HENRIK IBSEN
Primul mare dramaturg modern a fost Henrik Ibsen, un Norvegian. Piesele sale aratau o mare varietate de stiluri, de la realismul din 'Hedda Gabler' pana la fantezia din 'Peer Gynt'. El este admirat pentru maiestria tehnica, simbolism si adanca psihologie.
Ibsen, nascut pe data de 20 martie 1828, in micul oras-port Skien, Norvegia, a mai avut 5 frati. Cand a ajuns la varsta de 8 ani tatal sau a dat faliment. Pentru urmatorii 8 ani familia sa a trait intr-o mica ferma de langa Skien. La 15 ani Ibsen era ucenicul unui farmacist din Grimstadt. Avea o viata singuratica si baiatul s-a apucat de scris, in special poezie.
In 1849 Ibsen a intrat la universitatea din Christiania (actualul Oslo), dar a renuntat repede datorita lipsei de bani. Viata sa a fost grea pentru multi ani. A scris pentru un ziar si s-a ingrijit de un mic teatru. A calatorit in Germania si Danemarca ca sa studieze designul de scena. A mai scris in aceasta perioada poezie si piese fara succes.
In 1864, ajutat de un mic guvernator, si de prietenii sai, Ibsen a parasin Norvwgia si s-a stabilit la Roma. Prima sa piesa de succes, 'Brand', a fost scrisa prima oara in 1865 ca un poem narativ. Refacuta ca o drama, a fost pentru prima oara pusa pe scena in 1885. In ea se povesteste aspra viata a unui ministru care renunta la compromisurile favorurilor pe care le putea obtine pentru o viata sincera. Urmatoarea sa piesa a fost 'Peer Gynt' (1867), povestea unui calator prin lume implicat intr-o serie de aventuri remarcabile. Punctul de vedere al autorului este clar: o viata fara ritm are putin sens si menire.
A urmat 'Liga Tineretii' (1868), despre coruptia in politica, si 'Imparat si Galilean' (1873), o pledoarie pentru un nou tip de Crestinism. 'Stalpul societatii' (1877) si 'Casa unei papusi' (1879) se ocupa de reformele sociale bazate pe principii de onestitate si libertate. 'Fantomele' (1881), despre tragedia bolilor care afecteaza mintea, este probabil cea mai mare piesa a lui Ibsen
Printre ultimele sale piese se gasesc 'Un inamic al oamenilor' (1882), o comedie cu serioase sub-sensuri; 'Rata Salbatica' (1884) combina realitatea cu poezia si 'Rosmersholm' (1886), se ocupa de conflictul dintre constiinta si dorinta de libertate. 'Hedda Gabler' (1890) este o puternica tragedie domestica ce se termina prin sinucidere. Printre ultimele sale piese au fost 'The Master Builder' (1892) si 'Cand noi morti ne trezim' (1899).
Dupa ani de trai alternant la Roma sau Dresden si Munich Ibsen se intoarce in Norvegia in 1892. Era bogat, onorat de catre lume si iubit de catre conationalii sai. Piesele sale erau traduse in multe limbi si s-au pus pe scene din tari de prin toata lumea. A murit in Christiania pe 23 mai 1906.
