Henry Coanda si motorul cu reactie In Octombrie 1910, Marele Palat de pe Champs-Elisee, Paris, a gazduit cea de-a doua editie a Expozitiei Internationale de Aeronautica. Au fost expuse cele mai noi piese de aviatie. Multi oameni au vizitat expozitia, unii dintre ei doar din curiozitate, atrasi de mirajul zborului, iar altii pentru ca erau interesati de unele masini specifice. pz837k1164gzzh Cea mai interesanta masinarie, care a atras multa lume, a fost un avion rosu, fara elice, care pe spate avea o mica placuta de metal pe care scria: COANDA-1910.Acest avion a atras atentia oamenilor nu numai pentru ca nu avea elice, ci si pentru ca era total diferit fata de ceea ce numeau ei pana atunci “avion”. Masinaria avea doua aripi duble si un singur loc. Avea urmatoarele caracteristici principale: anvergura: 10.30 m lungime: 12.50 m greutate: 420 kg forta propulsiei: 220 kgf Pentru prima oara, partile principale ale aripilor erau facute din metal, in loc de lemn. Profilul acestora era puternic curbat; forma lor era dreptunghica, exceptand, bineinteles faptul ca era rotunjite la colturi. Combustibilul era depozitat in aripile de sus. Acestea aveau lungimi diferite, iar aripa superioara era asezata inaintea celei inferioare, care era mai scurta, astfel incat piedica aerodinamica dintre cele doua suprafete era redusa. Aceasta constructie, aplicata pentru prima oara de Henry Coanda (1886-1972), a fost reinventata 10 ani mai tarziu si folosita la avioanele Fokker, Potez si Brequet. Paul Painlev, profesor la Sorbona si Gustave Eiffel, experimentat in aerodinamica, au fost foarte interesati de masinaria lui Coanda. Totusi, ei au realizat ca timpul avionului cu reactie nu sosise inca (Eiffel: “Acest baiat trebuia sa se nasca peste 30 de ani”). Cea ma interesanta parte din avionul lui Coanda era sistemul de propulsie, o adevarata revolutie in constructia de motoare de avioane, care avea sa constituie solutia viitorului. Motorul cu reactie, inventat si construit pentru prima oara de catre Henry Coanda era compus dintr-un motor-piston cu patru cilindri, racit cu apa si dezvolta 50 e cai-putere la 1000 de rotatii pe minut. Acest motor-piston era conectat la o tija care rotea multiplicatorul de rotatii; miscarea era transmisa compresorului care castiga o rotatie de 4000 de rotatii pe minut. Forta de propulsie era de 220 kgf, mult mai mare decat daca motorul-piston era conectat la o elice. Multi vizitatori ai expozitiei au fost suspiciosi privind decolarea avionului. Dupa ce expoztia a fost inchisa, pe 16 decembrie 1910, Coanda si-a transportat avionul la Issy-les-Moulineaux. Aici doar a intentionat sa verifice motorul, nu sa si zboare. Dupa ce a pornit motorul, avionul a inceput sa merga din ce in ce mai repede, pana si-a luat zborul. Impresionat de flacarile produse de motor si ingrijorat de faptul ca nu mai pilotase un avion pana atunci, ci doar planoare, Henry a pierdut controlul masinariei, care a pierdut din inaltime si viteza pana s-a prabusit. Primul zbor a fost descris de Coanda, in 1964, astfel: “Avionul a castigat inaltime mult mai repede decat ma asteptam; nu a fost vina mea, dar dupa un timp a intrat in picaj, s-a prabusit si a ars complet. Am fost foarte norocos ca nu am fost legat de scaun si, astfel, am fost aruncat din acesta cand avionul a lovit pamantul; altfel as fi ars cu el”. Aceasta incercare a constituit primul zbor cu un avion echipat cu un motor cu reactie. Astfel, cu 30 de ani inainte de Heinkel, Campini si Whittle, Coanda a construit si a zburat cu primul avion cu reactie. Om de stiinta, constructor de avioane si inventator, premergator al aviatiei cu reactie, Henry Coanda si-a adus contributia si in alte domenii: a inventat pusca fara recul a creat lentila erodina (pe baza "efectului Coanda" adica a deviatiei jetului fluid in apropierea unui perete convex) a creat avionul cu doua motoare a creat tancurile de combustibil din beton a creat casele prefabricate (medalia de aur in Padua "pentru inventarea constructiilor in configuratie multicelulara", 1930) a creat instalatia solara pentru desalinizarea apei de mare a creat "beton-bois" - un material special pentru constructii si ornamente (folosit de arhitectul I.A. Berindei la decorarea interiorului Palatului Justitiei din Iasi, 1925)
