UNGHIUL



UNGHI

Definitii:

• Daca cele doua semidrepte care formeaza un unghi sunt semidrepte opuse, atunci unghiul se numeste unghi alungit sau unghi cu laturile in prelungire.



B O A este unghi alungit

 

• Un unghi format din doua semidrepte identice se numeste unghi nul.

O M N este unghi nul

 

• Un unghi care nu este nici alungit si nici nul se numeste unghi propriu.

• Interiorul unui unghi propriu AOB este multimea punctelor M din planul unghiului AOB a.i. M si B sunt de aceeasi parte a dreptei OA si M si A sunt de aceeasi parte a dreptei OB.

• Exteriorul unghiului propriu AOB este multimea punctelor din planul unghiului AOB care nu este nici pe laturi , nici in interiorul sau. exterior B interior

O • M

 

Exterior exterior A

Numarul de grade ale unui unghi se numeste masura sa.

Daca are n grade, scriem

  • Unghiul cu laturile in prelungire are .

  • Unghiul nul are .

Axioma de adunare a unghiurilor

  • Doua unghiuri cu masuri egale sunt congruente si reciproc, doua unghiuri congruente au masuri egale. 48632fxr71vut7j

  • Un grad are 60 de minute

  • Un minut are 60 de secunde.

  • Daca M este in interiorul unghiului AOB atunci

    B M

    A

    • Pentru a aduna masurile a doua unghiuri exprimate in grade, minute si secunde se aduna numerele care reprezinta unitati de acelasi fel (grade, minute, secunde). Daca numarul minutelor sau secundelor obtinute este m. mare de 60 se transforma in unitati mai mari.

    Exemplu:

    • Pentru a scadea masurile a doua unghiuri expr. in grade, minute si secunde se scad numerele care reprezinta unitati de acelasi fel. Daca nr. de min. sau sec. de la descazut este m.mic decat cel de la scazator, se transforma un grad in minute sau un minut in secunde si se adauga la cele existente, apoi se efectueaza scaderea.

    Exemplu: a)

    b)

    Definitii:

    Doua unghiuri proprii care au varful comun , o latura comuna, iar celelalte doua sunt situate de o parte si de alta a dreptei care contine latura comuna, se numesc unghiuri adiacente.

    Se numeste bisectoarea unui unghi propriu semidreapta cu originea in varful unghiului, situata in interiorul lui, a.i. cele doua unghiuri formate de ea cu laturile unghiului initial sa fie congruente.

    C A

    B

    Doua unghiuri proprii pentru care suma masurilor este , se numesc unghiuri suplementare. Fiecare dintre cele doua unghiuri se numeste suplementul celuilalt.

    C M

    A P Unghiurile ABC si MNP sunt suplementare

    este suplementul si invers.

    B N

    Daca laturile necomune a doua unghiuri adiacente sunt semidrepte opuse, atunci unghiurile sunt suplementare. A xu632f8471vuut

    Teorema complementului

    B O A

    Teorema: Daca doua unghiuri sunt congruente, atunci si suplementale lor sunt congruente

    Ipoteza: si suplementul si suplementul

    Concluzie: Demonstratie

    AFIRMATII

    EXPLICATII

    1.

    2.

    3.

    4.

    5.

    6.

    7.

    1. Dat in ipoteza

    2. Unghiurile congruente au masuri egale

    3. Definitia unghiurilor suplementare

    4. Definitia unghiurilor suplementare

    5. Simetria si tranzitivitatea

    6. Scaderea egalitatilor 5. si 2.

    7. Unghiurile cu masuri egale sunt congruente.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Definitii:

    1. Se numeste unghi drept orice unghi care este congruent cu suplementul sau.

    2. Daca suma masurilor a doua unghiuri proprii este atunci ele se numesc complementare, iar fiecare dintre ele se numeste complement al celuilalt.

      • Un unghi propriu cu masura m.mica decat se numeste unghi ascutit

      • Un unghi propriu cu masura m.mare decat se numeste unghi obtuz.

     

    obtuz ascutit

    Teorema complementului

    Daca doua unghiuri sunt congruente, atunci complementele lor sunt congruente.

     

    Definitii:

    • Daca [AB si [AC formeaza un unghi drept, atunci ele se numesc drepte perpendiculare si se noteaza [AB [AC.

    • Daca [AB [AC., dreptele AB si AC se numesc drepte perpendiculare si se noteaza ABAC.

    • Daca [AB [AC. determina dreptele perpendiculare AB si AC, atunci ele se numesc segmente perpendiculare si se noteaza [AB] [AC].

    •  

     

     

    Teoreme:

    Daca duoa unghiuri sunt complementare, atunci amandoua sunt ascutite

    Orice doua unghiuri drepte sunt congruente.

    Daca doua unghiuri sunt congruente si suplementare, ? fiecare dintre ele este drept.

    Definitii:

    Doua unghiuri proprii se numesc opuse la varf daca laturile lor formeaza doua perechi de semidrepte opuse.

    Teorema unghiurilor opuse la varf

    Unghiurile opuse la varf sunt congruente C O B

    Ipoteza : si sunt opuse la varf.

    Concluzie : D A

    Demonstratie :

    Demonstratie

    AFIRMATII

    EXPLICATII

    1. sunt opuse la varf

    2. <[OA si [OC; [OB si [OD semidry. opuse

    3. sunt suplementare

    4. sunt suplementare

    5. <BOC<AOD

    6. <AOB<COD

    1. Dat in ipoteza

    2. Definitia unghiurilor opuse la varf

    3.4.Unghiuri adiacente cu lat. Necomune semidrepte opuse

    1. Reflexivitatea congruentei

    2. Teorema suplementului

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Definitii:

    Trei sau m.multe unghiuri care au varful comun, nu au puncte interioare commune si care, impreuna cu interioarele lor, acopera intreg planul, se numesc unghiuri in jurul unui punct.

    Teorema unghiurilor in jurul unui punct

    B

    A’

    Suma masurilor unghiurilor in jurul unui punct este 360°

    C O A

    A’ este interior <BOC <AOB si <BOA’ sunt suplementare

    <A’OC si <COA sunt suplementare

    <AOB si <BOA’ sunt adiacente

    <A’OC si <COA sunt adiacente

    [OA’ si [OA sunt opuse

     

    Demonstratie :

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Teorema:

    Daca la intersectia a doua drepte distincte si concurente se formeaza un unghi drept, atunci toate unghiurile care se formeaza sunt unghiuri drepte.

    2 1

    3 4

    1. < 1 este drept 5.

    2. <1 si < 3 sunt opuse la varf 6.

    3. < 3 este drept 7. <4 este drept

    4. <1 si < 2 sunt suplementare

    Demonstratie :



    Ultimele documente adaugate
    Mihai EminescuMihai Eminescu
       - Opere romantice - autori si opere reprezentative Gioacchino Rossini, Giuseppe Verdi, Richard Wagner
    Mihai Beniuc
       - Mihai beniuc - „poezii"
    Mihai EminescuMihai Eminescu
       - Mihai eminescu - student la berlin
    Mircea EliadeMircea Eliade
       - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
    Vasile AlecsandriVasile Alecsandri
       - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
    Emil GirlenuEmil Girlenu
       - Dragoste de viata de Jack London
    Ion Luca CaragialeIon Luca Caragiale
       - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
    Mircea EliadeMircea Eliade
       - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
    Mihai EminescuMihai Eminescu
       - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
    George CalinescuGeorge Calinescu
       - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului



    Scriitori romani