SOCIETATEA POLITICA - PARTIDELE POLITICE

 

• Definitie

Partidele politice pot fi definite ca asociatii libere ale cetatenilor prin care se urmareste, pe baza unei platforme (program), definirea si exprimarea vointei politice a cetatenilor, asociatii care au, si-si afirma clar si deschis, vocatia si aptitudinea guvernarii.

• Nivele de organizare

Partidul are mai multe nivele de organizare in functie de numarul de membri si de influenta electorala.In privinta raportului cu membrii partidul politic apare ca o conventi care stabileste cat de stransa este relatia dintre partid sii individ.

Primul nivel al participarii la viata politica este constituit de electorat. Electorii reprezinta forma cea mai slaba de atasament fata de partid, ei nu sunt juridic membri dar sprijina partidul

Al doilea nivel este constituit de catre simpatizanti, acestia nu sunt membri dar spre deosebire de electori participa la reuniunile publice (si varsa ocazional sume de bani).

Al treilea nivel este reprezentat de membri .Membrii sunt persoane care fac juridic parte din partidele politice, varsa periodic sume de bani numite cotizatii, aceasta fiind cea mai stransa legatura cu partidul.Un partid isi formuleaza lista cu membri in functie de cotizanti.

Un al patrulea nivel este reprezentat de militanti, adica acei membri care isi dedica o parte din timp activitatilor de partid: imprastie presa, scriu scrisorile si declaratiile, participa la campaniile electorale.Dintre militanti sunt selectionati functionarii care sunt platiti.

Al cincilea nivel esta reprezentat de conducere . Liderii de partid sunt acele persoane care au dreptul sa reprezinte partidul in raport cu tertii si cu statul si care determina strategia si stabilesc tacticile partidului . Ei fac parte din elita politica .

• Functiile partidelor

1) Contribuie la definirea si exprimarea vointei cetatenilor, respectand suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si principiile democratiei;

2) Indeplinesc functiile unui organ constitutional si anume:

- functia electorala,

- functia de control / de orientare a partidelor politice,

- functia de definire si exprimare a pozitiilor politice;

In Romania art.8 din Constitutie stipuleaza ca partidele politice contribuie la definirea si

exprimarea vointei publice a cetatenilor. Aceasta functie esentiala se dimensioneza in raport de valorile democratiei constitutionale astfel cum sunt ele definite in art.1 si in art.8 din Constitutie:

1) Pluralismul in societatea romaneasca este o conditie si o garntie a democratiei constitutionale

2) Partidele politice se constituie si isi desfasoara activitatea in conditiile legii. Ele contribuie la definitivarea si exprimarea vointei politice a cetatenilor, respectand suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si principiile democratiei

• Dispozitii juridice privind partidele politice prevazute in Constitutia Romaniei si in Legea Partidelor

Intr-un stat democratic si de drept consacrarea prin Constitutie a unor reguli privind partidele politice devine obligatorie. In art.36 din Constitutia Romaniei se stipuleaza:

1) Cetatenii se pot asocia liber in partidele politice, in sindicate si in alte forme de asociere.

2) Partidele sau organizatiile care prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a independentei Romaniei sunt neconstitutionale.

3) Nu pot face parte din partide politice judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membri activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabiliti prin lege organica

4) Asociatiile cu caracter secret sunt strict interzise

Dispozitiile constitutionale trebuie detaliate printr-o lege a partidelor politice . Legea trebuie sa contina obligatia ca prin statutul care-l prezinta cu prilejul inregistrarii sa se specifice explicit calitatea de partid politic. Altfel spus sa existe obligatia legala, ca la inregistrare asociatiile sau organizatiile ce vor sa se organizeze in partide politice sa declare oficial si expres acest lucru.

Aliantele politice se pot realiza numai intre partidele politice pe baza unui protocol, ce se depune la Tribunalul Municipiului Bucuresti, solicitandu-se inscrierea in Registrul de evidenta a aliantelor politice.

