DROGUL
Drogul in sens
farmacologic este o substanta utilizata sau nu in medicina, a
carei folosire abuziva poate crea dependenta fizica si
psihica sau tulburari grave ale activitatii mintale, ale
perceptiei si ale comportamementului. In sensul dat de catre conventiile
internationale, prin drog intelegem substantele supuse controlului prin
Conventia Unica asupra stupefiantelor din 1961 si substantele psihotrope
al caror control este prevazut de Conventia din 1971. Conventiile si
protocoalele aplicabile drogurile au dat substantelor psihotrope un sens
particular, diferentiindu-le de stupefiante.
In acest modul nu vom face referire la alcool, tutun si
cofeina, societatea privindu-le ca fiind diferite de celelalte droguri.
Acest curs se refera in special la folosirea drogurilor ilegale. Abuzul
acestora poate duce la afectarea fizica si psihica, iar prin
actiunile celor care le folosesc, afecteaza si comunitatea.
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) defineste abuzul de droguri ca fiind orice utilizare
excesiva, continua ori sporadica, incompatibila sau in
relatie cu practica medicala, a unui drog.
Consumul poate fi:
In toxicomanie, inclinatia de a consuma droguri
conduce la o stare de subordonare, de cele mai multe ori tiranica, a unui
individ fata de un drog, care ii conditioneaza comportamentul,
existenta, relatiile familiale si sociale.
OMS defineste dependenta ca
fiind starea fizica sau psihica ce rezulta din interactiunea
unui organism cu o substanta, caracterizata prin modificari de
comportament si alte reactii, insotite intotdeauna de nevoia de a lua substanta
in mod continuu sau periodic, pentru a-i resimti efectele psihice si pentru a
evita suferintele.
Toate drogurile adictive au doua lucruri in comun: ele produc
initial un efect de placere ("high") urmat de un recul al unor efecte
neplacute. Acest lucru se intampla ca efect al supresiei productiei
normale al unor substante chimice in creier, care in mod normal produc efectul
de "placere". Dupa suprimare, creierul intra intr-o stare de
depresie. El necesita din punct de vedere fizic mai mult drog ca sa
ajunga la normal si sa se simta bine din nou. Acest ciclu de
placere/tensiune duce la o pierdere fizica a conrolului asupra
utilizarii drogului.
Exista variate necesitatati ale corpului cum ar fi:
foame, sete, sex, prietenie. Cand aceste nevoi sunt satisfacute, sau cand
durerea dispare, un semnal este trimis la celulele creierului, care
fabrica o substanta chimica drept semnal de recompensa .
Aceasta substanta chimica ajunge si stimuleaza centrul
recompensarii ("zona placerii"), ducand la o senzatie de
placere, de "high".
Majoritatea drogurilor care duc la dependenta sunt capabile
sa produce efecte de "bine", mimand un mesager (o substanta) secretat
in mod normal de creier - care in mod obisnuit produce o senzatie de "bine". Un
exemplu sint narcoticele care mimeaza endorfinele (analgezic natural).
Acest lucru scurtcircuiteaza mecanismele de supravietuire, pentru ca
celulele centrului de recompensare din creier nu pot face diferenta intre
un drog si o substanta naturala. Rezultatul este dependenta.
Prima asociere cu consumul unui
drog adictiv este depozitata in memoria subconstientului. Subconstientul
invata prin asociere imediata ca utilizarea unui drog adictiv
duce imediat la placere. Subconstientul rememoreaza "high"-ul initial
si te forteaza sa doresti aceasta stare. In mod obisnuit o
persoana care utilizeaza droguri adictive, nu ajunge la o stare
intensa de "high" daca este la prima doza. Consumatorul incepe
sa utilizeze tot mai mult drog si se straduieste intens sa
ajunga la starea de varf de placere. Starea de dependenta este
insotita de toleranta.
Toleranta consta in
disparitia treptata a efectelor unei substante ce este administrata
repetat, pe o anumita perioada de timp, incat pentru a obtine acelasi
efect se impune cresterea progresiva a dozei. Se caracterizeaza prin
reversibilitate (dupa un timp de la intreruperea consumului se restabileste
sensibilitatea initiala), specificitate (toleranta nu este o proprietate
generala pentru toate substantele, ci numai pentru unele dintre acestea)
si selectivitate (toleranta nu se instaleaza pentru toate efectele pe care
le exercita o substanta asupra unui organism). De mentionat ca
obisnuinta nu creaza insa o imunitate totala si nelimitata
in timp la organismul care s-a obisnuit cu toxicul. Efectul pe termen relativ
lung este instalarea unei intoxicatii cronice, cu consecinte grave asupra
starii de sanatate.
Motive care duc la consumul de droguri :
Tot ce produce fum sau se afla sub forma de vapori
ce pot fi inhalati si produce stare de high se numesc inhalanti.
Sunt multe tipuri de inhalanti, incluzand oxizi de azot, azotati de amil, butil, diluanti, solventi,
sprayuri cu vopsea, hidrocarburi precum gazolina,
lipici, fumul multor chimicale de uz casnic (fixativ, corector de masina de scris, acetona etc.)
ce pot fi inhalate pentru a produce starea de high.
Efectul inhalantelor depinde de tipul de inhalant. Motivul
pentru care sunt consumate este detasarea de realitate , indiferenta,
abolirea senzatiilor neplacute de foame, frig etc..
Alte efecte imediate ale inhalantilor includ stare de
voma, stranut, tuse, hemoragii nazale, oboseala, pierderea
coordonarii, pierderea apetitului.Solventii si aerosolii scad frecventa
batailor inimii si a respiratiei si duc la tulburari de gandire.
Azotatii de amil si butil duc la cresterea pulsului, dureri de cap si
eliminari involuntare de urina si fecale.
Efectele consumului de lunga durata sunt: pierderea
in greutate, dereglari ale echilibrului electrolitilor, oboseala
musculara, hepatita sau hemoragii cerebrale. Inhalarea repetata
a vaporilor concentrati pot duce la distrugeri ireversibile ale creierului,
sistemului nervos si plamanilor precum si a cailor respiratorii.
Inhalarea profunda a vaporilor ori folosirea unor cantitati mari pe o
perioada scurta de timp poate duce la dezorientare, comportament
violent, pierderea cunostintei ori moartea. Concentratii mari de inhalanti pot
cauza sufocare, inlocuind oxigenul din plamani sau deprimand sistemul
nervos central pana in punctul in care respiratia se opreste.
La noi in tara, cel mai frecvent utilizat inhalant este Aurolacul
Opiaceele reduc durerea si in doze mari induc somnul. Din
aceasta categorie fac parte opiul, morfina,
codeina si heroina care
este un narcotic derivat din morfina. Petidina si metadona sunt droguri sintetice care actioneaza
asemanator morfinei.
Opiul se extrage din capsula macului opiaceu - Papaver
somniferum. Consumul de opiu este cunoscut in Asia de mii de ani, dar
fumatul de opiu a aparut in China numai dupa ce a fost introdus
tutunul.
Morfina a fost izolata din opiu la inceputul secolului al XIX-lea si a
fost denumita dupa zeul grec al somnului - Morpheus.
Narcoticele si in mod special morfina s-au dovedit a fi foarte
folositoare pentru efectele lor analgezice si anestezice. Oricum, un efect
major negativ este acela ca ele produc o dependenta fizica
intensa. Acest lucru duce la dorinta de a utiliza drogul permanent. Au
fost facute cercetari pentru descoperirea unui anestezic mai sigur,
care nu duce la dependenta si ca urmare au fost descoperite metadona si
petidina. La inceput s-a crezut ca aceste droguri nu vor duce la
dependenta fizica. Din pacate, nu a iesit asa, si aceste droguri
si aceste droguri duc si ele la dependenta.
