SEMESTRUL I

 

Metode de observare statistica

Evolutia activitatii statistice a determinat conturarea mai multor metode de observare, care de regula se folosesc combinat sub indrumarea si controlul INS.

Existenta mai multor metode de observare statistica prezentand particularitati de continut si metodologie face posibila clasificarea lor in functie de mai multe criterii.

Un prim criteriu de clasificare este acela al gradului de cuprindere al numarului de unitati in procesul de observare. In functie de acesta intalnim observari to­tale si observari partiale. Observarea totala presupune inregistrarea dupa criterii unitare a datelor - potrivit programului de observare de la toate unitatile colec­tivitatii si, avand in vedere posibilitatile de obtinere a informatiei, observarile totale sunt: recensamantul si rapoartele sta­tistice.

Observarile partiale presu­pun ca datele sa se obtina numai de la o parte a unitatilor colectivitatii, parte care poate sa fie reprezentativa sau nu in raport cu intreaga colectivitate, exemple de observari partiale putand fi: sondajele statistice, anchetele, observarea partii principale, monografia statistica, dat fiind numarul mare de agenti economici la care se manifesta fenomenul cercetat.

Un alt criteriu de clasificare are in vedere modul in care este caracterizat fenomenul. Din acest punct de vedere se intalnesc observari statice si observari dinamice. Observarile statice sunt folosite pentru a culege date cu privire la volumul si structura unei colectivitati statice delimitate ca volum si circumscrise in aceleasi conditii de timp, adica la un moment dat. Observarile dinamice au ca obiect inregistrarea unui proces ce evolueaza in timp. In acest caz trebuie sa se stabileasca timpul la care se refera datele si periodicitatea cu care se face inregistrarea. In cadrul observarilor statice se includ recensamintele si, in general, orice inventariere statistica indiferent de colectivitatea la care se refera, iar celelalte observari sta­tistice totale sau partiale, care inregistreaza fenomenele in continua lor transformare sunt observari cu caracter dinamic. De exemplu, ancheta generala in gospodarii - AIG - necesara caracterizarii statistice a calitatii vietii, reprezinta o observare dinamica ca de altfel si rapoartele statistice transmise de agentii economici.

Dupa modul de organizare observarile statistice pot fi ob­servari cu caracter permanent, deci in mod sistematic intra date statistice in sistemul informational si observari speciale, care vin sa completeze pe cele permanente, organizandu-se de fiecare data cand este necesar. In general, observarile cu caracter permanent reprezinta principala 'materie prima' a procesului de cercetare prin sistemul informational statistic, in timp ce observarile speciale sunt orga­nizate de catre institutia statisticii oficiale pentru largirea cadrului de interpretare si analiza al fenomenelor complexe existente in societate, dar au un rol in continua crestere in economia de piata.

Dupa timpul de efectuare se pot intalni observari curente, periodice si unice.

De retinut ca in practica statistica aceste criterii se pot intrepatrunde. Alegerea celei mai potrivite metode de observare trebuie sa se faca in raport cu natura specifica a fenomenelor studiate, cu sursele de informatie de care dispunem si pot fi utilizate in functie de mijloacele de prelucrare a informatiei detinute, precum si de cantitatea de informatie existenta in bancile de date statistice.

Principalele metode de observare statistica sunt:

recensamantul

rapoartele statistice

sondajul statistic

ancheta statistica

observarea partii principale

monografia

Recensamantul este cea mai veche metoda de observare statistica. Ea a aparut inca din antichitate, cand avea caracter demografic si in general, reprezinta fotografi­erea fenomenelor la un moment dat. Deci, trebuie sa alegem un moment critic fata de care ne raportam atunci cand culegem datele. Recensamintele populatiei prezinta modelul general pentru observarile de acest tip, ele fiind operatii de mare amploare cu durata de pregatire de 1-2 ani. La organizarea unui recensamant se tine seama de experienta nationala si internationala in acest domeniu concretizate in special in nomenclatoarele care vor fi utilizate la prelucrarea datelor (Nomenclatorul unitatilor administrativ-teritoriale din Romania, Nomenclatorul institutiilor de invatamant etc.) si la prezentarea structurala a informatiei care sa permita alinierea statisticii nationale la teoria si practica existenta in tarile avansate.

