Exista unele substante in alimente, care s-au dovedit a produce tumori canceroase
Dintre acestea sunt:
|
>>unele mase plastice cu care se ambaleaza alimentele >>pesticidele - substante care se folosesc pentru combaterea daunatorilor in agricultura >> ingrasamintele chimice, ca si adaosurile de nitrati si nitriti folosite pentru conservarea alimentelor, mai ales in combinatie cu alimentele bogate in proteine (carne si produse animale, de exemplu), mai ales daca aceste alimente sunt prajite sau sunt consumate impreuna cu bauturi carbo-gazoase |
>>toxinele unor ciuperci care se pot forma pe alimentele care nu mai sunt foarte proaspete >>substantele care se formeaza in urma afumarii sau prajirii alimentelor si, in general, in alimentele incalzite peste 350 C. Astfel, consumarea carnii si a pestelui care au fost afumate reprezinta un risc crescut de formare a maladiilor canceroase ale sistemului digestiv >> grasimile sau produsele din carne consumate in cantitati mari cresc riscul de aparitie a cancerului |
Intrand intr-un supermarket, unei prietene i-a fost laudat un produs de
catre vanzatoare:
'Stiti ce multa vitamina E are?
In primul rand, vitamina E nu poate fi administrata decat in cantitati limitate- altfel organismul se poate deregla.
Dar 'vitaminele' vanzatoarei nu erau altceva decat aditivii alimentari
(notati in sistem international prin litera E urmata de un numar de trei
cifre).
La aceasta ora, este stiut ca multi
dintre aditivii alimentari(conservanti, emulgatori,
coloranti etc.) utilizati la pregatirea mezelurilor, alimentelor preambalate
sau semi-preparate, sunt
cancerigeni
Acelasi lucru se stie
si despre unele ingrasaminte chimice si pesticide folosite la cultivarea
legumelor, fructelor si zarzavaturilor pe care le cumparam - chiar si din piata.
Acest fapt ar trebui sa constituie un semnal de alarma: consumam zilnic mari
cantitati de produse cancerigene. Nu este, deci, de mirare, ca unii dintre noi
ne imbolnavim de aceasta maladie necrutatoare. Mai mult decat atat, multe
chimicale au fost considerate pana in prezent 'nevinovate'. Odata cu
aflarea unor date suplimentare despre actiunea lor in organism, ele sunt
descoperite acum ca fiind cancerigene.
Aditivii alimentari - in atentia organismelor internationale
"E"-urile ameninta sanatatea
In Romania nu exista aparate care sa controleze calitatea aditivilor din alimente
Societatea este intr-o continua evolutie. Tehnologia este prezenta in aproape toate mediile. Produsele alimentare sunt si ele obtinute astazi cu ajutorul celor mai noi procedee. Supraproductia si oferta foarte variata ii obliga pe producatori sa faca tot ceea ce este posibil pentru ca alimentul lor sa aiba succes. Astfel, produsele sunt conservate pe perioade lungi, se introduc culori cat mai atractive, vitamine produse pe cale artificiala etc. Conservantii, aromele, colorantii - intr-un cuvant aditivii - sunt indicati pe ambalaj cu litera "E" urmat de un numar format din trei cifre sau patru cifre. Majoritatea cumparatorilor nu cunosc semnificatia acestui cod. Unele dintre aceste substante sunt nocive, toxice, chiar cancerigene. Oamenii de stiinta afirma ca, in cantitati mici, consumul lor nu constituie un pericol pentru organism. Totusi, pentru a preveni eventualele pericole, Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana au interzis o parte din "E"-uri. In Romania, laboratoarele nu pot detecta toti aditivii ce sunt introdusi in alimente, iar de multe ori produsul este introdus pe piata doar prin datele furnizate de producator. Exista astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementarilor legale.
Ce sunt "E"-urile?
Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se intelege orice substanta care in mod normal nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic, avand sau nu o valoare nutritiva, prin a carei adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare a unor asemenea produse alimentare, devine o componenta a acestor produse alimentare. E-urile sunt acei aditivi adaugati in alimente cu rol de indulcitori, coloranti, emulgatori, conservanti. Multi dintre acestia erau folositi si inainte de 1989. Alinierea la normele Uniunii Europene a presupus folosirea codurilor de tip "E" pentru aditivii alimentari.
Numeroase organisme internationale de sanatate au tras insa serioase semnale de alarma cu privire la aceste adaosuri sintetice, declarandu-le toxice. Folosirea lor indelungata sau improprie poate duce, in timp, la formarea unor afectiuni grave care nu mai pot fi tratate. Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in randul populatiei globului, cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale, se afla pe locul al III-lea, dupa consumul de droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie. In Romania numarul bolnavilor de cancer se afla intr-o continua crestere si se estimeaza ca aceasta afectiune va deveni in scurt timp "boala mileniului III" impotriva careia nu exista inca premisele ca se va descoperi un antidot.
Alimentele-otrava
Consumul indelungat de alimente, care au in
compozitie aditivi obtinuti pe cale sintetica, supune organismul la un adevarat
bombardament chimic care afecteaza organele interne. Pentru a se apara, acesta
ajunge sa produca anticorpi peste masura, care in cele din urma participa si ei
la vatamarea organelor. In cazurile nefericite rezultatul acestor procese este
distrugerea iremediabila a sistemului imunitar si aparitia unor tumori maligne
sau benigne.
Studiile de specialitate arata ca sunt cateva produse a caror folosire
indelungata favorizeaza crearea unui astfel de dezechilibru in organism.
Folosirea lor intamplatoare, pentru o perioa-da limitata de timp nu are efect
daunator. Pe Internet sunt site-uri care vorbesc despre nocivitatea acestor
produse.
Margarina are o structura moleculara identica cu cea a plasticului
Este un produs aparut in al doilea razboi mondial, atunci cand untul incepuse sa devina inaccesibil. Cercetatorii americani au descoperit accidental, ca daca se incalzeste la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se obtine un produs alb, asemanator untului, cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului, pe care l-au botezat "margarina", dupa numele sotiei (Margot) unuia dintre savanti. Din acel moment si pana acum progresul tehnologic a permis ca produsul, cu ajutorul substantelor sintetice, sa fie din ce in ce mai apetisant si mai atragator. Mirosul de lapte al margarinei e obtinut pe cale chimica. Grasimile care se afla in compozitia ei sunt insa greu asimilate de organism care, pentru a face fata solicitarii, utilizeaza o cantitate mare de energie. Sistemul imunitar este astfel neglijat si se creeaza o mai mare sensi-bilitate la infectii, la intoxicatii si la imbolnavirea de cancer. De asemenea, in procesul de metabolizare a grasimilor ficatul este solicitat excesiv, favorizand hepatita.