Datorita efectului mai puternic, heroina este narcoticul
"strazii" si este folosita in mod ilegal. Oricare dintre narcotice
pot fi folosite in loc de heroina, daca aceasta a fost consumata
in doze mici. Exista o diferenta considerabila intre puterea
diferitelor narcotice, dar ele toate produc efecte similare, daca doza
este ajustata.
Cea mai pretioasa proprietate a narcoticelor este abilitatea lor de a
"lua" durerea. Ele nu opresc practic durerea, dar altereaza reactia
persoanei la durere, in asa fel incat nu o deranjeaza asa de mult. Cateva
dintre narcotice sunt folosite in doze mici pentru combaterea diareii si a
tusei. In unele state metadona este
folosita in tratamentul dependentei de narcotice. Atractia spre narcotice
este data de abilitatea lor de a da senzatie de bine.
Doze mici pot induce entuziasm, fericire, multumire, pace
sufleteasca.
Doze mari produc stare de visare placuta si somn. In
plus, apare senzatie de somnolenta, ameteala, incapacitate de
concentrare, apatie si letargie. Raspunsul fizic include incetinirea
ritmului respirator, constrictia pupilelor, incalzirea tegumenteor,
intensificarea transpiratiei, constipatie grava si cateodata
voma.
O supradoza poate duce la soc, coma si moarte.
Toleranta si dependenta.
Folosirea regulata a narcoticelor duce rapid la
dependenta psihica si dezvolta toleranta si dependenta
fizica. Pe masura ce se instaleaza toleranta, senzatia de
"high" dispare. Consumatorul are nevoie de drog pentru a se simti normal si
pentru a evita starea de rau datorata sevrajului. Aceasta duce la o
nevoie incontrolabila in a continua sa foloseasca drogul.
Simptomele de sevraj in mod obisnuit se dezvolta in 6-12 de la ultima doza
administrata. Totusi, la narcotice cum ar fi metadona, simptomele pot
sa nu apara cateva zile. Aceastea pot fi: agitatie, tremuraturi,
respiratie accelerata si superficiala, cascat, crampe, voma
si diaree, rinoree, lacrimare, dureri musculare, tremor si frisoane. In
cazurile mai severe pot sa apara halucinatii terifiante.
Efecte pe termen lung.
Narcoticele prin ele insele cauzeaza in mod direct
putine imbolnaviri. Independent de alte probleme ce apar datorita
constipatiei permanente si reducerea performantelor sexuale, totusi, in cele
mai multe cazuri in care s-au folosit droguri ilegale, au aparut probleme
mult mai serioase. Odata ce o persoana este dependenta de
narcotice, e in stare sa faca orice ca sa-si obtina doza de
drog. Costurile narcoticelor ilegale sunt foarte mari si dependentii deseori
recurg la crima pentru a-si continua consumul. Consumatorii obisnuiti sunt
astfel implicati intr-un stil de viata care inseamna conditii
neigienice, alimentatie proasta, saraca si conditii de locuit
precare si asistenta medicale inadecvata. Folosirea mostrelor "de
strada", care in mod obisnuit sunt contaminate si a seringilor nesterile
precum si folosirea in comun a seringilor sunt alte probleme caRora
consumatorii trebuie sa le faca fata. Deseori s-au raportat la acesti
consumatori boli precum SIDA. hepatita, tetanosul, boli ale inimii si
plamanilor, vene sclerozate, infectii locale ale pielii, 
ulcere si abcese. Alte efecte grave, cum ar fi
moartea pot rezulta prin injectarea unor materiale insolubile cum ar fi talcul
si creta, care se gasesc deseori in heroina ilicita.
Heroina
Cel mai periculos si care duce la dependenta cea mai puternica
dintre narcotice este heroina.
Heroina a fost descoperita in 1874 , este produsa
printr-o alterare chimica a morfinei si este de 2-3 ori mai puternica
decat morfina.
Constituie in multe tari o problema majora, nu numai
pentru faptul ca duce extrem de rapid la dependenta si este foarte
periculos, dar impreuna cu cocaina si metamfetaminele deseori stau la baza
unor acte criminale precum spargeri, jafuri, furturi, prostitutie, pentru a-si
intretine obiceiul.
Este o pudra a carei culoare
variaza intre maro inchis si alb. Cea mai populara forma este
cea inchisa la culoare, care este vanduta in pachete mici de celofan
sau folii sau in bilute din acelasi material.
Cea mai folosita cale de administrare a heroinei este cea injectata.
Pudra poate fi inhalata sau fumata.
Accesoriile folosite pentru injectarea heroinei includ :
capace de sticla
folosite pentru lichefierea heroinei. Accesoriile folosite pentru inhalarea sau fumatul heroinei includ :
Starea de "high"
dureaza in mod obisnuit 4-6 ore, iar in unele cazuri euforia primei doze
nu mai este niciodata atinsa ulterior. Sub influenta heroinei
pupilele sunt contractate, pleoapele sunt cazute, apare depresie, apatie,
descreste activitatea fizica si apare o stare de rau.
Un consumator frecvent poate sa motaie sau aparent sa
doarma si deseori isi scarpina sau atinge fata si nasul.Constipatia
severa rebela la tratament este un simptom obisnuit ( autopsia a
descoperit 11 kg de materii fecale in intestinele unei persoane dependente ).
Doze mai mari de heroina pot induce somn, voma si respiratie superficiala.
O supradoza poate cauza o respiratie superficiala
si incetinita, tegumente umede, convulsii, coma sau moarte.
In plus, o intreaga familie de droguri sintetice sunt
prezentate ca heroina sintetica. Cea mai reprezentativa dintre
acestea este fentanyl-citratul, numit
si "Alb de China", care este de cateva ori mai puternica decat heroina si
a cauzat multe victime printre dependenti, fiind folosita in acelasi mod
ca si heroina.
Morfina
Denumita in jargon M, morf, Emsel, domnul Melancolie este
utilizata in medicina cel mai adesea in fazele terminale ale
cancerului, pentru capacitatea ei de a suprima durerea.
Dozele mici dau relaxare, letargie, anxietate sau euforie, suprimarea
reflexului de tuse ( in cazul asocierii cu alcool se poate produce asfixia cu
propriile vomismente ),racirea tegumentelor, hipotonie musculara,
contractia pupilelor si vedere incetosata.
O doza mare duce la scaderea tensiunii,
scaderea ratei respiratorii cu evolutie spre soc, coma, deces.
Utilizarea repetata duce la dependenta fizica
si psihica; dezintoxicarea duce la iritabilitate, transpiratii, ticuri
nervoase, crampe musculare si abdominale, voma, diaree, febra,
hipertensiune arteriala. Exista riscul colapsului cardiovascular in cursul
sevrajului.
Fortralul
Analgezic opioid; injectat, 30-60 mg au actiune
analgezica similara cu 10 mg morfina, iar oral, 50 mg sunt
echianalgezice cu 60 mg codeina; efectul se mentine 3-5 ore. Are actiune
sedativa marcata, deprima respiratia (dar mai putin decat
morfina).
Poate cauza relativ frecvent greata, voma, ameteli,
sedare, euforie, cefalee, sudoratie; rareori anorexie, constipatie sau diaree,
tinitus, tulburari de vedere, slabiciune, cosmaruri, insomnie,
iritabilitate, halucinatii, hipotensiune, tahicardie, deprimare respiratorie,
eruptii cutanate alergice.
Determina rapid toleranta, putindu-se ajunge pina la 40 de fiole pe zi sau
chiar mai mult.Cei care folosesc acest drog afirma ca dupa injectare simt un
gust de menta si o senzatie dde raceala in abdomen care cu timpul se transforma
in senzatie de greata.
Codeina este
utilizata in medicina ca antitusiv, analgezic si antidiareic.
In jargon este denumita T-threes, scolarul, sirop.
