Nascut in 1912 la Iasi, profesorul George Emil Palade a absolvit Medicina la Bucuresti, unde a studiat intre 1930 - 1940, inainte de a se muta la Institutul Rockefeller de Cercetari Medicale din New York in 1946. Cea mai prestigioasa realizare a profesorului Palade este descoperirea ribozomilor, prin tehnici de microscopie electronica. Pentru aceasta descoperire, profesorul Palade a fost distins, impreuna cu Albert Claude si Christian de Duve, cu Premiul Nobel pentru Fiziologie si Medicina in 1974. Dialogul de mai jos a fost acordat in 11 februarie 2002, in biroul domniei sale de la Scoala de Medicina a Universitatii California din San Diego, unde profesorul Palade este decan pe probleme stiintifice.
Abordati temele de cercetare folosind tehnologii convergente
Domnule profesor, daca ar fi sa priviti inapoi la cele sase decenii de activitate stiintifica, ce sfaturi ati avea pentru tinerii cercetatori?
- Le-as spune sa aleaga teme de cercetare cu semnificatie deosebita. Probleme care sa deschida noi perspective si noi cai de abordare ale fenomenelor analizate. Sa gandeasca intotdeauna pe termen lung si sa nu mearga pe cai infundate.
Cum pot fi alese problemele cu semnificatie deosebita
- De departe, aceasta decizie este cea mai importanta din cariera unui om de stiinta. Ar trebui sa alegeti, asadar, teme de cercetare ale caror solutii sa conduca la noi teme de cercetare - evitand astfel "caile infundate".
Cum pot fi abordate asemenea teme de cercetare?
- Odata identificata o problema care este in acelasi timp interesanta si neexplicata inca, trebuie sa
va alegeti modalitatile de abordare, dar fara a va limita la o anumita tehnica sau metoda. Ceea ce conteaza
este rezolvarea problemei, nu aplicarea unei tehnici anume. De cate ori aveti ocazia, folositi toate
tehnologiile aflate la indemana, chiar daca au la baza principii diferite, pentru a ataca problema in mod
convergent. Urmariti functiile diferitelor structuri, pe masura ce acestea sunt descoperite si caracterizate.
Evident, exista situatii in care o singura tehnologie poate acoperi informatiile necesare pentru rezolvarea
problemei. Cristalografia cu raze X [in stiintele biomedicale] este un astfel de exemplu. Aplicarea in mod
convergent a diferitelor tehnici de cercetare este, de fapt, una dintre trasaturile majore ale problemelor cu
semnificatie deosebita [in biologie si medicina]. Morfologia, microscopia la cea mai inalta rezolutie,
studiile structurale bazate pe difractia cu raze X, sunt combinate cu informatii pertinente din biochimie
pentru a ne oferi o perspectiva a modului in care aceste descoperiri sunt relevante pentru problemele de
interes actual in biologie.
Se poate vorbi despre un efort real de integrare a descoperirilor stiintifice?
- Eforturile de integrare sunt o trasatura caracteristica a celor mai importante descoperiri din
ultimele decenii. Acestea ilustreaza de fapt modul in care aplicarea convergenta a diverselor tehnologii a fost posibila, prin munca in echipa
Cum se impaca munca in echipa cu problema relatiilor inter-umane? Din experienta mea, cel
mai adesea conteaza chimia inter-personala, atunci cand se formeaza o echipa
- Oamenii apreciaza rezultatele concrete, si pe cei care sunt cu picioarele pe pamant. Daca sunt cu
adevarat interesati, vor reactiona cu entuziasm la noile teorii cu caracter general, care incearca sa explice fenomenele in cauza. In schimb, nu vor avea reactii favorabile la ceea cei ei considera chestiuni de interesperiferic.
Am ales cercetarea si emigrarea deoarece aveam sentimentul ca nu stiu destul
Ati putea sa ne relatati ceva despre perioada studentiei?
- Continentul european era scizionat, inaintea inceperii celui de-al doilea razboi mondial, de mai
multe miscari ideologice. Sciziunea era de-a dreptul traumatica. Aceasta perioada ramane si astazi dificil de inteles. Politicile statale se bazau pe principii nationaliste, respectiv pe ideea ca singura cale
de rezolvare a unui conflict este cea a razboiului. Ideea cooperarii economice nu era bagata in seama. In schimb, dominatia economica in urma unui razboi victorios era considerata drept cea mai buna solutie. Aceasta politica nu era caracteristica numai Germaniei Naziste (si Germaniei inainte de nazism), ci si unor puteri relativ modeste, de pilda Italiei. Starea de nesiguranta de atunci a avut un impact enorm asupra studentiei mele. Aveam pe-atunci douazeci de ani. Multe necazuri si conflicte s-au iscat, de pilda, datorita introducerii numerus clausus
Numerus clausus v-a afectat in mod direct?