Aspartamul - un indulcitor care poate ucide in 70 de feluri
Este unul din alimentele cele mai controversate. Fiind deosebit de concentrat, el lezeaza organele digestive pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie. Pentru ca nu poate fi prelucrat tot, o parte trece imediat in sange, prin intestinul subtire, provoaca hiperglicemie, ceea ce obliga pancreasul sa produca in exces insulina. In acest fel organismul este dereglat creandu-se stari de oboseala si de agitatie. Pe termen lung, consumul in exces de zahar expune la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp, mai ales daca consumul regulat de zahar este insotit si de un stres puternic. Caria dentara apare la peste 94% din populatia care consuma produse cu zahar. De sase ori mai mult decat in urma cu 200 de ani, inainte de descoperirea zaharului. Cauza nu este insa, cum se credea, faptul ca zaharul si dulciurile favorizeaza dezvoltarea bacteriilor pe dinti, ci perturbarea unui lant de procese metabolice ale calciului.
O alta problema este obezitatea, care se instaleaza frecvent la marii consumatori de dulciuri. Acest lucru se produce, desi zaharul nu este atat de bogat in calorii pe cat s-ar crede, dar are darul de a perturba echilibrul hormonal, ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea in exces a tesutului adipos.
Constienti de toate aceste probleme, producatorii au inventat substituenti ai zaharului. Paradoxal insa, multi dintre ei sunt cu mult mai nocivi. Aspartamul (E 950 si E 951) este un indulcitor des folosit si poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli mortale.
Supele concentrate si boala Alzheimer
Contin in exces glutamatul de sodiu, E 621, considerat de specialisti dintre cele mai cancerigene substante. Supele se obtin prin deshidratarea ciorbelor si a supelor preparate normal, in cantitati industriale, pana rezulta un praf, care ulterior este amestecat cu substante chimice (coloranti, aromatizanti, conservanti si glutamat de sodiu), dupa care se ambaleaza in vid, sau sub forma de cubulete. Glutamatul de sodiu se vinde producatorilor sub forma de cristale albe, fara gust si se combina intotdeauna cu alti aditivi chimici, aromatizanti. Se foloseste si pentru conservarea laptelui, branzeturilor, mezelurilor si ciupercilor. Organizatii de profil din Uniunea Europeana duc o intensa campanie de interzicere a acestei substante. Opinia publica din USA a fost informata de US Food & Drug Administration ca glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Injectiile cu glutamat, efectuate pe animale, in laborator, au distrus celulele nervoase din creierul cobailor, cainilor si maimutelor.
Guma de mestecat si berea - inamici ai stomacului
Chiar si in acest produs destinat cu precadere copiilor, producatorii au gasit de cuviinta sa introduca in ingrediente, nu mai putin de 7-8 tipuri de substante chimice, multe dintre ele fiind pe lista celor suspecte sau declarate deja ca fiind nocive. Intr-o pastila de guma se pot gasi: E 171, E 320, E 330, E 420, E 421, E 422, E 950, E 951, E 967 si alte asemenea chimicale. Persoanele care mesteca regulat guma si pentru o vreme indelungata se expun urmatoarelor afectiuni: colesterol (E 320), boli ale aparatului bucal (E 330) si cancer (E 950 si E 951).
Chiar daca multe dintre ele sunt declarate a fi produse naturale, majoritatea bauturilor racoritoare au in componenta lor si aditivi chimici. Cel mai des folosit este acidul citric (E 330) sau sarea de lamaie precum si inlocuitorii de zahar ca aspartanul. Colorantii folositi (E 110 si E 102) sunt si ei declarati toxici.
Bauturile alcoolice, cum ar fi berea si vinul, sunt saturate de metabilsufit, care da limpezime, dar care ataca aparatul digestiv. La bere, in procesul de pasteurizare sunt folosite substante chimice care provoaca migrene
"Este posibil ca producatorul sa foloseasca alta substanta"
In Occident, populatia a devenit mult mai
preocupata de calitatea alimentelor pe care le consuma. Se incearca renuntarea
la produsele de fast-food si inlocuirea lor cu alimente naturale. Fructele si
legumele produse cu ingrasaminte naturale devin din ce in ce mai consumate,
chiar daca sunt mai scumpe decat cele obtinute prin metode moderne.
Supermagazinele au deja standuri separate pentru acestea si pentru
semipreparatele care nu contin aditivi. Cercetatorii au studiat legumele si au
ajuns la concluzia ca nu sunt diferente intre cele obtinute cu ajutorul
chimicalelor si cele produse traditional.
Victoria Vargolici, inspector-sef adjunct la Oficiul pentru Protectia
Consumatorului, declara: "In prezent nu exista un laborator care sa determine
cantitativ si calitativ concentratia de aditivi din produse. Pe ambalaj apare
substanta folosita, dar s-ar putea ca producatorul sa foloseasca ceva
asemanator sau o cantitate mai mare". Inspectorii OPC s-au confruntat cu un caz
in care au interzis un colorant, respectiv E 103. "Era folosit in compozitia
preparatelor din carne. Am primit plangeri de la consumatori ca apa in care
fierbeau cremwurstii se colora. Cu ajuto-rul Institutului de Igiena si Sanatate
Publica am reusit sa retragem acest colorant. Inainte aveam produse calitative
fara aceste «E»-uri, dar trebuie aliniata legislatia la reglementarile UE",
spune Victoria Vargolici. Cei de la Oficiul pentru Protectia Consumatorului pot
controla doar ca pe ambalaj sa se specifice existenta aditivilor.