In doze mici, pe termen scurt, da o usoara senzatie de euforie,
ameteala, plutire, gura uscata, constipatie, retentie
urinara, greata. Dozele mari determina mincarimi acute,
piele iritata, ameteala, sedare, confuzie, greata, voma;
efectele pot merge pina la deprimarea severa a respiratiei si stop
respirator.
Perioada de depistare dupa utilizarea de codeina
este apreciata la cca. una-doua zile. Utilizarea frecventa ca
antitusiv creste riscul de dependenta.
|
Compozitia chimica a tigarii |
Acid cianhidric (folosit in camere de gazare) Toluidina Amoniac (detergent) Uretan Toluen (solvent industrial) Arsenic (otrava) Dibenzacridina Fenol Poloniu 210 (element radioactiv) D.D.T(insecticid) Benzopirina Clorura de vinil (materiale
plastice)
Marijuana considerata ca si "drog de trecere",
impreuna cu hasisul si uleiul de hasis sunt diferite forme ale canabisului
- o planta cu frunze verzi, inalta, ce creste in zonele insorite ale
globului.
Substanta responsabila pentru efectele psihoactive - starea de
"high", este delta-9-tetrahidrocanabinolul (THC).
Cantitatea de THC ce se 
afla in marijuana, hasis sau uleiul de
hasis determina puterea drogului.
Este un drog care deprima centrii nervosi. Marijuana este cel
mai popular drog printre tineri, dupa alcool.
Este formata din frunzele, florile, tulpinile si semintele
plantei cannabis, care este uscata si maruntita. Marijuana poate
fi gasita si in Sinsemilla (din spaniola Sin semilla -
fara seminte) - varful inflorescent al plantei feminine nepolenizate
a cannabisului.
Uzual i se mai spune iarba, buruiana, pot, Gandj.
Marijuana este in mod obisnuit vanduta si depozitata in pungi de
plastici, folii de aluminiu si tigari mici rulate.
Marijuana de obicei se fumeaza in tigari facute
mana numite joints care
degaja un miros patrunzator cand este fumata. Cand
marijuana este partial fumata, este adesea tinuta cu o clema de
rufe sau penseta. De asemenea frunzele pot fi fumate in pipe mici de lemn
sau in pipe de apa, numite bongs. In
final, marijuana poate fi introdusa in alimente, gatita si
ingerata.
Accesoriile asociate consumului de marijuana includ :
- pipe, bongs-uri,
- foite de tigara,
- pungi plastic, cleme de rufe,
- cutii decorative (concepute sa ascunda si sa
depoziteze marijuana),
- picaturi pentru ochi, spray-uri de gura, folosite ca
sa acopere eventualele dovezi ale consumului de marijuana.
Cand cannabisul este fumat, THC este absorbit rapid in circulatia
sanguina prin peretii alveolelor pulmonare. De aici este transportat la
creier, moment in care se simte efectul de "high". Acest lucru se poate produce
in cateva minute si poate dura pana la 3-5 ore.
O alta caracteristica importanta a THC este faptul ca se
depoziteaza in organism. THC nu este usor solubil in apa, dar se
dizolva usor in grasimi. Astfel, din curentul sanguin, este absorbit
rapid in tesuturile adipoase, spre deosebire de alcool, care fiind solubil in
apa, este rapid excretat din organism, in 1-2 ore. Odata depozitat in
tesutul adipos, THC este eliberat lent inapoi in fluxul sanguin. De exemplu,
eliminarea unei singure doze de THC poate dura pana la o luna.
Efectele variaza de la o persoana la alta, depinzand de:
cantitatea si
concentratia in THC a canabisului consumat In doze mici, marijuana poate duce la:
cresterea frecventei
cardiace, Doze mai mari pot cauza:
pierderea
identitatii, Efectele pe termen lung constau in afectarea:
Aceste simptome dispar in mod normal cand trece efectul drogului.
Efecte pe termen lung:
Cannabisul a fost
folosit in medicina mai multe secole, recent in tratamentul starii de
greata a pacientilor bolnavi de cancer care fac chimioterapie, la
pacientii cu glaucom, cand cannabisul reduce presiunea intraoculara si ca
stimulent al apetitului la pacientii bolnavi de SIDA si in epilepsie.
Cannabisul este periculos cand este combinat cu alte droguri, cum este alcoolul.
Efectele cannabisului sunt intensificate deseori intr-un mod imprevizibil in
aceste combinatii. Desi de cele mai multe ori consumatorii de cannabis trec la
consumul altor droguri, aceasta nu este o regula.
Consumul frecvent al unor doze mari de cannabis poate produce o
toleranta moderata. Toleranta inseamna ca o persoana
are nevoie de doze mai mari de drog pentru a ajunge la aceleasi efecte pe care
le avea folosind cantitati mai mici. Consumatorii de cannabis pot avea o
diversitate de probleme de sanatate, sociale, legale, financiare si
de comunicare cu ceilalti, devenind dependenti de cannabis, ceea ce poate duce
la fenomene de sevraj moderate, care constau de obicei in simptome
asemanatoare gripei.
Numai un procent redus din utilizatori devine dependent de
cannabis, dar cei care nu sunt dependenti, pot deveni in timp.
Putini din cei care consuma in mod ocazional pot sa-si deterioreze in
mod serios sanatatea.
Cannabisul si sarcina.
Multe dintre droguri afecteaza fatul nenascut, de
aceea este recomandat sa nu se foloseasca droguri in timpul sarcinii.
Este cunoscut faptul ca THC trece prin placenta si ajunge la
fat. Exista dovezi ca exista corelatie intre consumul de
cannabis la femeia gravida si greutatea scazuta la nastere a
fatului. De asemenea, s-a dovedit ca THC are efecte teratogene asupra
fatului (modificari celulare ce duc la malformatii congenitale).
Hasisul este un extract
de marijuana, sub forma de substanta rasinoasa, care
variaza la culoare de la galben la maro-inchis si negru, sau sub
forma de ulei de hasis, care este un ulei vascos.
Pentru ca hasisul contine o concentratie mai mare de THC decat
marijuana, hasisul si uleiul de hasis sunt mult mai puternice si sunt vandute
si folosite in cantitati mai mici.
Hasisul este impachetat cel mai adesea in folii de aluminiu, iar
uleiul de hasis este stocat in sticlute mici. La fel ca si marijuana, atat
hasisul cat si uleiul de hasis sunt fumate in pipe, dar ele pot fi deasemenea
amestecate cu tutun, in tigari sau pipe. Astfel, ustensilele folosite in
consumul de hsis si ulei de hasis sunt aceleasi si pentru marijuana: pipe,
foite de tigara, pipe speciale, cleme de rufe, pipe de apa.
Hasisul si uleiul de hasis degaja un miros
patrunzator atunci cand sunt fumate.
Efectele hasisului si uleiului de hasis sunt aceleasi cu ale
marijuanei, dar ele pot fi mai intense datorita concentratiei mai mari de
THC.
Halucinogenele sunt printre cele mai vechi droguri, utilizate
pentru abilitatea lor de a modifica perceptia si dispozitia. De secole, multe
dintre halucinogenele naturale, extrase din plante si ciuperci au fost folosite
in scopuri medicale, sociale si religioase. Mai recent, au fost produse
halucinogene sintetice, unele dintre ele fiind mai puternice decat cele
naturale.
Mecanismele fiziologice, biochimice, farmacologice privind
activitatea halucinogena nu sunt inca bine cunoscute. Chiar si numele
acestei clase nu este cel mai potrivit, de 
vreme ce halucinogenele nu intotdeauna produc
halucinatii.
Totusi, consumate in doze netoxice, aceste substante produc modificari ale
perceptiei, gandirii si dispozitiei.