Incetarea activitatii partidelor politice poate fi voluntara, prin autodizolvare sau ordonata in cazul dizolvarii decise pe cale judecatoreasca sau de catre Curtea Constitutionala . Incetarea prin inactivitate intervine in situatia in care un partid politic nu desemneaza candidati, singur sau in alianta, in doua mandate electorale succesive, in cel putin 10 circumscriptii, sau nu a tinur nici o adunare generala timp de 5 ani. Incetarea activitatii unui partid, in toate cazurile, este constatata de Tribunalul Municipiului Bucuresti.

• Resursele partidelor politice

Prima resursa a unui partid este sigla sa ( da recognoscibilitate unui partid politic si asigura publicul asupra valorilor, principiilor si actiunilor pe care le promoveaza acel grup). Cea de a doua resursa este data de bani care asigura in conditii concurentiale capacitatea unui grup politic de a raspunde exigentelor electorale. Numarul de membrii este o a treia resursa a grupurilor politice. Orice partid isi afirma in public numarul de membri pentru a demonstra propria capacitate de mobilizare. Competenta este o alta resursa a partidelor si consta in capacitatea partidelor de a atrage tehnicieni pentru rezolvarea unor probleme si pentru elaborarea unor anumite politici coerente. O a cincea resursa este informatia care presupune atat accesul la informatiile necesare pentru maximizarea competentei cat si capacitatea partidului de a oferi partenerilor si mass-mediei informatii specifice.

Alte doua resurse sunt imaginea grupului si sustinerea electorala .

Categorii si variante de partide politice

- In functie de criteriul apartenentei si orientarii membrilor ce le compun si platformele, pot fi :

1) partide confesionale - au drept criteriu de constituire credintele religioase

2) partide regionale - reprezinta interesele locale ale diferitelor regiuni, state, parti ale unui teritoriu national neajuns inca la unificare (interesele unei regiuni unificate, nu sunt suficient reprezentate)

3) partide nationale - sunt organe de protest impotriva structurii statelor in care iau nastere

4) partide de clasa - reprezinta interesele unei clase sociale

5) partide etnice - sunt partidele din care fac parte numai minoritatile etnice din statele in care se nasc.

- In functie de compozitia partidelor, avem :

1) partide de cadre - unesc notabilitatile, reprezentantii elitelor sociale

2) partide de masa - sunt efectul introducerii votului universal, au un numar mare de membri.

Partidele se mai clasifica in : partide unice, dominante, unificate :

1) partide unice - sunt acele partide care constituie un ansamblu omogen supus unei directii unice

2) partide dominante - poate exista acolo unde partidului i se recunoaste sau i se stabileste pozitia dominanta

3) partide unificate - sunt o uniune de partide care, regrupate intr-un cadru nou, accepta un program comun , adesea putin elaborat ;

Partidele mai pot fi : liberale, democratice, conservatoare, social-democrate, partide de stanga, partide de dreapta.

Concluzii

Partidele politice reprezinta o realitate a vietii politice moderne . Totodata ele reprezinta unul din criteriile de clasificare a statelor totalitare sau democratice. Daca pentru primele caracteristic este partidul unic de obicei de tip comunist, pentru statele democratice se poate observa o mare diversitate doctrinara, partidele fiind liberale, conservatoare, social-democrate, crestin-democrate, uneori chiar socialiste si comuniste .

In romania se poate observa un fenomen original : numarul mare de partide de diferite orientari doctrinare, ceea ce nu reprezinta neaparat un lucru rau . Se poate spune ca fenomenul se datoreaza lipsei de libertati de exprimare din perioada comunista, imposibilitatii se imtarire a structurii centrale a partidelor datorate divergentelor de opinii, proastei legislatii in domeniu dar si experienta perioadei de tranzitie spre o societate democratica. Pe de alta parte numarul mare de partide poate semnifica incaapacitatea sistemului de a se institutionaliza, ceea ce este un factor negativ in procesul de democratizare.

Un lucru este cert : partidele politice reprezinta una dintre cele mai importante castiguri ale democratiei din Romania, desi lupta pentru putere dintre aceste partide nu se duce mereu in limitele legii dau nici in ale bunului simt.

BIBLIOGRAFIE

Ioan Moraru - Drept constitutional si institutii politice, Ed. ACTAMI, Bucuresti, 1998.

Cristian Parvulescu - Curs de stiinte politice la Facultatea de Stiinte Politice, S.N.S.P.A.

Constitutia Romaniei