Cercetatorii se pot insela
Avizul pentru alimente este dat de Institutul de Sanatate Publica. Anca Telniceanu, cercetator stiintific in cadrul ISP Bucuresti precizeaza: "Avem metode standard prin care se poate determina prezenta aditivilor, insa nu pentru toti, deoarece nu avem dotarea necesara. Lista se modifica si din ce in ce mai multi aditivi sunt acceptati in alimentatia din Comunitatea Europeana". Avizul pentru "E"-uri este dat de specialistii europeni. Acestia stabilesc o concentratie maxima per litru sau kilogram. Sa luam cazul benzoatului de sodiu, respectiv E 211. Acesta este folosit in preparatele din oua, legume, fructe, sosuri, supe, sucuri etc. Limita stabilita este de un gram per kilogram, respectiv 200 miligrame per litru. Deoarece s-a dovedit foar-te nociv, Uniunea Europeana si SUA au retras E 211 din alimentatia publica. "Avizul este dat in urma unui studiu prin care concluzioneaza ca o persoana poate consuma acel produs 70 de ani fara sa se imbolnaveasca. Studiul nu este intotdeauna sigur. Cercetarile se fac de mai multe ori, iar daca aditivul nu corespunde poate fi retras", spune Anca Telniceanu. Un alt aditiv care este considerat nociv este E 330, cunoscut ca acid citric. De fapt, acesta este sarea de lamaie folosita de gospodine de foarte mult timp. Anca Telniceanu este de parere ca E 330 nu este daunator organis-mului: "Acidul citric nu e periculos. Este folosit ca acidifiant si este larg raspandit in natura. Nici nu poate fi folosit in cantitati mari pentru ca produsul ar de-veni foarte acru". Produsele importate si comercializate sunt avizate de Institutul de Sanatate Publica daca sunt insotite de buletinul de analiza si dupa verificarea listei cu aditivii admisi in alimentatie.
Cei mai periculosi aditivi
Organizatiile mondiale de sanatate au facut
deja o lista cu cei mai periculosi aditivi prezenti in produsele alimentare.
Majoritatea tarilor care ii folosesc sunt constiente de nocivitatea lor si fac,
sau au facut deja, demersuri legislative pentru a-i scoate de pe piata.
E123 - este interzis in Statele Unite ale Americii si in fostele state
sovietice. Se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi
topite si creme de branza. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre
aditivi. In aceeasi categorie face parte si E 110, care intra in componenta
dulciurilor, mai ales a prafurilor de budinca colorandu-le intr-un galben
atragator, apetisant, cunoscut si sub numele de "apus de soare".
E 330 - produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Se gaseste in cele mai multe sucuri care se afla in comert.
E 102 - este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales in budinci. Are de asemenea actiune cancerigena.
Aceasta lista a fost realizata cu ajutorul unui raport intocmit de Oficiul Consumatorilor din Piata Comuna Europeana. Lista nu este completa, urmand a se face cercetari pentru descoperirea altor aditivi nocivi.
In Romania au existat multe cazuri in care sanatatea populatiei a fost pusa in pericol. Sunt de referinta cazurile in care colorantii din vopselele de oua erau toxici sau alcoolul din otet era un adevarat pericol pentru stomac. Cercetatorii din Uniunea Europeana se pot insela in privinta unor aditivi si astfel apar in comert unele produse ce contin substante toxice. A spune, insa, ca "E"-urile sunt un pericol total in alimentatie ar fi alarmist si neadevarat. Folosirea aditivilor in cantitati mari ar periclita in primul rand calitatea produsului, iar oricare producator doreste ca alimentul sau sa se bucure de un loc cat mai bun pe piata. Consumul de aditivi in cantitati bine stabilite nu afecteaza organismul. Pentru o mai mare siguranta a cetatenilor ar trebui ca autoritatile sa asigure fonduri pentru dotarea laboratoarelor. Astfel s-ar evita even-tualele surprize neplacute din partea producatorilor interni sau externi. Pana atunci este bine ca atunci cand mergeti la cumparaturi sa cititi cu atentie numele ingredientelor inscriptionate pe ambalaj, iar daca aveti nelamuriri, sa va adresati comerciantului sau direct la Oficiul pentru Protectia Consumatorului.
Va prezentam in cele de mai jos, 113 aditivi considerati inofensivi la ora
actuala:
E100, E101, E140, E141, E160-163, E170, E174,
E175, E181, E201-203, E260, E262, E263, E290, E300, E301, E303, E304, E306-309,
E322, E331-337, E400-406, E410, E422, E472, E473, E492, E500, E501, E504, E507,
E509, E511, E516, E518, E542, E552, E578, E636, E957, E965, E999, E1100,
E1400-1450, E1510.
Pentru bolnavii de cancer, insa,
precautiile trebuiesc marite, deoarece organismul lor
a pierdut o mare parte din capacitatea de-a se autoregla. De aceea, se
recomanda utilizarea a numai 24 de aditivi, cu conditia ca ei sa fie extracte
naturale - nu produsi de sinteza industriala:
E100 - turmeric
(cunoscut in Romania si ca 'sofran indian') cu proprietati anticancerigene E140 - clorofila
si clorofilina - pigmentul verde din frunze E160(a) -
caroten, substanta ce se gaseste, de exemplu, in morcovi, cu efect antioxidant, permitand - printre altele -, micsorarea efectului cancerigen
al unor toxine alimentare E160(d) -
licopen, gasit in tomate si in grapefruitul cu miezul rosu, considerat ca micsoreaza riscul de cancer E161 (b) si
E161(g) - xantofile de origine vegetala si animala E162 - pigmentul
rosu din sfecla E170 - carbonat
de calciu E181 - acid
tanic, gasit de obicei in ceai si in coaja de nuca E260 - acid
acetic, otetul E300 - acidul
ascorbic sau vitamina C, cu puternic efect antioxidant. Poate fi consumat si daca este produs
de sinteza - adica vitamina C comprimate, asa cum se gaseste in farmacii E306 pana la
E309 - tocoferoli sau vitamina E, cu puternic efect antioxidant. Vitamina E poate fi consumata
si daca este produs de sinteza - adica vitamina E capsule, asa cum se gaseste
in farmacii. E410 -
'locust bean' (termen din limba engleza, semnificand in traducere
'bobul lacustei'), extract vegetal exotic ce se gaseste chiar in
unele produse alimentare preambalate si care produce scaderea colesterolului. E504 - carbonat
de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica pulberea
gasita in farmacii, cu rol laxativ E509 - clorura
de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - asa cum se
gaseste in farmacii E511 - clorura
de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza- asa cum se
gaseste in farmacii E516 - sulfat de
calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza- asa cum se gaseste in
farmacii E516 - sulfat de
magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica pulberea
gasita in farmacii, cu rol laxativ E542 - fosfati
extrasi din oase E552 - silicat
de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica pulberea
gasita in farmacii, cu rol antiacid (impotriva arsurilor la stomac) E636 - maltol,
gasit - de exemplu -, in maltul prajit
CE TREBUIE SA STIE ORICINE ?