Efectele fiziologice sunt: cresterea frecventei cardiace, a
tensiunii arteriale si dilatarea pupilelor. Efectele senzoriale variaza cu
doza, contextul in care sunt consumate si dispozitia, determinand distorsiunea
perceptiei. Efectele psihice includ tulburari ale gandirii asociate cu
modificari ale perceperii timpului si spatiului. Timpul pare sa stea
in loc si formele si culorile pot sa se schimbe si sa primesca
noi semnificatii. Aceasta experienta poate fi placuta sau
extrem de infricosatoare. Efectele halucinogenelor sunt imprevizibile de
fiecare data cand sunt folosite.
Saptamani sau chiar luni dupa consumul
halucinogenelor, consumatorul poate experimenta flashback-uri - amintiri
fragmentare din experienta traita sub influenta drogului, in absenta
acestuia. Aparitia acestor flashback-uri este inprevizibila, dar apare mai
des in situatii stresante si mai frecvent la tineri. Odata cu trecerea
timpului, aceste episoade se raresc si devin mai putin intense.
Cel mai frecvent pericol la care se expun consumatorii de halucinogene este
judecata alterata, care deseori duce la luarea unor decizii pripite si
accidente.
Mescalina este o
substanta halucinogena continuta de Peyote - un cactus mic,
fara spini, Lophophora williamsii. Din cele mai vechi timpuri,
ea a fost folosita de catre bastinasii din nordul Mexicului si
sud-vestul Statelor Unite, in ritualurile traditionale religioase.
Varful cactusului - coroana - contine niste excrescente sub
forma de disc, care sunt taiate si uscate. Acesti "butoni" sunt in
general mestecati sau scufundati in apa pentru a produce un lichid toxic.
Doza halucinogena pentru mescalina este de 0,3 -0,5 grame
(echivalenta la 5 grame de peyota uscata) si dureaza
aproximativ 12 ore. In timp ce peyota produce efecte halucinogene vizuale
puternice, cu relevanta pentru ritualurile religioase ale
bastinasilor, spectrul intreg al acestor efecte a servit ca un model
artificial al bolilor mentale. Mescalina poate fi extrasa din peyote sau
poate fi produsa sintetic.
Psilocybina si Psilocyna - sunt substante chimice obtinute din
anumite ciuperci ce se gasesc in Mexic si America Centrala. La fel ca
si peyota, aceste ciuperci au fost folosite de secole in ritualuri. Ciupercile
uscate contin in jur de 0.2-0.4% psilocibina si doar urme de
psilocina. Doza halucinogena pentru ambele substante este intre 4-8
miligrame, echivalentul a 2 grame de ciuperci, efectele durand aproximativ 6
ore. Atat psilocibina cat si psilocina pot fi produse pe cale sintetica.
Dimetiltriptamina (DMT) -
are o istorie veche in ceea ce foloseste folosirea ei in intreaga lume, ea
putand fi gasita in diferite plante si seminte si poate fi deasemenea
produsa sintetic. Este ineficienta cand este consumata pe cale
orala, pana nu este combinata cu un al drog, care inhiba
metabolizarea acesteia. In general, este prizata, fumata sau
injectata Doza halucinogena la om este de 50-100 miligrame si
dureaza intr 45 - 60 minute. Deoarece efectele dureaza numai in jur
de o ora, aceasta experienta a fost denumita
"calatoria omului de afaceri" - 'businessman's trip.' Alte
halucinogene au structuri si proprietati similare cu ale DMT-ului.
LSD -
Dietilamida acidului lisergic este unul dintre cele mai puternice si mai bine
studiate halucinogene.
A fost sintetizat in 1938 de
Dr.Albert Hoffman, dar efectele sale halucinogene nu au fost cunoscute
pana in 1943, cand Hoffman a consumat accidental LSD. S-a descoperit
ulterior ca o doza mica, de numai 25 mg (echivalentul a cateva
cristale de sare) a fost capabila sa produca halucinatii
puternice.
Datorita structurii sale, similare cu o substanta
prezenta in creier si datorita efectelor similare cu anumite psihoze,
LSD a fost folosit in cercetarea bolilor mentale. In timp utilizarea ilicita
a scazut, comparativ cu popularitatea initiala din anii '60.
Doza medie este intre 20-80 mg , efectele de high durand
intre 10-12 ore. LSD in mod obisnuit este vandut impregnat in hartii absorbante
("sugativa cu acid"), tablete ("microdoze") sau patratele
subtiri de gelatina ("geamuri").
Efectele fizice includ: dilatarea pupilelor, scaderea
temperaturii corpului, greata, "piele de gaina", cresterea
glicemiei si a ritmului cardiac. In prima ora dupa ingestie,
consumatorul poate experimenta modificari vizuale si modificari
extreme in dispozitie.
In faza halucinatorie, el are modificari in perceptia spatiului si a
timpului, insotite de perceptia distorsionata a marimii si formei
obiectelor, a miscarilor, culorilor, sunetelor, atingerii si abilitatea
consumatorului de a percepe obiecte prin intermediul simturilor. El poate
descrie ca "aude culori" si "vede sunete".
Abilitatea de a judeca rational si de a vedea
pericolul este tulburata, facand consumatorul susceptibil la acte de
autoagresiune. De asemenea, el poate agresa alte persoane prin faptul ca
doreste sa conduca masina sau prin manuirea unor aparate.
Dupa o "calatorie" cu LSD, consumatorul poate
sa sufere de o anxietate si depresie acuta pentru o perioada
variabila de timp. De asemenea, consumatorul poate experimenta o
"calatorie" neplacuta, rezultand panica, anxietate,
pierderea controlului, confuzie si stari psihotice.
Au fost raportate flashback-uri la zile, luni sau chiar ani
dupa ce a fost luata ultima doza.
Consumatorii aflati sub influenta LSD trebuie supravegheati
indeaproape.
DOM DOB MDA MDMA si 2C-B sunt
variante sintetice de mescalina si amfetamine, sintetizate pentru
producerea senzatiei de "bine".
4-metil-2,5-dimetoxiamfetamina (DOM) a fost introdus pe piata
drogurilor din San Francisco in deceniul 6 a acestui secol, poreclit STP, o abreviere pentru (Serenity - fericire,
Tranquillity - liniste si Peace - pace).
Doze intre 1-3 miligrame au produs in mod obisnuit alterari ale perceptiei
si ale dispozitiei, in timp ce doze mai mari pot produce halucinatii puternice,
care dureaza intre 8-10 ore.
Alte droguri ilicite analoage sunt DOB
(4-bromo-2,5-dimetoxiamfetamina), MDA (3,4-metilendioxiamfetamina), MDMA
(3,4-metilendioximetamfetamina - cunoscut si sub numele de XTC). Aceste
droguri difera de la unul la altul in ceea ce priveste puterea, viteza de
instalare a efectelor, durata actiunii si capacitatea lor de schimbare a
dispozitiei, cu sau fara producerea de halucinatii. Aceste droguri
sunt folosite de obicei la petreceri "rave". Aceste droguri sunt consumate
deobicei pe cale orala, cateodata prizate si foarte rar injectate.
Deorece drogurile sunt produse in laboratoare clandestine, sunt rareori pure si
cantitatea de drog din capsula sau tableta variaza mult.
XTC
MDMA (3,4-metilendioximetamfetamina), numit si Adam, Ecstasy sau X-TC
este un drog sintetic, psihoactiv, halucinogen si cu proprietati
asemanatoare amfetaminelor. Structura sa chimica, este
asemanatoare cu cea a MDA si a metamfetaminelor, despre care se
cunoaste ca 
deterioreaza creierul.
XTC este un asa-numit "designer drug" (drog proiectat), care reprezinta o
amenintare serioasa asupra sanatatii, putand duce la deces.
