Renasterea este denumirea folosita pentru a descrie perioada schimbarilor culturale ce au avut loc in secolele al XV – lea si al XVI – lea in Italia si care au influentat, in final, cea mai mare parte a Europei. Renasterea a dus la o schimbare a valorilor umane – un avand de energie si de incredere in potentialul uman – care a avut numeroase consecinte. Printre cele mai spectaculoase consecinte se pot enumera inflorirea artelor si noua viziune asupra rolului artelor si a artistilor in viata societatii. Renasterea a inceput in Italia. Cauzele care au adus la aparitia acestui curent sunt multiple. Italia era, la acea data, cea mai bogata tara din Europa si era posesoarea unei indelungate traditii artistice. Avea multe orase independente, infloritoare economic, populate cu comercianti si bancheri nerabdatori sa-si vada numele imortalizat in diferite portrete comandate, in palate noi care se construiau sau in capele somptuase ale familiilor. Toata aceasta bogatie materiala nu putea garanta aparitia artei de mare valoare dar a oferit artistilor suficiente oportunitati pentru a-si imbunatatii stilul si pentru a-si etala talentele. Arhitectura Renascentista Italia era o tara cu multe orase frumuase, fiecare dintre ele avand o anumita traditie artistica. Nu exista nici o indoiala ca Florenta a fost pe primul loc, in secolul al XV-lea, in care a aparut curentul artistic numit Renastere. Construirea catredalei orasului i-a oferit lui Lorenzo Ghiberti (1378-1455), primul mare sculptor renascentist, multe ocazii de a-si demonstra talentul. In anul 1402 s-a organizat un concurs, cu scopul de a desemna atelierul care avea sa proiecteze si chiar sa realizeze portile din bronz ale baptisterului catredralei. Ele trebuiau construite dintr-o serie de placi, formand un relief. (Reliefurile sunt sculpturi realizate pe un anumit fundal, de obicei din acelasi material, ca de exemplu moneda metalica.) Concursul a fost castigat de Ghiberti cu lcrarea “Sacrificiul lui Isaac”. Isaac era reprezentant gol, avand un corp atletic, clasic – o maniera foarte diferita fata de vechiul stil, ascetic, bisericos al artei epocii medievale. Capodopera lui Ghiberti o reprezinta cele doua seturi de porti ale baptisterului din Florenta. Un numar mare de artisti renumiti au invatat arta sculpturii in atelierul artistului, printre care si Donatello (1386-1466) care si-a intrecut maestrul. Opera lui, plina de viata, cu multe trasaturi clasice, include si celebra sculptura din bronz David. Ea a fost creata in anul 1430 si a constituit inceputul unei noi perioade a Renasterii. David apare ca un razboinic gol, cu un picior pe capul lui Goliat. Statuia a fost prima lucrare de dimensiuni mari, reprezentand un nud, in picioare, in arta europeana de dupa antichitate. David, statuia de bronz apartinand lui Donatello creata in anul 1434, a reprezentat, probabil, primul nud in picioare realizat dupa caderea Imperiului Roman. Patroni si artisti Cea mai mare parte a secolului, Florenta a fost condusa de familia de Medici, o familie de bancheri si de negustori care traiau intr-un stil regal. Ei au cheltuit averi pentru a-si glorifica orasul si numele familiei. Alaturi de alti, ei au comandat pictorilor lucrari cu nenumarate detali decorative, in culori stralucitoare. Cel mai mare pictor, reprezentant al acestui stil, a fost Sandro Botticelli (1445 – 1510), ale carui contururi ferme, culori intr-o paleta foarte bogata si personaje distincte, au conferit picturilor sale o nota deosebita. Cele mai cunoscute lucrari ale lui Sandro Botticelli, Primavera si Nasterea Zeitei Venus sunt lucrari reprezentative pentru un alt ideal al Renasterii – pasiunea pentru mitologia clasica si ideile filosofice mistice. “Nasterea Zeitei Venus” a lui Boticelii este una dintre cele mai gratioase si poetice picturi ale Renasterii, reflectand climatul intelectual in Florenta sfarsitul secolului XV Perioada cuprinsa intre anii 1500 si 1530 este cunoscuta in istoria artelor ca Renasterea tarzie. Generatiile de artisti ajunsi la maturitatea lor artistica, si-au perfectionat arta utilizarii perspectivei, “chiaroscuro” (umbrirea) si chiar alte tehnici cu scopul de a-si convinge spectatorii asupra realismului personajelor si scenelor. In perioada