Pe etichetele produselor alimentare romanesti se pot intalni urmatoarele inscriptionari : emulgatori, gelatina, stabilizatori, grasimi, spumanti, coloranti, antioxidanti, gelifianti, emulsifianti.
Atunci cand lecitina este extrasa din soia, lucrul acesta este specificat : lecitina(soia)
Aceste formulari sunt imprecise si in cele mai multe cazuri in spatele lor se ascund componenti si aditivi alimentari cu origine necurata.
Din cate se cunoaste pana acum, in magazinele evreesti si musulmane din occident nu se folosesc aditivi de origine necurata, deci produsele fabricate acolo se pot consuma. Nu se stie daca acelasi lucru este valabil pentru acest tip de magazine din Romania.
In tarile musulmane si in Israel, se foloseste gelatina bovina. In restul lumii se foloseste gelatina porcina.
CATEVA EXEMPLE DE PRODUSE ALIMENTARE AMBALATE,
CU ETICHETA, CE POT CONTINE ADITIVI NECURATI
Nota : Toate produsele alimentare ambalate contin aditivi care pot fi de origine biologica (animala sau vegetala), pot fi substante chimice obtinute prin sinteza chimica, sau pot fi agenti fizici (de exemplu radiatii ionizate).
Regula generala : controlati eticheta fiecarui produs alimentar folosind un tabel cu E-uri, pentru a sti ce fel de aditiv contine produsul feriti-va de aditivii din tabel !
Cateva exemple de produse alimentare
paine ambalata (specialitati)
fulgi de cereale
cornuri cu ciocolata
bomboane, ciocolata, napolitane, guma de mestecat
lapte praf, margarina, branza topita, inghetata, iaurturi, frisca animala si vegetala
toate produsele instant (cacao, etc.)
bauturi racoritoare.
ALIMENTE NEAMBALATE, FARA ETICHETA, CE POT CONTINE ADITIVI NECURATI
paine alba care ramane pufoasa mai mult de 2 zile
specialitati de panificatie (cornuri, chifle, etc.)
paine neagra sau integrala cu seminte (de consistenta elastica)
toate produsele de patiserie
toate produsele de cofetarie
produse de tip "fast food" : paine, maioneza, branza topita
toata inghetata din comert
toata frisca din comert
Lista ramane deschisa
E-uri extrem de periculoase :
- E 211 si E 330 (in sucuri)
- E 621 si E 622 (in condimentele sintetice)
- E 250 (in mezeluri)
- E 123 (bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite, creme de branza) - acesta este cel mai cancerigen
- E 110 (in dulciuri, prafuri de budinca)
- E 102 (dulciuri, budinci)
ADITIVI DE ORIGINE "NECURATA"
|
COD |
ALTE NUME |
RO |
FUNCTIE |
ORIGINE |
OBSERVATII |
|
E 120 |
Carmin |
Carmin |
C |
Din corpul paduchelui Coccus cacti |
Culoare rosie |
|
E 322 |
|
Lecitina |
Em Ao TF St |
Naturala, izolata din grasimile alimentare |
Originea vegetala este specificata |
|
E 442 |
Fosfatida de amoni |
Sare de amoniu a acidului fosfatidic |
Em St |
Din grasimi alimentare esterificate cu un ridicat continut in digliceride |
Emulgator pentru ciocolate |
|
E 470 (a, b) |
Saruri ale acizilor grasi alimentari |
|
Em Sp |
Din grasimi alimentare |
Originea vegetala este specificata |
|
E 471 |
Monogliceride, mono- si digliceride MDG |
Mono- si digliceride MDG |
Em TF Sp |
Din grasimi alimentare |
Originea vegetala este specificata |
|
E 472 (a-f) |
Mono- si digliceride esterificate |
Mono- si digliceride esterificate cu acid acetic, lactic, citric, tartric |
Em TF Sp |
Compusi ai E 471 |
Originea vegetala este specificata |
|
E 473 E 474 |
|
Esteri ai acizilor grasi cu un zahar |
Em TF |
Prelucrarea grasimilor alimentare |
Originea vegetala este specificata |
|
E 475 |
Triglycerin monostearat |
Poligliceride (trigliceride) |
Em |
Prelucrarea grasimilor alimentare |
Emulgator pentru panificatie |
|
E 477 |
Mono-PG-mono-Stearat |
|
Em |
Prelucrarea grasimilor alimentare |
Emulgator pentru panificatie |
|
E 479 |
|
|
Em Sp |
Prelucrarea grasimilor alimentare |
Emulgator pentru panificatie |
|
E 482 |
Acidul stearic |
|
TF |
Prelucrarea grasimilor alimentare |
Emulgator pentru panificatie |
|
E 483 |
|
|
Em TF |
Prelucrarea grasimilor alimentare |
Emulgator pentru panificatie |
|
E 491 E 492 |
|
|
Em |
Prelucrarea grasimilor alimentare |
Esteri ai sorbitolului cu acidul stearic |
|
E 570 |
Acizi grasi alimentari |
Acizi grasi alimentari |
Em Sp |
Din grasimi alimentare |
Originea vegetala e specificata |
|
E 626 E 629 |
Guanilat |
Acid guanilic si guanilati |
IG |
Din carne sau drojdie |
Industrial din extract de carne |
|
E 630 E 633 |
Inozinat |
Acid inozinic si inozinati |
IG |
Din carne sau drojdie |
Industrial din extract de carne |
|
E 634 E 635 |
|
Ca- si di- na- ribonucleotide |
IG |
Din carne sau drojdie |
Industrial din extract de carne |
|
E 904 |
|
|
Sp Ac |
Extract din paduchii Kerrialacca |
Glazuri, ciocolate, masa elastica a gumelor de mestecat (cu ceara) |
|
|
Astaxantin |
astaxantin |
C |
Cochilia unor scoici, raci, penele unor pasari |
|
Explicatia simbolurilor
Ao - antioxidant
Ac - material de acoperire
Em - emulgator
C - colorant
G - gelifiant
IG - intaritor de gust
K - conservant
TF - produs de tratare a fainii
Sp - spumant
St - stabilizator
Sq - subtanta de separare sau de umplutura
CE SPUNE LEGEA DESPRE "E"-uri, DROGURI SI ALTE
SUBSTANTE INTERZISE ?