Recensamintele reprezinta observari cu caracter periodic; periodicitatea recunoscuta pe plan national si international fiind de 5-10 ani. La alcatuirea programului observarii trebuie sa se tina seama de scopul recensamantului. In acelasi timp, pentru a putea surprinde mutatiile de structura, trebuie sa asiguram comparabilitatea datelor pe plan national si international. In acest scop, se elaboreaza un numar mare de nomenclatoare folosind intr-o mare masura recomandarile sta­tisticii ONU. Pentru a asigura operativitatea culegerii datelor se folosesc recenzori si de alta specialitate decat cea statistica, ceea ce inseamna ca ei trebuie recrutati si instruiti astfel incat sa se aplice norme unitare pe intreg teritoriul. Teritoriul se imparte in circumscriptii si sectoare de recensamant, care trebuie sa permita combinarea prelucrarii centralizate cu cea descentralizata. Pentru buna reusita a recensamantului se organizeaza un recensamant de proba cu care ocazie se verifica daca normele pe un recenzor sunt bine stabilite si in timpul preconizat se poate obtine intreaga cantitate de informatie.

Prin analogie se pot folosi recensaminte si in alte domenii, ca de exemplu:

recensamantul populatiei de varsta scolara;

recensamantul animalelor;

recensamantul retelei comerciale;

inventarierea statistica a stocului de marfuri

Rapoartele statistice sunt specifice sistemelor informationale in cadrul carora sunt cuprinse, cu obligatii permanente de informare, agentii economici publici si privati. Ele se realizeaza in concordanta cu prevederile legii statisticii statului de drept. Acestea cuprind principalii indicatori cu caracter economic, social, cultural, juridic, de sanatate si invatamant. Unitatea odata inclusa in sistemul informational este obligata de lege sa transmita integral informatia ceruta prin formularele tipizate specifice fiecarei activitati, la termenele fixate.

In consecinta trebuie sa existe un nomenclator de rapoarte statistice in care sunt trecute toate formularele obligatorii, simbolurile acestora, beneficiarii de informatii, numarul de exemplare si continutul indicatorilor.

Valorificarea rezultatelor obtinute prin aceasta metoda de observare se face in scopul informarii populatiei, a guvernului si a organismelor internationale la care tara noastra este afiliata. Este evident faptul ca opinia publica intr-o economie de piata este din ce in ce mai mult interesata in legatura cu mersul activitatii economice, a problemelor de investitii de capital, probleme privind piata muncii, probleme de management si marketing modern, care nu pot fi rezolvate decat   printr-o statistica corecta si operativa.

Rapoartele statistice sunt observari pentru toate unitatile cuprinse in sistemul informational statistic, cu caracter permanent si surprind in acelasi timp atat problemele statice, cat si cele dinamice, numarul rapoartelor statistice si al indicatorilor la care se refera fiind mai mare pentru unitatile economice si sociale din sectorul public. Totusi informarea opiniei publice asupra economiei nationale trebuie sa cuprinda intregul sistem de relatii economice din tara. Pentru unele aspecte privind activitatea din sectorul privat al economiei, se folosesc si surse complementare, in principal statistica fiscala care va ocupa un loc din ce in ce mai important in furnizarea datelor statistice sub forma de raportari statistice periodice si statistica vamala.

Din categoria surselor complementare fac parte documentele referitoare la rezultatele financiare si cele referitoare la patrimoniu: bilanturile contabile, executia bugetului de stat si de asigurari sociale, balanta de plati, autorizatiile de functionare, declaratiile fiscale, documentele de gestiune si administrative, cele privind taxa pe valoarea adaugata, situatia monetara, registrele agricole, registrele de evidenta a populatiei, evidenta somerilor, registrul (repertoarul) agentilor de turism (realizat de Oficiul de Autorizare si Control din cadrul Autoritatii Nationale pentru Turism) etc.

Sondajul statistic face parte din metodele de observare special organizate si cu caracter partial. Are ca scop sa inlocuiasca o observare totala de mare amploare sau care practic este imposibila. De exemplu, daca vrem sa studiem, calitatea produselor, durata medie de functionare a bunurilor, sa zicem a televizoarelor etc. nu este rational sa se faca o observare totala. De asemenea, daca vrem sa studiem calitatea vietii recurgem la un sondaj pe baza de buget de familie in care sunt inregistrate veniturile pe surse si cheltuielile pe destinatii. In acest caz evidentiem pentru fiecare gen de cheltuiala, cantitatile in expresie fizica si preturile. Pe baza informatiilor oferite de ancheta integrata in gospodarii putem stabili un indice al costului vietii in care avem in vedere marfurile si serviciile care intra in consumul curent al populatiei.