- Nu, deoarece nu se gasise nimic suspect in originile mele - insa a afectat intreaga societate din jurul meu.
Ati avut vreo afiliatie politica la vremea respectiva
- Nu, nu am facut parte din nici un curent politic. Am fost insa un simpatizant al partidelor
democratice de tip vechi, in particular al domnului Iuliu Maniu.
Ce v-a determinat sa reveniti la cercetarea stiintifica [inceputa in studentie], dupa ce ati lucrat in clinica
- Ar trebui mai intai sa ti explic cum era organizat sistemul pe vremea aceea. Trebuia sa faci,
timp de sase ani, practica spitaliceasca (externat/internat), perioada care se suprapunea cu cei sase ani de studii teoretice la scoala de medicina. Spitalele erau unitati separate, si nu erau sub controlul sistemului educational. Era un sistem bun, dar eminamente elitist. Nu fiecare student reusea sa dobandeasca educatia necesara in sistemul de externat/internat. Ar trebui, mai apoi, sa te transporti in perioada 1930-1940, intr-o era in care antibioticele nu existau. Capacitatea unui tanar medic de a trata, practic si eficient, diversii pacienti, folosit mijloace terapeutice adecvate, era extrem de limitata. Pacientii sperau sa aibe acces la tot felul de leacuri ale caror baze stiintifice nu existau inca. Pe scurt, nu stiam destul. Dar in acelasi timp, si poate mai importanta a fost realizarea faptului ca trebuie sa incepem sa adresam unele probleme fundamentale ale fiziologiei umane - de la nivel de celula la nivel de organism.
Ati lucrat cu Profesorii Francisc Rainer si Grigore Popa - cine v-a trezit interesul pentru Fiziologie?
- Francisc Rainer.
Ce v-a determinat sa plecati din Romania?
- Aveam sentimentul ca nu stiu destul, si ca daca vreau cu adevarat sa fac ceva semnificativ trebuie sa merg in alta parte - adica in acele locuri unde se desfasoara activitati stiintifice cu adevarat interesante.
- Schimbarea climatului politic a jucat vreun rol in decizia Dvs.?
- Comunistii si politica lor m-au influentat in doua moduri. Am pornit de la premiza ca Romania
nu va fi pururea comunista si ca trebuie sa fim mai bine pregatiti in ceea ce priveste experienta cercetarii stiintifice in anii imediat urmatori caderii comunismului. De asemenea, ca modul in care masuram succesul in stiinta necesita o imbunatatire serioasa
Acest lucru este valabil si astazi.
Nu se poate vorbi despre stiinta pe baze nationaliste
Daca ati avea ocazia sa conduceti eforturile de reforma stiintifica din Romania de azi, ce ati face?
- As incepe prin a deschide larg portile cooperarii internationale, in precadere cu acele tari care
sunt mai bine dotate din punct de vedere al stiintei si al eticii in stiinta. As insista in a obtine stiinta de
calitate - nu stiinta nationala si as crea conditiile favorabile (infrastructura si suport) pentru a atrage
tinerii supradotati sa intre in stiinta si sa ramana in stiinta. Aici este dilema: Se doreste o stiinta
romaneasca, sau stiinta de calitate? Daca doriti o stiinta romaneasca, veti fi handicapati deoarece o stiinta [pur] romaneasca nu poate fi sprijinita din motive practice, si deoarece viitorul apartine stiintei
multinationale. Este, asadar, mult mai bine sa nu se foloseasca un algoritm nationalist.
Credeti ca exista anumite principii care ar trebui comunicate factorilor de raspundere din guvern?
- Un guvern rezonabil ar face tot posibilul pentru a crea conditiile necesare pentru a maximiza
sansele de realizare a potentialului genetic al indivizilor supra-dotati. Acest potential genetic trebuie,
evident, completat de o educatie corespunzatoare.
Favorizati o cultura a elitelor?
- Nu este vorba de ce favorizez - este o chestiune de probabilitate. Care este probabilitatea ca, in cadrul populatiei generale, oameni cu un coeficient de inteligenta diferit, respectiv cu o educatie diferita, sa realizeze ceva cu adevarat semnificativ? Cat despre conditii, as crea un sistem educational
care sa faciliteze exprimarea deplina a potentialului genetic al acestor indivizi - si bineinteles as crea infrastructura necesara pentru a-i face pe acesti oameni cu adevarat productivi.
Vi se va raspunde "Nu avem bani".
- Ceea ce ne aduce la problema fundamentala a Romaniei, si anume starea economica a tarii.
Guvernul ar trebui sa favorizeze integrarea Romaniei intr-un cadru care sa-i permita revigorarea
economica, respectiv revigorarea stiintifica
Va referiti la Uniunea Europeana
- Uniunea Europeana este formula momentului. Care se poate schimba in timp. Politicienii
trebuie sa aleaga acel sistem care va duce la cresterea nivelului de trai la o limita acceptabila, respectiv sa aleaga acele conditii care vor duce la implinirea potentialului genetic al populatiei.