Capitolul
I Dispozitii generale Art.1. In prezenta lege
termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:
a) substante aflate sub control national - drogurile si precursorii inscrisi in
tabelele-anexa nr.I-IV care fac parte integranta din prezenta lege;
tabelele pot fi modificate prin ordonanta de urgenta a Guvernului,
prin inscrierea unei noi plante sau substante, prin radierea unei plante sau
substante ori prin transferarea acestora dintr-un tabel in altul, la propunerea
ministrului sanatatii;
b) droguri - plantele si substantele stupefiante ori psihotrope sau
amestecurile care contin asemenea plante si substante, inscrise in tabelele
nr.I-III;
c) droguri de mare risc - drogurile inscrise in tabelele nr.I si II;
d) droguri de risc - drogurile inscrise in tabelul nr.III;
e) precursori - substantele utilizate frecvent in fabricarea drogurilor,
inscrise in tabelul nr.IV;
f) inhalanti chimici toxici - substantele stabilite ca atare prin ordin al
ministrului sanatatii;
g) consum ilicit de droguri - consumul de droguri aflate sub control national,
fara prescriptie medicala;
h) toxicoman - persoana care se afla in stare de dependenta
fizica si/sau psihica cauzata de consumul de droguri,
constatata de una dintre unitatile sanitare stabilite in acest sens
de Ministerul Sanatatii;
i) cura de dezintoxicare si supravegherea medicala - masurile ce pot
fi luate pentru inlaturarea dependentei fizice si/sau psihice fata de
droguri;
j) livrarea supravegheata - metoda folosita de institutiile sau
organele legal abilitate, cu autorizarea si sub controlul procurorului, care
consta in permiterea trecerii sau circulatiei pe teritoriul tarii de
droguri ori precursori, suspecti de a fi expediati ilegal, sau de substante
care au inlocuit drogurile ori precursorii, in scopul descoperirii
activitatilor infractionale si al identificarii persoanelor implicate
in aceste activitati;
k) investigatori acoperiti - politisti special desemnati sa efectueze, cu
autorizarea procurorului, investigatii in vederea strangerii datelor privind
existenta infractiunii si identificarea faptuitorilor si acte
premergatoare, sub o alta identitate decat cea reala,
atribuita pentru o perioada determinata.
Capitolul
II Sanctionarea traficului si a altor operatiuni ilicite cu
substante aflate sub control national Art.2. - (1)
Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea,
transformarea, oferirea, punerea in vanzare, vanzarea, distribuirea, livrarea
cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea
ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc, fara
drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor
drepturi.
(2) Daca faptele prevazute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare
risc, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor
drepturi.
Art.3. - (1)
Introducerea sau scoaterea din tara, precum si importul ori exportul de
droguri de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 10 la
20 de ani si interzicerea unor drepturi.
(2) Daca faptele prevazute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare
risc, pedeapsa este inchisoarea de la 15 la 20 de ani si interzicerea unor
drepturi.
Art.4. - Cultivarea,
producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea,
cumpararea sau detinerea de droguri pentru consum propriu, fara
drept, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 5 ani.
Art.5. - Punerea la
dispozitie, cu stiinta, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinte sau
a oricarui alt loc amenajat, in care are acces publicul, pentru consumul
ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit in asemenea locuri se
pedepseste cu inchisoare de la 3 la 5 ani si interzicerea unor drepturi.
Art.6. - (1)
Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intentie, de catre medic,
fara ca aceasta sa fie necesara din punct de vedere
medical, se pedepseste cu inchisoare de la 1 an la 5 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si eliberarea sau obtinerea,
cu intentie, de droguri de mare risc, pe baza unei retete medicale prescrise in
conditiile prevazute la alin.(1) sau a unei retete medicale falsificate.
Art.7. - Administrarea
de droguri de mare risc unei persoane, in afara conditiilor legale, se
pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani.
Art.8. - Furnizarea, in
vederea consumului, de inhalanti chimici toxici unui minor, se pedepseste cu
inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.
Art.9. - Producerea,
fabricarea, importul, exportul, oferirea, vanzarea, transportul, livrarea cu
orice titlu, trimiterea, procurarea, cumpararea sau detinerea de
precursori, echipamente ori materiale, in scopul utilizarii lor la
cultivarea, producerea sau fabricarea ilicita de droguri de mare risc, se
pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.
Art.10. - Organizarea,
conducerea sau finantarea faptelor prevazute la art.2-9 se pedepseste cu
pedepsele prevazute de lege pentru aceste fapte, limitele maxime ale
acestora sporindu-se cu 3 ani.
Art.11. - (1) Indemnul
la consumul ilicit de droguri, prin orice mijloace, daca este urmat de
executare, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Daca indemnul nu este urmat de executare, pedeapsa este de la 6 luni
la 2 ani sau amenda.
Art.12. - (1) Se
pedepsesc cu detentiunea pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si
interzicerea unor drepturi faptele prevazute la art.2, 3 si 5, daca
persoana care le-a savarsit face parte dintr-o organizatie sau asociatie
ori dintr-un grup de cel putin 3 persoane, cu structuri determinate si care
sunt constituite in scopul comiterii acelor fapte si al obtinerii de beneficii
materiale sau alte foloase ilicite.
(2) Se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani faptele prevazute la
art.4, 6, 7, 9 si 11, daca au fost savarsite in conditiile
prevazute la alin.(1).
(3) In cazul infractiunilor prevazute la alin. (1) si (2), daca
faptele au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este detentiunea pe
viata sau inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Art.13. - (1) Tentativa
la infractiunile prevazute la art.2-7, la art.9 si 10 se pedepseste.
(2) Se considera tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor
ori instrumentelor, precum si luarea de masuri in vederea comiterii
infractiunilor prevazute la alin.(1)
Art.14. - Cu privire la
infractiunile cuprinse in prezentul capitol, pe langa situatiile
prevazute in Codul penal, constituie circumstante agravante
urmatoarele situatii:
a)persoana care a comis infractiunea indeplinea o functie ce implica
exercitiul autoritatii publice, iar fapta a fost comisa in
exercitarea acestei functii;
b) fapta a fost comisa de un cadru medical sau de o persoana care
are, potrivit legii, atributii in lupta impotriva drogurilor;
c)drogurile au fost trimise si livrate, distribuite sau oferite unui minor,
unui bolnav psihic, unei persoane aflate in cura de dezintoxicare sau sub
supraveghere medicala ori s-au efectuat alte asemenea activitati
interzise de lege cu privire la una dintre aceste persoane ori daca fapta
a fost comisa intr-o institutie sau unitate medicala, de
invatamant, militara, loc de detentie, centre de asistenta
sociala, de reeducare sau institutie medical-educativa, locuri in
care elevii, studentii si tinerii desfasoara activitati
educative, sportive, sociale ori in apropierea acestora;
d) folosirea minorilor in savarsirea faptelor prevazute la art.2-11;
e)drogurile au fost amestecate cu alte substante care le-au marit
pericolul pentru viata si integritatea persoanelor.