Ancheta statistica este o metoda de observare partiala cu deosebirea ca numai cu totul intamplator poate sa indeplineasca conditia de reprezentativitate. Ea se bazeaza pe completarea benevola a chestionarelor, ceea ce inseamna ca pe baza rezultatelor ei putem aprecia unele tendinte generale fara sa putem face o estimare riguroasa a parametrilor colectivitatii totale. De exemplu, cererea de bunuri de consum se poate studia fie prin sondaje statistice reprezentative, deci prin metoda selectiva, fie prin anchete statistice. In primul caz esantionul se stabileste prin aplicarea unei scheme probabilistice alegand unitatile care vor forma esantionul astfel incat sa reprezinte toate straturile populatiei intr-o proportie corespunzatoare. Putem folosi pentru studiul cererii de marfuri si o ancheta statistica efectuata la pavilioanele de mostre. In acest caz sunt rugati vizitatorii sa completeze chestionarele. In cel de-al doilea caz evident ca datele sunt numai orientative deoarece se constata ca structura celor care completeaza chestionarele prezinta abateri semnificative de la structura populatiei totale.

Ancheta statistica se poate organiza si pentru cunoasterea p`rerii consumatorilor referitor la un anumit produs lansat pe piat` sau produse expuse in perimetrul unit`tilor comerciale sau al expozitiilor, p`rerea cump`r`torilor privind activitatea unit`tilor comerciale (orarul de functionare, aprovizionare, locul de cump`rare, calitatea serviciilor), determinarea motivelor care influenteaz` cererea etc. Culegerea datelor se face prin chestionare sau prin autoinregistrare, iar unitatea de observare este persoana sau cump`r`torul.

Frecvent cele doua metode de observare se folosesc in cercetarile cu caracter sociologic si in sondajele de opinie publica.

In toate t`rile cu economie de piat` exist` institutii specializate in sondaje, ca si o metodologie extrem de bogat` cu privire la organizarea anchetelor statistice, intocmirea chestionarelor, efectuarea interviurilor, calculul indicatorilor si estimarea erorilor. In aceste economii se folosesc frecvent estim`rile obtinute prin aceste metode partiale, nu numai pentru domeniul social, ci si pentru domeniul economic.

Observarea partii principale se foloseste atunci cand se studiaza o colectivitate care prezinta variatii calitative substantiale de la o grupa la alta, astfel incat unele grupe au o influenta hotaratoare la formarea indicatorilor pe intreaga colectivitate, iar altele au o influenta nesemnificativa. In consecinta in cadrul unei colectivitati pot fi preponderente anumite grupe si in acest caz este suficient sa se supuna observarii numai partea principala a colectivitatii si, cu anumite rezerve; sa se ca­racterizeze intregul ansamblu.

Datele culese prin metoda observarii partii principale nu au caracter reprezen­tativ, dar pot da o informatie orientativa asupra tendintelor ce se manifesta la nivelul intregului.

Monografia este o observare partiala care se realizeaza la o unitate complexa sau pentru o problema care intereseaza. De exemplu, se poate intocmi monografia unui oras, municipiu, intreprindere. Este evident faptul ca in procesul de descentralizare si de privatizare specific tarii noastre se realizeaza monografii statistice la nivelul diferitelor intreprinderi in care sunt precizate date cu privire la:

- marimea si starea fizica a capitalului fix;

- gradul de eficienta a investitiilor si de recuperare a acestora;

- sistemul de normare si de calcul a costurilor;

- gradul de rentabilitate;

- marimea si structura fortei de munca si calificarea acesteia.

Rezulta ca o monografie statistica inseamna o caracterizare completa a unitatilor complexe studiate. Ea se realizeaza de catre o echipa mixta de specialisti care participa la toate trei etapele: observarea datelor, prelucrarea lor, analiza si interpretarea rezultatelor. Prin analogie se pot elabora monografii pe probleme. Astfel, pentru etapa actuala intereseaza o monografie a productivitatii muncii, o monografie privind starea fizica a fondurilor fixe, nivelul lor de tehnicitate si gradul de competitivitate al produselor, o monografie privind consumurile de materii prime si energetice si procesele de valorificare a acestora si altele.

Aplicarea concreta a tuturor metodelor de observare statistica implica folosirea mod corespunzatoare a procedeele de culegere statistica a datelor care respecta in cea mai mare masura principiul autenticitatii si anume: masurarea directa, interogarea, autoinregistrarea, prelucrarea din alti purtatori de informatii.

Prelucrarea primar` si prezentarea datelor statistice

Studiu de caz

Pentru un esantion de 40 de salariati s-au [nregistrat valorile caracteristicilor : sex , vechime [n munc` (ani [mpliniti) - x<sub>i</sub> si salariul net lunar - y<sub>i</sub> , dup` cum sunt prezentate [n Tabelul 1.