Opiniile despre ecstasy sunt asemanatoare cu cele despre LSD,
aparute intre 1950-1960, care s-au dovedit ulterior nefondate. In
conformitate cu acestea, XTC creste increderea reciproca si doboara
barierele intre iubiti si membrii ai familiei.
De obicei se administreaza oral in doza initiala de 80mg pina la 160mg;efectele
apar dupa 30 de minute, ating maximul dupa o ora (o ora si jumatate), se mentin
4-6 ore dupa care diminua lasind loc efectelor secundare dupa cca. 6-7 ore.
Inhalat sau fumat, efectele apar si dispar mult mai repede.
Multe din probleme asociate consumului de XTC sunt si cele intalnite in
consumul de amfetamine si cocaina.
Ele sunt:
probleme psihice, incluzand confuzie, depresie, tulburari ale somnului, anxietate severa, nevoia irezistibila de a consuma drogul si paranoia, in timpul consumului sau cateodata la saptamani dupa consumul de XTC
simptomele fizice sunt: tensiuni musculare, sfaramarea involuntara a dintilor, vedere incetosata, gura uscata, miscari rapide ale ochilor, stare de lesin, frisoane si transpiratii
cresterea frecventei batailor inimii si a tensiunii arteriale reprezinta un risc deosebit pentru cei care au afectiuni circulatorii sau cardiace
Unele cercetari arata ca XTC cauzeaza, la fel ca si metamfetaminele, deteriorarea creierului
XTC la fel ca si metamfetaminele, distruge neuronii producatori de serotonina, neurotransmitator ce joaca un rol direct in reglarea agresivitatii, dispozitiei, activitatii sexuale, somnului si sensibilitatii la durere. Din acest motiv, MDA si XTC sunt asociate cu trairea unor experiente sexuale, relaxare si sociabilitate deosebite.
XTC produce
degenerarea a 50% din neuronii care contin neurotransmitatorul
dopamina. Aceasta duce in final la tulburari ale
coordonarii motricitatii, asemanatoare cu cele intalnite in
boala Parkinson. Aceste simptome ce debuteaza cu tremor se pot agrava,
ducand in final la paralizie.
Phenciclidina (PCP) - in
1950 phenciclidinele au fost folosite ca anestezice, dar datorita
efectelor secundare precum confuzie si delir, utilizarea de uz uman a fost
intrerupta. A devenit comercializata ca si anestezic de uz veterinar
sub numele de Sernylan. Astazi, toata productia de phenciclidine de
pe piata neagra este produsa in laboratoare clandestine.
Phenciclidinele, cunoscute in mod obisnuit sub denumirea de
PCP sau sub denumirile de praf de ingeri, superiarba , buruiana
ucigasa , combustibil de racheta , lichid de imbalsamare
- nume ce reflecta efectele bizare ale acestui drog. In forma sa pura
este o pulbere cristalina solubila rapid in apa.
Totusi, cele mai multe din phenciclidine contin un numar mare de
impuritati datorita manufacturarii, ceea ce determina in
final culoare, ce variaza intre culoarea bronzului si maro si consistenta
ce variaza intre pudra si masa elastica. Desi
vanduta ca tablete si capsule, la fel de mult ca si pudra si
forma lichida, este deobicei aplicata pe frunze de
patrunjel, oregano, menta sau marijuana si fumata.
Efectele drogului variaza la fel ca si forma de prezentare.
O cantitate moderata de PCP deseori determina ca utilizatorul sa
se simta detasat, distant, instrainat de mediul inconjurator.
Vorbire incalcita, amorteala, pierderea coordonarii pot
acompania aceasta stare de putere si invulnerabilitate. O privire in gol,
miscari rapide si involuntare ale ochilor sunt cele mai usor observabile
efecte.
Pot de asemenea apare halucinatii auditive, distorsionari ale imaginilor,
tulburari grave de dispozitie si amnezie. La unii consumatori, PCP poate
cauza anxietate sau paranoia, ostilitate violenta sau in unele cazuri
psihoze care nu se pot distinge de schizofrenie.
Consumul de PCP este asociat unui numar mare de riscuri si se
considera a fi unul din cele mai periculoase droguri.
PCP a fost initial introdus ca drog de strada in anii 60
si a castigat rapid reputatia ca drog ce poate cauza reactii negative si care
nu merita riscul. Multe persoane, dupa ce au consumat odata, nu
il vor mai folosi in mod constient a doua oara. Totusi, unii consuma
PCP in mod constant pentru efectele de putere, invulnerabilitate si efectele
ametitoare asupra creierului, care deseori au rezultat supararea, furia si
disparitia amintirilor neplacute. Studii recente indica faptul
ca PCP poate induce comportament criminal.
Consumat in doze moderate, efectele fizice ale PCP includ o
usoara crestere a frecventei respiratorii, o mai pronuntata crestere
a tensiunii arteriale si a pulsului.
Respiratia devine superficiala si poate apare o transpiratie
puternica si imbujorare. Poate apare o amorteala generalizata a
extremitatilor si incoordonare musculara.
Efectele psihice includ modificari distincte ale perceptiei schemei
corporale, similare cu cele asociate intoxicatiei cu alcool.
Utilizarea de PCP in adolescenta poate interfera
cu productia hormonilor de care depinde cresterea si dezvoltarea organismului
si de asemenea poate interfera cu procesele de invatare.
La doze mari, cade tensiunea arteriala,
frecventa pulsului si a respiratiei. Acest lucru poate fi insotit de
greata, varsaturi, vedere incetosata, miscari sus-jos
ale globilor oculari, pierderea echilibrului, ameteli. Efectele psihice la doze
mari includ halucinatii.
PCP poate cauza efecte ce mimeaza simptomele de debut ale shizofreniei,
cum ar fi deziluzii, agitatie si senzatia de raceala afectiva.
Deseori vorbirea este confuza si greoaie.
Consumatorii de PCP de lunga durata au semnalat
pierderi de memorie, dificultati de vorbire, depresie si scadere in
greutate. De asemenea s-au observat pierderea coordonarii
motricitatii fine si a memoriei de scurta durata. Au fost
observate si tulburari ale afectivitatii, PCP avand efect sedativ si
interactionand cu alti depresanti ai centrilor nervosi, cum ar fi alcoolul,
benzodiazepide, consumul acestora in asociere putand duce la coma si o
supradoza accidentala.
Ketamina
denumita si special K, ket, valium pentru pisici, a fost
conceputa ca anestezic de uz animal si veterinar.
In doze mici afecteaza atentia si memoria, genereaza
sensibilitate crescuta la atingere si sunete, greata, stari de
vis. Poate creste pulsul, produce amortirea extremitatilor.
Dozele mari provoaca delir si halucinatii, amnezie,
afecteaza functiile motorii si duce la stop cardiorespirator. Poate
provoca o experienta de moarte clinica.
Asocierea cu alcool,sedative ( Fenobarbital, Ciclobarbital ) sau tranchilizante
( Diazepam ) duce la aparitia de efecte imprevizibile si creste riscul unei
supradoze.
Tinerii folosesc droguri
stimulente pentru a se simti mai puternici, mai plini de energie si mai decisi.
Ca si alte droguri, cateva dintre drogurile stimulente sunt prescrise in mod
curent de catre medici pentru unele motive cum ar fi: tratamentul
obezitatii, cresterea capacitatii la efort si narcolepsie.
Exemple de droguri stimulente sunt: amfetamine,
metamfetamine, ritaline si preludine. Tot
din aceasta categorie face parte si cocaina sau
crack-ul, care este o forma de cocaina. De asemenea, drog stimulent
este si ice, un cristal
translucid, o forma de metamfetamina care se fumeaza.
Daca un tanar foloseste droguri stimulente, la inceput
poate simti euforie, ras nestapanit, hiperactivitate, pupile dilatate si
lipsa apetitului.