Art.15. - Nu se
pedepseste persoana care, mai inainte de a fi inceputa urmarirea
penala, denunta autoritatilor competente participarea sa la o
asociatie sau intelegere in vederea comiterii uneia dintre infractiunile
prevazute la art.2-10, permitand astfel identificarea si tragerea la
raspundere penala a celorlalti participanti.
Art.16. - Persoana care
a comis una dintre infractiunile prevazute la art.2-10, iar in timpul
urmaririi penale denunta si faciliteaza identificarea si
tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarsit
infractiuni legate de droguri, beneficiaza de reducerea la jumatate a
limitelor pedepsei prevazute de lege.
Art.17. - (1) Drogurile
si alte bunuri care au facut obiectul infractiunilor prevazute la
art.2-10 se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul
este obligat la plata echivalentului lor in bani.
(2) Se confisca, de asemenea, banii, valorile sau orice alte bunuri
dobandite prin valorificarea drogurilor si a altor bunuri prevazute la
alin.(1).
Art.18. - (1) Drogurile
ridicate in vederea confiscarii se distrug. Pastrarea de contraprobe
este obligatorie.
(2) Sunt exceptate de la distrugere:
a)medicamentele utilizabile, care au fost remise farmaciilor sau
unitatilor spitalicesti, dupa avizul prealabil al Directiei
farmaceutice din cadrul Ministerului Sanatatii;
b) plantele si substantele utilizabile in industria farmaceutica sau in
alta industrie, in functie de natura acestora, care au fost remise unui
agent economic public sau privat, autorizat sa le utilizeze ori sa le
exporte;
c)unele cantitati corespunzatoare, care vor fi pastrate in scop
didactic si de cercetare stiintifica sau au fost remise institutiilor care
detin caini si alte animale de depistare a drogurilor, pentru pregatirea
si mentinerea antrenamentului acestora, cu respectarea dispozitiilor legale.
(3) Distrugerea drogurilor se efectueaza periodic, prin incinerare sau
prin alte mijloace adecvate, de catre o comisie formata din cate un
reprezentant al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie,
al Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica, al
Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, un specialist din
cadrul formatiunii centrale de reprimare a traficului ilicit de droguri din
Inspectoratul General al Politiei si gestionarul camerei de corpuri delicte a
aceleiasi unitati.
Art.19. - In cazul in care un toxicoman este condamnat pentru savarsirea
unei infractiuni, se aplica in mod corespunzator dispozitiile Codului
penal si ale Codului de procedura penala.
Capitolul
III Dispozitii procedurale Art.20. Parchetul de pe
langa Curtea Suprema de Justitie poate autoriza, la solicitarea
institutiilor legal abilitate, efectuarea de livrari supravegheate, cu sau
fara substituirea totala a drogurilor, ori a precursorilor.
Art.21. - (1) Procurorul
poate autoriza folosirea investigatorilor acoperiti pentru descoperirea
faptelor, identificarea autorilor si obtinerea mijloacelor de proba, in
situatii in care exista indicii temeinice ca a fost
savarsita sau ca se pregateste comiterea unei infractiuni,
dintre cele prevazute in prezenta lege.
(2) Autorizarea este data in forma scrisa pentru o perioada
de cel mult 60 de zile si poate fi prelungita pentru motive temeinic
justificate, fiecare prelungire neputand depasi 30 de zile.
Art.22. - (1) Politistii
din formatiunile de specialitate care actioneaza ca investigatori
acoperiti, precum si colaboratorii acestora, pot procura droguri, substante
chimice esentiale si precursori, cu autorizarea prealabila a procurorului,
in vederea descoperirii activitatilor infractionale si a
identificarii persoanelor implicate in astfel de activitati.
(2) Actele incheiate de politistii si colaboratorii acestora, prevazuti la
alin. (1), pot constitui mijloace de proba.
Art.23. - (1) Cand sunt indicii temeinice ca o persoana care
pregateste comiterea unei infractiuni dintre cele prevazute in
prezenta lege, sau care a comis o asemenea infractiune foloseste sisteme de
telecomunicatii sau informatice, organul de urmarire penala poate, cu
autorizarea procurorului, sa aiba acces pe o perioada
determinata la aceste sisteme si sa le supravegheze.
(2) Dispozitiile art. 911-915 din Codul de procedura
penala se aplica in mod corespunzator.
Art.24. Perchezitia se poate efectua in locurile in care sunt indicii ca
s-a comis ori ca se pregateste savarsirea uneia dintre
infractiunile prevazute in prezenta lege, cu respectarea dispozitiilor
Codului de procedura penala.
Art.25. - (1) In cazul
in care exista indicii temeinice ca o persoana transporta
droguri ascunse in corpul sau, pe baza consimtamantului scris,
organul de urmarire penala dispune efectuarea unor examene medicale,
in vederea depistarii acestora. In caz de refuz se va solicita autorizarea
procurorului, care va mentiona si unitatea medicala ce urmeaza
sa efectueze aceste investigatii medicale.
(2) Actele consemnand rezultatul investigatiilor medicale, precum si cele
privind modul in care acestea s-au efectuat se transmit de indata
procurorului sau, dupa caz, organului de urmarire penala care
le-a solicitat.
Art.26. - Formatiunea
centrala de reprimare a traficului ilicit de droguri din Inspectoratul
General al Politiei este unica formatiune care coordoneaza si
centralizeaza toate datele care vizeaza drogurile, substantele
chimice esentiale, precursorii si inhalantii chimici toxici.
Capitolul
IV Masuri impotriva consumului ilicit de droguri Art.27. - (1) Consumul
ilicit de droguri aflate sub control national, fara prescriptie
medicala, este interzis pe teritoriul Romaniei.
