|
TUDOR ARGHEZI
(1880-1967) |
|
1880, 23 mai |
Vede lumina zilei, la Bucuresti, Ion N. Theodorescu. Pseudonimul sau Arghezi e explicat de catre scriitor in legatura cu Argesis (numele vechi al raului Arges). |
1891-1896 |
Cursurile liceului Sf. Sava. |
1896 |
Debut literar sub influenta "magistrului" Macedonski, in Liga ortodoxa, semnand Ion Theo. |
1900-1904 |
Poetul e cativa ani calugar la Cernica. |
1905-1910 |
Calatorie in strainatate. Putin timp la Paris, apoi la Manastirea Cordelierilor, unde e asaltat sa devina catolic. Plictisit de insistente, se muta la Geneva, unde scrie poezii, asista la cursurile Universitatii si, ca sa-si castige existenta, lucreaza intr-un atelier dinti de aur, inele si capace de ceasornice. In 1909 viziteaza Italia. |
1912-1916 |
Revine in Romania. La Facla, Viata romaneasca, Teatru, Rampa publica versuri, pamflete, articole polemice s.a. |
1918-1919 |
In timpul realizarii Romaniei Mari, e inchis doi ani, impreuna cu 11 ziaristi si scriitori (intre care si Ioan Slavici), la penitenciarul Vacaresti, acuzat de tradare, pentru ca se pronuntase pentru neutralitatea Romaniei. |
1927 |
Apare cu mare intarziere prima sa carte de poezie Cuvinte potrivite. |
1928 |
Sub directia sa, apare ziarul Bilete de papagal. |
1929 |
Prima carte in proza Icoane de lemn. |
1931 |
Placheta de versuri Flori de mucigai legata, ca si Poarta neagra, de anii de detentie. Tot acum, pentru copii, publica volumul in proza Cartea cu jucarii, inaugurand o directie secundara in creatia scriitorului, ce va continua, mai apoi, cu volumele stiute de scolari: Cantec de adormit Mitzura, Buruieni, Martisoare, Prisaca, Zdreanta s.a. Manualele scolare cuprind multe creatii destinate copiilor. |
1934 |
Romanul Ochii maicii Domnului (dragostea materna si devotamentul filial). |
1935 |
Versuri de seara |
1936 |
Cimitirul Buna-Vestire, roman. |
1939 |
Hore, volum de versuri |
1942 |
Romanul Lina, de fapt lung poem in proza. |
1943 |
Sub genericul Bilete de papagal (ziarul Informatia zilei) publica indeosebi pamflete usturatoare, pentru care e cercetat de politie. La 30 sept., apare exceptionalul pamflet Baroane, atacand pe ambasadorul german von Killinger. Ziarul e imediat confiscat, scriitorul e inchis la Bucuresti si in lagarul de la Tg. Jiu. |
1944 |
Iese din lagar. |
1944-1967 |
In anii "dictaturii proletariatului", dupa o perioada de retinere, este "reabilitat", distins cu titluri si premii, ales membru al Academiei Romane, sarbatorit ca poet national la 80 si 85 de ani. S-a bucurat de mari avantaje in regimul comunist, ca si Sadoveanu, colaborand cu autoritatile si scriind poezii sociale pe placul acestora. Publica poemul 1907- peisaje, Cantare omului, Stihuri pestrite, Poeme noi, Cu Bastonul prin Bucuresti. |
1966 |
Se stinge, rapusa de cancer, sotia sa de o viata, Paraschiva. |
1967 |
Moare si el, fiind inmormantat, alaturi de Paraschiva, in gradina casei din str. Martisor. Funeralii nationale. Casa e astazi muzeu, intretinut de fiica sa Mitzura. |