Alte simptome ce pot sa apara sunt: iritabilitate, anxietate,
teama si insomnie. Cocaina sau crack-ul produce starea de "high" pentru o
perioada mai mica de timp decat alte droguri stimulente. Totusi, ca
si in cazul tuturor drogurilor, aceasta stare depinde de puterea drogului
si de intervalul de administrare.
Cele mai folosite dintre drogurile
stimulente sunt: cocaina, crack-ul si metamfetamina. Cocaina este
o substanta naturala ce este extrasa din frunzele unei plante
originare din America de Sud, numita Erythroxylon Coca sau arborele
de coca. Dati fiind diferitii factori de mediu, continutul in cocaina al
frunzelor de coca difera de la 0.1-0.8%. Planta de coca care creste la
altitudini inalte contine o concentratie mai mare de alcaloid al cocainei decat
cea care creste la altitudini mai joase. In regiunile producatoare de coca
din America de Sud, frunzele de coca sunt mestecate de catre populatia
indigena, dar poate fi rulata in tigarete si fumata sau sub
forma de infuzie si folosita si consumata ca ceai.
Pentru vanzarea ilegala a cocainei, frunzele de coca sunt
aduse la ferme, unde sunt uscate. Dupa uscare, ele sunt puse intr-o
groapa, se adauga substante chimice (kerosen) si se incepe procesul
de extragere a alcaloidului cocaina.
Farmacologic, cocaina are doua proprietati proeminente:
Cocaina este folosita in
America de Sud de mai mult de 3000 de ani, iar in Statele Unite din secolul al
XIX-lea in forme variate cum ar fi: frunze de coca, pasta de coca,
pudra de cocaina, cocaina baza (ex.crack).
Forma finala a cocainei induce modul in care poate fi
administrata si, ca si consecinta, intensitatea si durata efectele
fizice si psihice. De exemplu, pentru a fi eficienta, cocaina pudra
poate fi injectata, prizata sau ingerata, in timp ce crack-ul
poate fi numai fumat. De aceea, in timp ce consumatorii de cocaina pot
sa-si administreze drogul intr-o varietate de moduri, consumatorii de
crack se limiteaza numai la a-l fuma.
Cocaina este o pulbere alba, denumita de asemenea
si "zapada". Cel mai frecvent este distribuita in folii de
aluminiu, pachete de plastic sau hartie sau sticlute mici. Cocaina este
deobicei pisata intr-o pulbere fina, cu o lama de ras, pe o
oglinda sau alte suprafete tari, aranjata intr-o linie, apoi rapid
inhalata sau prizata prin nas, cu un pai scurt sau o hartie
rulata. Poate fi de asemenea injectata intravenos.
Accesoriile folosite la inhalarea cocainei includ : oglinzi, lame,
paie, hartii rulate, iar cele asociate cu administrarea injectabilp includ
seringi, ace, curele, bandaje, linguri, tuburi chirurgicale folosite ca si
garou.
Uneori, substante precum praful de copt si manitolul sunt folosite
pentru a "inmulti" cocaina, pentru diluarea drogului si cresterea
cantitatii puse in vanzare.
Starea de "high" la o doza tipica inhalata de
cocaina dureaza aproximatic 20 de minute. In aceasta
perioada de timp consumatorul este foarte energic, increzator in sine si
stimulat, sau apar alte semne precum dilatarea pupilelor, rinoree si lipsa
apetitului. Aceasta senzatie de "high" este urmata de o depresie
profunda si o dorinta intensa pentru o noua doza,
oboseala psihica, stare de neliniste si iritabilitate.
O supradoza poate cauza agitatie extrema, stop respirator, stop
cardiac sau moarte.
Crack-ul
Crack-ul este o cocaina baza, derivata din pudra de
cocaina. Spre deosebire de procesul de obtinere al cocainei, cel de
obtinere al crack-ului din cocaina pudra nu implica folosirea unor
solventi inflamabili. Cocaina pudra este simplu dizolvata intr-o
solutia de bicarbonat de sodiu si apa. Aceasta solutie este
fiarta si se separa o substanta solida din mixtura care
fierbe. Aceasta este filtrata si uscata, apoi este
sfaramata sau taiata in bucati mai mici,
cantarind intre 1/10 - 1/2 grame.
Un gram de cocaina pudra poate fi convertit in aproximativ 0,89 grame
de crack. Se apreciaza ca crack-ul contine intre 75-95% cocaina
pura. Cocaina baza (incluzand pasta de coca si crack-ul)
este in mod obisnuit fumata in pipe de sticla care au una sau mai
multe site fine pe care se aseaza drogul.
Consumatorul incalzeste marginea bolului (de obicei cu o
bricheta), iar caldura determina vaporizarea
cocainei.Consumatorul inhaleaza fumul produs prin pipa.
In mod alternativ, crack-ul se poate presara in tigari si
fuma. Fumatul cocainei combina eficienta administrarii intravenoase
cu modul relativ usor reprezentat de ingestie sau prizare.
Facilitata de o suprafata mare a plamanilor, cocaina administrata
prin inhalare este absorbita aproape imediat in curentul sanguin, durand
doar 19 secunde sa ajunga la creier.Oricum, doar 30 pana la 60%
din doza aflata la dispozitie este absorbita datorita
inhalarii incomplete a fumului incarcat cu cocaina si a
variatiilor de temperatura.
Fumatorii de cocaina ating maximul efectelor fizice
aproximativ la 2 minute dupa inhalare. In ceea ce priveste efectele
psihice, maximul este atins la aproximativ 1 minut dupa inhalare. Similar
cu administrarea intravenoasa, efectele fizice si psihice obtinute prin
inhalarea cocainei dureaza aproximativ 30 de minute dupa atingerea
efectului maxim.
Crack-ul devine repede o problema majora peste tot in
lume deoarece nu este atat de scumpa ca si alte forme de
cocaina.Apare sub forma de bulgari mici, de culoare intre alb si
maroniu si este vanduta in sticlute mici. Se consuma prin pipe de
sticla si produce pocnituri cand este fumata.
Accesoriile folosite in consumul de crack sunt pipe de sticla
("pipe de apa"), pipe artizanale si sticlute mici folosite pentru
depozitarea drogului. Crack-ul este absorbit in circulatia sanguina prin
plamani in cateva secunde. Daca un tanar foloseste drogul,
devine euforic, extrem de nelinistit si plin de energie. Alte simptome sunt:
dilatarea pupilelor, lipsa apetitului, cresterea frecventei cardiace si
respiratorii si cresterea temperaturii corpului.
Senzatia de "high" dureaza cateva minute, urmata de o depresie
intensa numita "prabusire" si dorinta penru o noua
doza. Aceasta severa dependenta asociata cu consumul
de crack apare nu numai datorita euforiei si senzatiei de "high", dar si
dorintei de evadare din depresia ce urmeaza dupa acestea.
Utilizarea indelungata a
crack-ului poate cauza iritabilitate extrema, paranoia, convulsii sau moarte.
Amfetaminele
Amfetamine, dextroamfetamine si metamfetamine sunt denumiri
colective, care se refera toate la amfetamine.
Proprietatile lor chimice si modul de actiune sunt similare, in asa fel
incat chiar consumatorii experimentati au dificultati in a le deosebi.
Amfetaminele au aparut pe piata in 1930 sub denumirea de Benzedrine ca medicament inhalant pentru tratamentul
congestiei nazale. Din 1937 amfetaminele au fost prescrise sub forma de
tablete si au fost folosite la tratamentul tulburarilor de somn si
tulburarile de comportament, numite Disfunctie Minimala a
Creierului, azi denumite Tulburari de atentie si Hiperactivitate.