(2) Persoana care consuma ilicit droguri aflate sub control national este
supusa, dupa caz, uneia dintre urmatoarele masuri: cura de
dezintoxicare sau supravegherea medicala.
(3) Masurile prevazute la alin.(2) sunt dispuse de una dintre
unitatile medicale stabilite de Ministerul Sanatatii, pe
baza unei expertize medico-legale.
(4) Decizia unitatii medicale poate fi atacata cu plangere, in termen
de 10 zile de la comunicare, la judecatoria in a carei raza
teritoriala isi are sediul unitatea medicala.
(5) Hotararea judecatoriei poate fi atacata cu recurs.
Art.28. - (1) Cura de
dezintoxicare se realizeaza in regim de spitalizare in una dintre
unitatile medicale stabilite de Ministerul Sanatatii, care
sunt obligate sa verifice periodic oportunitatea continuarii curei.
(2) Cand nu este necesara cura de dezintoxicare, persoana este supusa
supravegherii medicale intr-o unitate medicala, publica sau
privata, dintre cele stabilite de Ministerul Sanatatii,
care aplica masurile medicale necesare, tinand seama de starea de
sanatate a persoanei, de personalitatea acesteia si de mediul social
din care provine.
(3) Supravegherea medicala este asigurata in mod continuu sau
temporar de o unitate dintre cele prevazute la alin. (2), impreuna cu
o familie, o persoana sau o colectivitate, care prezinta aptitudinile
necesare unei astfel de supravegheri.
(4) Cheltuielile ocazionate de cura de dezintoxicare sau de supravegherea
medicala, precum si de efectuarea expertizei medico-legale sunt suportate
de stat si, in functie de posibilitatile materiale, de catre persoana
in cauza, de familie sau de un organism privat, in conditiile stabilite
printr-un ordin comun al ministrului sanatatii si al ministrului
finantelor.
(5) Ministrul justitiei si ministrul sanatatii vor stabili
printr-un ordin comun masurile medicale si educative care vor fi aplicate
toxicomanilor in penitenciare.
Art.29. - (1)
Toxicomanii care se prezinta din proprie initiativa la o unitate
medicala specializata sau la un dispensar, pentru a beneficia de
tratament, pot cere confidentialitate.
(2) Toxicomanii care au beneficiat de un tratament in conditiile prevazute
la alin. (1) primesc, la cererea lor, cate un certificat nominal, in care se
vor mentiona unitatea emitenta, datele de identificare a persoanei in
cauza, durata si obiectul tratamentului, starea sanatatii
la terminarea sau la intreruperea tratamentului.
Art.30. - Orice
persoana care are cunostinta despre un consumator de droguri poate
sesiza una dintre unitatile medicale stabilite de Ministerul
Sanatatii, care va proceda conform legii.
TABELUL NR.I Acetorphine - derivat de
tebaina = 3-0-acetyltetrahydro-7-alpha-(1-hydroxy-1-methylbutyi)
-6,14-endoetheno-oripavine
Acetyl-alpha-methylfentanyl =
N-[1-(alpha-methylphenethyl)-4-piperidyl]acetanilide
Acetylmethadol =
3-acetoxy-6-dimethylamino-4,4-diphenylheptane
Alphacetylmethadol =
alpha-3-acetoxy-6-dimethylamino-4, 4-diphenylheptane
Alphamethylfentanyl =
N-[1(alpha-methylphenethyl)-4-piperidyl]propionanilide
Benzoylmorphine Beta-hydroxyfentanyl =
N-[1-(beta-hydroxyphenethyl)-4-piperidyl]propionanilide
Beta-hydroxy-methyl-3-fentanyl =
N-[1-(beta-hydroxyphenethyl)-3-methyl-4-piperidyl]propionanilide
Brolamfetamine
(DOB) = 2,5-dimethoxy-4-bromoamphetamine
Cathinone =
(-)-alpha-aminopropiophenone
Codeine-N-oxide
Desomorphine =
dihydrodeoxymorphine
DET =
N,N-diethyltryptamine
2,5-dimethoxyamfetamine
(DMA) = dl-2,5-dimethoxy-alpha-methylphenylethylamine
DMHP = 3-(1,2-dimethylhepthyl)-1-hydroxy-7,8,9,10-tetrahydro-6,6,9-trimethyl-6H-dibenzo[b,d]pyran
DMT =
N,N-dimethyltryptamine
2,5-dimethoxy-4-ethylamfetamine
(DOET) = dl-2,5-dimethoxy-4-ethyl-alpha-methylphenylethylamine
Dioxaphetyl
butyrate = ethyl-4-morpholino-2,2-diphenylbutyrate
Eticyclidine
(PCE) = N-ethyl-1-phenylcyclohexylamine
N-ethyl
methylenedioxysmfetamine (N-ethyl MDA) =
(+/-)-N-ethyl-alpha-methyl-3,4-(methylenedioxy) phenethylamine
Etorphine =
tetrahydro-7-alpha-(1-hydroxy-1-methylbuthyl)-6,14-endoetheno-oripavine
Etryptamine =
3-(2-aminobutyl) indole
Heroin =
Diacethytmorphine
N-hydroxy
methylenedioxyamfetamine (N-hydroxy-MDA) =
(+/-)-N-[alpha-methyl-3,4-(methylenedioxy) phenethyl] hydroxylamine
Ketobemidone =
4-meta-tlydroxyphenyl-1-methyl-4-propionylpiperidine
(+)-Lysergide
(LSD) = (+)N,N-diethyllysergamide (d-lysergic acid diethylamide)
Methadone
intermediar = 4-cyano-2-dime1hylamino-4,4-diphenylbutane
Methcathinone =
2-(msthylamino)-1-phenylpropan-1-one
3,4-Methylenedioxymetamfetamine
(MDMA) = dl-3,4-methylenedioxy-N,alpha-dimethylphenyl-ethylamine
5-Methoxy-3,4-methylenedioxyamfetamine
(MMDA) = dl-5-methoxy-3,4-methylenedioxy-alpha-methylphenylethylamine
Mescaline =
3,4,5-trimethoxyphenethylamine
Methyl-4
aminorex = (+/-)-cis-2-amino-4-methyl-5-phenyl-2-oxazofine
Methyl-3-fentanyl =
N-(3-methyl-1-phenethyl-4-piperidyl)propionanilide
