=Rpn+ , (m2·K)/W; (1.3) 19793ohe64yhb6z
in care: Rpit este rezistenta podelei izolata termic, (m2·K)/W;
Rpn–rezistenta podelei neizolata, (m2·K)/W;
dsi grosimea stratului izolator , m;
lsi–coeficientul de conductivitate termica a stratului izolator, W/(m·K). hh793o9164yhhb
Caracteristicile straturilor termoizolante sint introduse in tabelul 1.2.
Tabelul 1.2
Caracteristicile straturilor termoizolante
Strat termoizolant |
latimea dsi,in m |
Coeficient de conductivitate termica lsi ,in W/(m·k) |
Beton-armat |
0,004 |
1.512 |
Ciment |
0,004 |
1.2 |
Cheramzit |
0,008 |
0.174 |
Parchet |
0,003 |
0.233 |
Repartizarea suprafetei podelei pe zone
Fig.1.1
Camera de odihna
Rpn==
=2,4 (m2·K)/W
Rpit=2,4+0,648=3,048 (m2·K)/W
Qp=·18,44·36=215,5 W
Basin
Rpn= =3,126(m2·K)/W
Rpit=3,126+0,648=3,774 (m2·K)/W
Qp=·29,95·36=227,1 W
Hala cazanelor
Rpn==3,206 (m2·K)/W
Rpit=3,206+0,648=3,854 (m2·K)/W
Qp=·13,98·34=123,3 W
Antreu
Rpn==3,154 (m2·K)/W
Rpit=3,154+0,648=3,802 (m2·K)/W
Qp=·5,94·34=53,11 W
Holl
Rpn==5,12 (m2·K)/W
Rpit=5,12+0,648=5,768 (m2·K)/W
Qp=·18,24·34=107,5 W
6) Sauna
Rpn==(m2·K)/W
Rpit=3,46+0,648=4,108 (m2·K)/W
Qp=·18,71·36=163,9 W
1.1.2. Pierderile de caldura prin ferestre si usi
Schimbul de aer din incapere are loc atit sub actiunea fortelor naturale cit si a celor artificiale.Aerul exterior patrunde in incapere prin ferestre, usi, prin canale de ventilatie. In interiorul cladirii aerul poate trece dintr-o incapere in alta prin usi, neetansiitatile ingradirilor si canalele sistemelor de ventilare prin aspiratie
Pierderile de caldura prin ferestre si usi se calcula dupa relatia:
Qf.u.= kf.u.·F·(taint–taext) , W (1.4)
in care: kf.u este valoarea coeficientului global de trasfer de caldura, W/(m2·k);
se ia din [1]: - pentru ferestre cu sticla dubla k=2,91 W/(m2·k)
- pentru usi k=4,652 W/(m2·k)
F – suprafata ferestrei sau usii , m2.
Exemplu de calcul pentru bucatarie :
Qf.u.=2,91·2,89·(18-(-16))=286 W
Celelalte calcule sunt introduse in tabelul 1.3.
Tabelul 1.3
Incaperea |
Dimensiunile ferestrelor si usilor,m |
Suprafata,
m2 |
taerint–taerext,
C° |
Qf.u.,W |
Camera de odihna
Basin
Hala de casane
Antreu
|
3·0,7·1,2
1,5·1,2
1,7·1,2
0,9·2,2
|
2,52
1,8
2,04
1,98 |
36
36
34
34 |
264
188,6
201
284,7 |
Cantina
Bucataria
Cabinet
Camera de odihna
Holl
Viceu
Garaj |
1,7·1,7 ; 0,9·2,4
1,7·1,7
1,7·1,7
2·2,91,7
2·0,4·1,7; 1,1·2,4
0,9·1,7
2,7·2,7
|
2,89 ; 2,16
2,89
2,89
|