In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, amfetaminele au
fost larg folosite de catre soldati: atat dextroamfetaminele
(Dexedrine) cat si metamfetaminele
(Methedrine) au devenit usor accesibile. Pe masura ce s-a
raspandit utilizarea amfetaminelor, au aparut si consecintele
abuzului. Amfetaminele au devenit un panaceu universal si
pentru soferii de cursa lunga, care le consumau ca sa nu
adoarma la volan, in curele de slabire, de catre sportivi pentru
a creste performantele si pentru tratamentul unor depresii minore. Consumul
amfetaminelor administrate intravenos s-a raspandit ca o subcultura,
cunoscuta ca si "speed freaks" (monstii vitezei). Pe masura ce a
crescut experienta, a devenit evident ca pericolul abuzului depaseste
efectul terapeutic al utilizarii acestora.
Ice
(speed)
Ice-ul este forma cristalizata a unei metamfetamine,
care se consuma sub forma fumata. Este numita si
"sticla" sau "cristal" si provoaca dependenta puternica.
Sub aspect fizic seamana cu zaharul sau sarea
bruta si este vanduta in pachete de celofan. Este fumata prin
folosirea "bong"-ului, cand drogul este incalzit pana se transforma
intr-un gaz, care este inhalat de consumator.
Consumul de Ice duce la un "high" mai intens si mai prelungit, iar
efectele negative se instaleaza mult mai rapid decat la alte forme de
metamfetamine. Daca o persoana foloseste Ice, poate experimenta o stare
de alerta crescuta, euforie, pierderea apetitului, dilatarea
pupilelor, cresterea frecventei cardiace si a temperaturii corpului.
Utilizarea de scurta sau lunga durata poate
duce la stari de deziluzii si psihoze toxice asemanatoare cu
psihoza paranoida.
Utilizarea indelungata poate duce la vedere
incetosata, ameteala, pierderea coordonarii, colaps si psihoze
toxice. De asemenea poate duce la afectarea altor organe, in particular
plamanii, ficatul si rinichii. Daca este oprit consumul de Ice, poate
sa apara o stare de depresie acuta si oboseala.
Supradoza poate duce la cresterea tensiunii arteriale, a
temperaturii, atac de cord, accident vascular cerebral si moarte. Efectul
drogului poate dura intre 2-14 ore, depinzand de doza.
Folosirea Ice-ului devine tot mai populara, deoarece
elimina folosirea acelor si reduce riscul contaminarii cu HIV. De
asemenea, deoarece producerea Ice-ului nu este costisitoare, si pentru reteaua
de distributie este un drog profitabil.
Tranchilizantele sunt prescrise deseori de catre medici ca
tratament in anxietate, stari tensionale, insomnie, convolsii si
iritabilitate. Tranchilizantele sunt insa folosite mai ales pentru efectele lor
relaxante.
Sunt obtinute prin prescriptii legale de la farmacii, sau de pe
piata neagra. Droguri care sunt incluse in aceasta clasificare sunt 
Cloralhidratul,
Diazepam, Nitrozepam, Clordiazepoxid, Lorazepam, Oxazepam, Temazepam.
Daca un adolescent foloseste in mod abuziv tranchilizante, pot
sa apara, intr-o stare de intoxicatie asemanatoare cu
intoxicatia alcoolica, o judecata neclara, stare de ebrietate,
vorbire neclara si pierderea coordonarii motrice, respiratie
rapida sau inceata, superficiala, cu tegumente reci si umede.
La fel ca si in cazul narcoticelor, apare necesitatea cresterii
dozei depresivelor, pentru a ajunge la aceeasi stare de "high" (toleranta).
Daca adolescentul nu stie ca tranchilizantele dau dependenta, el
poate sa creasca doza in mod periculos, ajungand la un nivel toxic,
pentru a obtine aceleasi efecte. Amestecul tranchilizantelor cu alcool este
foarte periculos pentru ca se poate ajunge la supradoza si moarte.
Fenomenul de sevraj la tranchilizante poate fi extrem.
Dupa 24 de ore fara drog, pot apare simptome precum anxietatea
si agitatia. Depinzand de drog, sevrajul va dura intre 2 si 8 zile, cauzand
pierderea apetitului, greata, voma, crampe abdominale, cresterea
frecventei cardiace si transpiratii excesive.
Alte simptome severe sunt delirul, convulsiile si uneori moartea.
Barbiturice
Barbituricele au fost in trecut unele din cele mai folosite droguri
ce deprime centrii nervosi. Au fost unele din cele mai raspandite
medicamente prescrise pentru inducerea relaxarii si a somnului. Ele pot fi
obtinute in mod legale, fiind prescrise de catre medic, sau de pe piata
neagra.
Cele mai folosite barbiturice sunt Amobarbital,
Ciclobarbital, Fenobarbital, Tiopental, Seconal, Amital, sub
forma de tablete si capsule de diferite culori.
Efectele fizice ale barbituricelor seamana cu intoxicatii
alcoolice, vorbire greoaie si dezorientare. O supradoza poate duce la
dilatarea pupilelor, respiratie superficiala, tegumente umede,
slabire, puls accelerat, coma si moarte.
Diazepam
(valium, librium)
Tranchilizant din grupa benzodiazepinelor cu efect anxiolitic,
anticonvulsiv, hipnotic si sedativ.
Dozele mici e diazepam combat anxietatea si insomnia, iar consumatorul simte
nevoia de conversatie si intimitate. Ameteala si coordonarea dificila pot
persista si a doua zi.
In doze mari produce somnolenta, confuzie, lipsa de coordonare,
coma. Supradoza provoaca rareori moartea, dar riscul sporeste prin
asociere cu alcool sau alte deprimante ale sistemului nervos.
Utilizarea cronica da dependenta fizica si psihica.
Dezintoxicarea este mai usoara decit cea pentru barbiturice sau alcool; in
mod obisnuit pot aparea anxietate si insomnie dar pot surveni si episoade
convulsive sau halucinatorii.
26 IUNIE ZIUA MONDIALA A LUPTEI IMPOTRIVA CONSUMULUI DE DROGURI
SONDAJE. MARTURII. SFATURI
DACA CREZI CA COPILUL TAU SE DROGHEAZA
Daca suspectezi ca se drogheaza nu ignora semnele. Iata cateva lucruri pe care trebuie sa le urmaresti daca crezi ca copilul tau bea sau consuma droguri:
- Note mici la scoala sau scaderea performantelor scolare;
- Izolare, inchidere in sine, depresie sau oboseala;
- Influenta excesiva a anturajului sau schimbarea prietenilor;
- Ostilitate si lipsa de cooperare;
- Deteriorarea relatiilor cu familia;
- Pierderea interesului pentru aspectul exterior sau pentru igiena;
- Pierderea ineresului pentru sport si pentru preocuparile obisnuite;
- Schimbarea regimului de somn si a obiceiurilor alimentare;
- Prezenta drogului asupra tanarului sau in lucrurile sale;
- Semne fizice ca: inrosirea ochilor, rinoree, raceli frecente, scadere rapida in greutate;
UNUL DINTRE CELE MAI BUNE LUCRURI PE CARE LE POT FACE PARINTII PENTRU BINELE COPIILOR LOR ESTE SA CINEZE IN FIECARE SEARA IMPREUNA
Dintre adolescentii care cineaza de 6-7 ori pe saptamana cu parintii, 93% spun ca nu au fumat nici o tigara in ultima luna.
Acest procentaj este mai scazut la cei care cineaza mai putin frecvent impreuna cu familiile lor.
Acelasi lucru se intampla cu cei care consuma alcool sau fumeaza.
CONSUMUL DE DROGURI CRESTE CU TIMPUL CA FRECVENTA SI CANTITATE
'Luam cocaina o data pe saptamana. Cu timpul am inceput sa iau din ce in ce mai mult . Dupa 6 luni cumparam mereu. Am inceput sa fumez, sa fumez tot timpul. Pentru ca sa am banii necesari m-am angajat. Cand nu-mi mai ajungeau banii pe care ii castigam, am inceput sa vand tot ce aveam. Trebuia sa fac asta ca sa-mi asigur doza. Drogul devenise totul pentru mine, Primul lucru la care ma gandeam cand deschideam ochii, era sa ma droghez si cum sa fac rost de bani pentru asta.'