Tabelul 1

Se cere:

1. Gruparea unit`tilor dup` caracteristicile numerice pe intervale egale de variatie , c[nd se cunoaste num`rul de grupe r=6

2. Gruparea dup` caracteristicile numerice pe intervale neegale de variatie.

3. Gruparea unit`tilor dup` o carcateristic` calitativ` (sex)

4. Gruparea combinat` pentru 2 caracteristici numerice si pentru o caracteristic` numerci` si una nenumeric`

5. Reprezentarea grafic` a repartitiilor de frecvente obtinute la punctele precedente .

1. Gruparea unit`tilor dup` caracteristicile numerice pe intervale egale de variatie , c[nd se cunoaste num`rul de grupe r=6

A_X= Xmax - Xmin = 30- 2=28

r= 6 grupe

K_X = = 28/6 = 4,66 ani 5 ani

Tabelul cu gruparea salariatilor dup` caracteristca vechime [n munc`

Limita inferioar` este inclus` [n interval.

A_Y= Ymax - Ymin = 128--56=72

r= 6 grupe

K_Y = = 72/6 = 12 mii lei

Tabelul cu gruparea salariatilor dup` caracteristca salariul net

Limita inferioar` este inclus` [n interval.

2.Gruparea salariatilor dupa caracteristicile numerice , pe grupe neegale :

Tabelul cu gruparea salariatilor dup` caracteristca vechime [n munc`

Limita inferioar` este inclus` [n interval.

Tabelul cu gruparea salariatilor dup` caracteristca salariul net

Limita inferioar` este inclus` [n interval.

Tabelul cu centralizarea salariatilor dup` vechime [n munc`

Tabelul cu centralizarea salariatilor dup` salariul mediu net lunar

3. Gruparea unit`tilor dup`   carcateristic` calitativ` .

Tabelul cu gruparea salariatilor dup` caracteristca sex

4. Gruparea combinat` pentru 2 caracteristici numerice si pentru o caracteristic` numerci` si una nenumeric`

a) centralizarea personalului salariat feminin dup` vechimea [n munc`

b) centralizarea personalului salariat masculin dup` vechimea [n munc`

c) centralizarea personalului salariat feminin dup` salariul mediu net lunar

d) centralizarea personalului salariat masculin dup` salariul mediu net lunar

Centralizarea pe grupe

a) centralizarea personalului salariat feminin dup` vechimea [n munc`

Tabelul cu gruparea salariatilor - sex feminin dup` caracteristca vechime [n munc`

Limita inferioar` este inclus` [n interval.

b) centralizarea personalului salariat masculin dup` vechimea [n munc`

Tabelul cu gruparea salariatilor - sex masculin   dup` caracteristca vechime [n munc`

Limita inferioar` este inclus` [n interval.

c) centralizarea personalului salariat feminin dup` salariul mediu net lunar

Tabelul cu gruparea salariatilor - sex feminin dup` caracteristca salariul mediu net lunar

Limita inferioar` este inclus` [n interval.

d) centralizarea personalului salariat masculin dup` salariul mediu net lunar

Tabelul cu gruparea salariatilor - sex masculin dup` caracteristca salariul mediu net lunar

Limita inferioar` este inclus` [n interval.

Gruparea salariatilor dup` dou` caracteristrici

a) gruparea salaraitilor dup` sex si vechime [n munc`

Limita inferioar` este inclus` [n interval pentru vechime [n munc`                         

b) gruparea salaraitilor dup` sex si salariul mediu net lunar

Limita inferioar` este inclus` [n interval pentru salariul lunar net

c) gruparea salaraitilor dup` vechimea [n munc` si salariul mediu net lunar

Limita inferioar` este inclus` [n interval pentru vechimea [n munc` , limita superioar` este inclus` [n interval pentru salariul mediu net lunar

5. Reprezentarea grafic` a repartitiilor de frecvente obtinute .

Distributia salariatilor pe sexe.

Distributia salariatilor dup` vechimea [n munc`

Distributia salariatilor dup` salariul mediu net lunar

Distributia salariatilor dup` sex si vechimea [n munc`

Distributia salariatilor dup` sex si salariul mediu net lunar

Distributia salariatilor de sex feminin dup` vechimea [n munc`

Distributia salariatilor de sex masculin dup` vechimea [n munc`

Distributia salariatilor de sex feminin dup` salariul mediu net lunar

Distributia salariatilor de sex masculin dup` salariul mediu net lunar

BIBLIOGRAFIE

Biji, E.M. Lilea, E. Rosca, R. E. Vatui,   Statistica, Editura Universitatii Suceava, 2000

Biji, E. M., Wagner, P. Lilea, Statistica, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti, 1999

Mihai Korka , Liviu Stelian Begu , Elisabeta Rosca, Erika T. , Aplicatii statistice [n economie , Editura "Bucovina viitoare" , Suceava 2002