Cercetarea: intre a emigra si a nu emigra
Ati alege o cariera stiintifica in Romania, vis-à-vis de strainatate? Puteti sa oferiti vreun sfat
acelora dintre romanii care se confrunta cu aceasta dilema
- Ar trebui sa inceapa prin a deveni cercetatori in Romania. Cei mai buni dintre ei ar trebui, mai
apoi, sa dobandeasca suficient de multa experienta in [laboratoare din] strainatate. In acest fel, s-ar intoarce mult mai bine pregatiti pentru a produce stiinta performanta in Romania. Sau ar putea la fel de bine sa si continue activitatea in strainatate.
Ati dorit vreodata sa va repatriati in Romania, si sa lucrati acolo ca cercetator?
- Aceasta problema nici n-am putut sa mi-o pun pentru o foarte lunga perioada, deoarece nu am
vrut sa ma reintorc pentru a sfarsi in inchisoare. Sunt insa de parere ca repatrierea este posibila. De
exemplu, te poti intoarce ca sa predai [intr-o universitate], asa cum faci domnia ta. Aceasta activitate este printre cele mai nobile. Poti, de asemenea, sa te intorci ca sa desfasori activitati de cercetare stiintifica. Aceasta formula este practica si inteligenta, deoarece ofera posibilitatea de a lucra pe doua fronturi - atat inauntrul cat si inafara granitelor Romaniei.
Mircea Eliade spunea undeva ca exilul este o rana care nu se vindeca niciodata. Ati simtit
vreodata nevoia de a va intoarce in Romania ?
Nu am privit exilul ca pe o rana. L-am privit ca pe o provocare, sa arati de ce esti capabil.
V-a fost dor de mititei si sarmale?
- Am calatorit, din cand in cand, in Romania, si am consumat si mititei si sarmale. Dar Romania
inseamna mult mai mult decat mititeii si sarmalele.
Ati putea atribui Romaniei ceva unic, ceva care n-ati mai intalnit nicaieri?
- Da: tendinta politicienilor de stanga si de dreapta de a trai intr-o lume a imaginarului.
Realist vorbind, vedeti vreun rol pentru revista Ad Astra, in eforturile de a strange randurile
oamenilor de stiinta romani, si de a oferi un cadru pentru dialogul dintre oamenii de stiinta de peste hotare si tinerii studentii din Romania?
- Prin definitie, diaspora este dificil de organizat si coordonat. Asemenea initiative ar trebui,
asadar, incurajate. Mai presus de toate, trebuie sa oferiti ceva concret, practic, si cu experienta directa in care natura practica a temelor de cercetare sa fie combinata cu instrumente sofisticate. Nu de dragul
sofisticarii, ci de dragul eficientiei. Pe langa exemplul dat de domnia ta, acela de a preda la o universitate romaneasca, mai exista si un alt gen de exemplu. De pilda, cineva poate sa invite tineri cercetatori romani peste hotare, dupa care acestia se repatriaza si organizeaza ceva cu adevarat
semnificativ in tara. Am facut chiar eu acest lucru cu academician Maya Simionescu si academician Nicolae Simionescu.
Stiinta si propaganda
A trebuit sa aveti de-a face cu sotii Ceausescu?
- Da, a trebuit sa-i intalnesc atat pe Nicolae cat si pe Elena.
Dumneavoastra i-ati abordat primul?
- Nu, ei m-au contactat. Erau in mod evident interesati de valoarea propagandistica [a relatiei cu mine], si nu de ideea de a oferi tinerilor cercetatori romani o educatie stiintifica. Ceea ce doreau cu adevarat
era un institut "model", care sa poata fi aratat vizitatorilor straini.
Ati stabilit vreun contact cu cineva din actualul guvern [al Romaniei]?
- Am avut o scurta intalnire cu Presedintele Ion Iliescu, dar nu mi s-a cerut parerea in legatura cu
reforma stiintei in Romania.
Deci cel putin din acest punct de vedere, sotii Ceausescu au avut o initiativa pozitiva
- Repet, au facut-o de dragul propagandei, nu de dragul stiintei.
In loc de incheiere?
- Cei care sunt implicati acum in educatia stiintifica in Romania sunt departe de perfectiune, iar
conditiile de munca si de trai sunt de-a dreptul mizere - motiv pentru care acesti educatori sunt coruptibili. Acest lucru poate fi evitat doar prin ridicarea nivelului lor de trai deasupra coruptiei (de exemplu, cu salarii corespunzatoare. Si pentru ca acesta este un proces de durata, va mai trece catva timp pana cand lucrurile se vor imbunatati.
(-Viliman Iulian Bogdan - Interviu cu George Emil Palade - Sursa: Ad Astra -