'Devii dependent fara sa-ti dai seama. Drogul devine mai tare ca tine.'
ADOLESCENTII AU TENDINTA SA FOLOSESCA MAI MULTE FELURI DE DROGURI
' Un prieten avea bere, altul tigari, altul cocaina, altul marijuana. Asta am facut. Asta faceau si prietenii mei. Era 'cool', intelegi? Ne simteam ca o familie. Era grozav. Acum familia s-a micsorat. Murim.'
ADOLESCENTII SUBESTIMEAZA PUTEREA DROGULUI
'Copiii ii vad pe prietenii lor fumand marijuana fara ca un timp sa se intample ceea ce au auzit de la parinti sau de la TV. Acesti copii incep sa creada ca pot fuma marijuana si sa renunte cand vor, fara sa li se intample ceva.
Cam asa gandesc si adultii cand incep sa fumeze. Vad ca prietenii lor fumeaza, fara sa apara consecinte imediate ale fumatului. Ei minimalizeaza riscul si nu tin cont de avertismentele imprimate pe pachetul de tigari.
Ideea ca nu li se poate intampla nimic, atunci cand fumeaza sau se drogheaza se fixeaza si consolideaza in mintea lor. Ei cred ca acele consecinte grave se intampla doar altora. Nu dupa mult timp se afla insisi in situatia de consuma din ce in ce mai mult drog cu consecintele respective'
'L-am batut pe tatal meu si am fugit de acasa. Am furat si am vandut droguri unor copii. Mi-am dus familia la neznadejde si disperare. N-am crezut niciodata ca pot ajunge sa fac asa ceva.'
'Am vazut niste tipi intr-un gang drogandu-se. M-am gandit ca n-am cum sa ajung nicodata ca ei. Sase luni mai tarziu am ajuns in aceeasi situatie. Nu-mi pasa.'
'Drogurile nu fac discriminari intre albi sau negri, bogati sau saraci, buni sau rai. rogurile ii distrug si ii folosesc pe toti la fel.'
DEPENDENTA ESTE OBSESIVA SI COMPULSIVA
' Drogurile sunt la fel de importante ca si respiratia sau mersul la baie. Asta te face sa ai setimente de vinovatie fata de tine si de familie. Asta o fi sentimentul de vointa si putere pe care l-am avut initial? Acum nu mai am nici un fel de putere, iar singura vointa este sa ma droghez tot timpul.'
'A lua droguri este ca si a manca. Poti rezista doar cateva ore. Apoi vine timpul cand simti nevoia sa o faci din nou.'
'Consumul de droguri este compulsiv. Continui sa iei tot timpul, cat se poate de des. Nu conteaza care sunt consecintele sau cat de mizerabila devine viata. Esti preocuat doar sa-ti iei drogul. Drogul este singurul motiv pentru care mai vrei sa traiesti.'
ADOLESCENTII CARE SE DROGHEAZA CAPATA UN FALS SENS AL REALITATII
'A nu fi prins contribuie la inceput la dezvoltarea unei false realitati. Copilul se simte mai desavarsit ca parintii si isi percepe parintii ca fiind ignoranti. Acesta este un motiv in plus pentru care acesti copii nu-si mai asculta parintii.'
'Marijuana induce in eroare pentru ca oamenii cred ca-si pot controla consumul. Astfel ii pacaleste sa mai incerce si alte droguri.'
CONSUMUL DE DROGURI DUCE LA CRESTEREA COMPORTAMENTELOR AGRSIVE
'Consumul de droguri este un risc, caci drogul iti va spune ce sa faci si cum sa traiesti. Se intampla asa pentru ca vrei sa-l ai tot timpul si ai nevoie sa faci tot felul de lucruri nebunesti ca sa-l obtii. Dupa ce se intampla asta, altcineva iti va spune ce sa faci si cum sa traiesti. Ma refer la institutii ca inchisoarea sau spitalul.'
'Drogurile ma innebunesc. Voiam sa fiu respectat si am batut oameni, i-am lasat pe jos, plini de sange. ce lucruri ingrozitoare am facut!'
DROGURILE SUNT IN LEGATURA CU SEXUL
'Prietena mea a inceput sa-mi dea droguri. Ea se droga. Mi-a spus ca daca vreau sa facem sex, trebuie sa fac si eu ca ea. N-am avut nimic impotriva. Acum regret.'
'Cocaina este mai buna decat sexul. Pot s-o iau oricand si ma simt mai bine decat oricine de pe pamant.'
'La inceput aveam senzatia ca eram mai bun la pat, iar acum nu ma mai intereseaza deloc. Sexul este stupid. Cocaina ma satisface total. Nu mai sunt interesat de fete.
TINERI CARE AU DEVENIT DEPENDENTI SUNT INDIFERENTI LA CONSECINTELE DEPENDENTEI DE DROGURI
'Cel mai placut sentiment era sa am ierburile in buzunar. Nimic altceva nu mai conta.'
'Inchisoarea si moartea te asteapta. Nu m-am gandit la asta in trecut. Cand eram drogat, ma gandeam doar la urmatoarea priza. Nu dadeam atentie la nimic altceva.'
ADOLESCENTII MOR EMOTIONAL MAI REPEDE DECAT ADULTII
'Dezvoltarea emotionala inceteaza. Adolescentii nu mai deprind abilitatile necesare sa se poate descurca cu problemele de zi cu zi. Rezultatul este un adolescent care se poarta ca in scoala primara. Imagineaza-ti un licean cu comportamentul unui elev de clasa a cincea. Asta se intampla cand se drogheaza.'
'Moartea emotionala este indicata de o lipsa totala de interes fata de propria persoana, dar si o lipsa de respect fata de drepturile celorlalti. Persoanei nu-i mai pasa de nimeni si de nimic. Devine o scoica plina de ura si de dorinta de drog.'
TOLERANTA CRESTE ODATA CU TIMPUL
Cresterea tolerantei este atunci cand cineva are nevoie de mai mult drog ca sa se simta in aceeasi stare ca la inceput. Trupul devine folosit de drog.
IMENSA PUTERE A PARINTILOR
Parintii au o mare putere asupra starii de bine a copiilor lor. Din pacate multi dintre parinti nu-si dau seama de aceasta putere si nu o folosesc. Studii dupa studii au aratat ca implicarea parintilor determina o schimbare importanta in viata copiilor lor. Parintii isi pot influenta copii daca se apropie de ei devreme si daca continua sa le transmita valori puternice si mesaje pozitive adolescentilor lor. Resemnarea parintilor fata de consumul de droguri reflecta de obicei faptul ca ei insisi sunt consumatori de droguri.
Copii ne spun ca parintii pot fi singura si cea mai mare influenta in decizia lor de a nu fuma, de a nu consuma alcool si droguri.
Puterea ta ca parinte este determinata de timpul petrecut impreuna si de consistenta mesajelor pe care le trimiti.
CATEVA SUGESTII CARE SA TE AJUTE SA CONSTRUIESTI RELATII ARMONIOASE CU COPIII TAI
- creaza relatii excelente cu copilul tau;
- participa activ la viata copilului tau;
- ajuta-l permanent la lectii;
- incurajeaza-ti adolescentul sa ceara sfaturi in deciziile importante;
- cinati frecvent impreuna cu copiii, in familie;
- mereti regulat la biserica si faceti ca religia sa faca parte din viata tanarului;
- lauda-l si ia masuri atunci cand merita;
- afla ce face dupa scoala;
- afla unde se duce in weekend.