Renasterii tarzii, Roma a ocupat locul Florentei, ca centru al artei italiene, cu toate ca toti marii artisti care lucrau in oras erau veniti din alte parti. Roma le-a oferit sprijin artistilor – Papa Leon al X-lea si Julius al II-lea au avut preocupari artistice pentru a reda capitalei vechea ei maretie dar si dorinta de a fi imortalizati. Prin angajarea celor mai renumiti artisti contemporani, Sfintii Parinti au contribuit la crearea unor capodopere, cum ar fi Capela Sixtina si splendida biserica Sfantul Petru, cea mai mare biserica din lumea crestina occidentala Genii supreme In perioada Renasterii tarzii, existau trei mari artisti, coniderati a fi artisti ca Leonardo da Vinci, Michelangelo sau Rafael, le pareau “super – artistii”. Tot in aceasta perioada a aparut si convingerea ca artistul este o persoana deosebita, mai degraba, decat un simplu meserias, care-si indeplineste un contract. Leonardo da Vinci (1452 – 1520) era mai in varsta decat ceilalti doi. Un individ ciudat, multi – talentat, el a lasat posteritatii doar cateva picturi si a petrecut la Roma o perioada relativ scurta de timp. Cu toate acestea, Madona printre stanci si Mona Lisa sunt reprezentarisuperbe ale idealului clasic – asemanator cu viata, dar totusi misterios. Ca si Leonardo, Michelangelo Buonarotti (1475 – 1564) era florentin. El era un sculptor si pictor de geniu si a petrecut patru ani din viata pictand tavanul Capelei Sixtine, o capodopera reprezentand scene biblice, incepand cu Creatia. Capela Sixtina Aceasta lucrare monumentala este unica in istoria artei. Michelangelo a proiectat si a executat singur capodopera, aproape fara nici un ajutor, in doar patru ani. Pe cupola centrala a tavanului sunt executate noua picturi de dimensiuni mari care redau povestea Creatiei, Pacatul lui Adam si Potopul. Intre vitralii, spatiile sunt acoperite cu reprezentarile a 12 profeti si sibile prevestind venirea lui Christos. Mai sunt cam 200 de personaje de dimensiuni mari, pictate intr-un stil viguros si ale caror posturi sunt uneori neobisnuite. Rafael (1483 – 1520) a fost cel mai pur dintre clasici, creand adevarate capodopere ale serenitatii si armoniei chiar si atunci cand reprezenta actiuni pline de vigoare. Picturile sale care o ilustriaza pe Madona, umana si gratioasa, dar totusi pura si idealizata, au pus temelia unui nou stil in pictura, stil care a durat secole intregi. Printre cele mai remarcabile lucrari ale sale se numara frescele pictate pentru Stanza, apartamentele Papei de la Vatican. Printre acestea cea mai celebra este fresca Scoala ateniana care reprezinta incunurarea clasicismului din peroiada Renasterii tarzii. SCOALA ATENIANA Scoala ateniana este cea mai frumoasa fresca pictata de Rafael, in Stanza de la Signatura, apartamentele private ale Papei de la Vatican. Foarte prolific, Rafael a inceput sa creeze cand avea doar douazeci si cinci de ani. El a inclus in operele sale scene ce ilustreaza filosofia, literatura, religia, legea si arta. Scoala ateniana evoca marii ganditori ai Greciei Antice, venerata atat de artistii medievali cat si cei renascentisti. Filosofii Plato si Aristotel sunt plasati in centrul imaginii, la capatul treptelor, inconjurati de ganditori si oameni de stiinta. Printre ei se afla si matematiceanul Euclid si astronomul Ptolemeu. Platon, cu barba si par carunt, se spune ca ar semana cu Leonardo da Vinci; filosoful din prim-plan, sprijinindu-se intr-o mana, este probabil portretul lui Michelangelo. Subiectul Frescei, simetria si atmosfera calma, nobiliara fac din aceasta opera un rezumat al intregului clasicism renascentist. Cel mai cunoscut arhitect al acelei perioade este Donato Bramante (1444 – 1514). El este cel care a dat o noua dimensiune, clasica, cladirilor simetrice, ca in cazul cladirii Tempietto din Roma. Bramante este cel care a proiectat biserica Sfantul Petru, care urma sa aibe capelele dispuse radial si un acoperis boltit. In istoria lunga si complicata a acestei biserici a fost implicat si Michelangelo, alaturi de multi altii. Tempietto, opera a arhitectului italian Bramante inchinata martiriului Sfantului Petru. Donato Bramante a fost unul dintre cei mai mari arhitecti ai Renasterii tarzii, construind in stilul simetriri clasice. .