Methyl-3-tiofentanyl =
N-[3-methyl-1-[2-(2-thienyl)ethyl]-4-piperidyl]propionanilide
Morphine-N-oxide
MPPP
= 1-methyl-4-phenyl-4-piperidinol propionate (ester)
Oxycodone
= 14-hydroxydihydrocodeinone
Para-fluorofentanyl
= 4'-fluoro-N-(1-phenethyl-4-piperidyl) propionanilide
Parahexyl =
3-hexyl-1-hydroxy-7,8,9,10-tetrahydro-6,6,9-trimethyl-6H-dibenzo[b,d]pyran
Paramethoxyamfetamine
(PMA) = 4-methoxy-alpha-methylphenylethylamine
PEPAP =
1-phenethyl-4-phenyl-4-piperidinol acetate (ester)
Psilocine = 3-(2
dimethylaminoethyl)-4-hydroxyindole
Psilocybine
= 3-(2 dimethylaminoethyl)indol-4-yl dihydrogen phosphate
Rolicyclidine =
1-(1-phenylcyclohexyl)pyrrolidine
STP,
DOM = 2-amino-1-(2,5-dimethoxy-4-methyl)phenylpropane
Tenamfetamine
(MDA) = 3,4-methylenedioxyamphetamine
Tenocyclidine
(TCP) = 1-[1-(2-thienyl)cyclohexyl)piperidine
Tetrahydrocannabinol Thiofentanyl =
N-[1-[2-(2-thienyl)ethyl]-4-piperidyl]propionanilide
3,4,5-Trimethoxyamfetamine
(TMA) = dl-3,4,5-trimethoxy-alpha-methylphenylethylamine
TABELUL Nr.II Acetyldihydrocodeine Acetylmethadol =
3-acetoxy-6-dimethylamino-4,4-diphenylheptane
Alfentanil =
N-[1-[2-(4-ethyl-4,5-dihydro-5-oxo-1H-tetrazol-1-yl)ethyl]-4-(methoxymethyl)-4-piperi-
dinyl)-N-phenylpropanamide
Allylprodine =
3-allil-1-methyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine
Alphameprodine =
alpha-3-ethyl-1-methyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine
Alphamethadol =
alpha-6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-hep1anol
Alphamethylthiofentanyl =
N-[1-[1-methyl-2-(2-thienyl)ethylJ-4-piperidyl]propionanilide
Alphaprodine =
alpha-1,3-dimethyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine
Amfetamine =
(+/-)-2-amino-1-phenylpropane
Anileridine =
1-para-aminophenethyl-1-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Benzethidine =
1-(2-benzyloxyethyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Benzylmorphine =
3-benzylmorphine
Betacetylmethadol =
beta-3-acetoxy-6-dimethylamino-4,4-diphenylheptane
Betameprodine = beta-3-ethyl-1-methyl-4-propionoxypiperidine
Betamethadol =
beta-6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanol
Betaprodine =
beta-1,3-dimethyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine
Bezitramine =
1-(3-cyano-3,3-diphenylpropyl)-4-(2-oxo-3-propionyl-1-benzimidatolinyl)piperidine
Clonitazene =
(2-para-chlorbenzyl)-1-diethylaminoethyl-5-nitrobenzimidazole
Coca
frunze Cocaine = methyl ester
de benzoylecgonine
Codeine =
3-methylmorphine
Codoxime =
dihydrocodeinone-6-carboxymethyloxime
Concentrat
de tulpini de mac Dexamfetamine =
(+)-2-amino-1-phenylpropane
Dextromoramide =
(+)-4-[2-methyl-4-oxo-3,3-diphenyl-4-(1-pyrrolidinyl)butylJmorpholine
Diampromide =
N-[2-methylphenethylamino propyllpropionanilide
Dextropropoxyphene =
alpha-(+)-4-dimethylamino-1,2-diphenyl-3-methyl-2-butanol propionate
Diehylthiambutene =
3-diethylamino-1,1-di-(2'-thienyl)-1-butene
Difenoxine =
1-(3-cyano-3,3-diphenylpropyl)-4-phenylisonipecotic acid
Dihydrocodeine Dihydromorphine Dimenoxadol =
2-dimethylaminoethyl-1-ethoxy-1,1-diphenylacetate
Dimepheptanol =
6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanol
Dimethylthiambutene =
3-dimethylamino-1,1-di-(2'-thienyl)-1-butene
Dioxaphetyl
butyrate = ethyl-4-morpholino-2,2-diphenylbutyrate
Diphenoxylate =
1-(3-cyano-3,3-diphenylpropyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Dipipanone =
4,4-diphenyl-6-piperidine-3-heptanone
Drotebanol =
3,4-dimethoxy-17-methylmorphinan-6 beta, 14 diol
Ecgonine Ethylmethyltiambutene =
3-ethylmethylamino-1,1-di-(2'-thienyl)-1-butene
Ethylmorphine = 3-ethylmorphine
Etonitazene =
1-diethylaminoethyl-2-para-ethoxybenzyl-5-nitrobenzimidazole
Etoxeridine =
1-(2-(2-hydroxyethoxy)ethylJ-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Fenetylline =
dl-3,7-dihydro-1,3-dimethyl-7-(2-[(1-methyl-2-phenylethyl)amino]ethyl)-1H-purine-2,6-dione
Fentanyl =
1-phenethyl-4-N-propionylanilinopiperidine
Furethidine =
1-(2-tetrahydrofurfuryloxyethyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl
ester
Hidrocodone =
dihydrocodeinone
Hydromorphinol =
14-hydroxydihydromorphine
Hydromorphone =
dihydromorphinone
Hydroxypethidine =
4-meta-hydroxyphenyl-1-methylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Isomethadone =
6-dimethylamino-5-methyl-4,4-diphenyl-3-hexanone
Levamfetamine =
1-alpha-methylphenylethylamine
Levometamfetamine = 1-N-alpha-dimethylphenylethylamine
Levomethorphane =
(-)-3-methoxy-N-methylmorphinan
Levomoramide =
(-)-4-[2-methyl-4-oxo-3,3-diphenyl-4-(1-pyrrolidinyl) butyl]morpholine
Levophenacylmorphane =
(-)-3-hydroxy-N-phenacylmorphinan
Levorphanol = (-)-3-hydroxy-N-methylmorphinan
Medoqualone =
3-(-chiorophenyl)2-methyl-4-(3H)-quinazoiinone
Metamfetamine =
(+)-2-methylamino-1-phenylpropane
Metamfetamine
racemate = (+/-)-N,alpha-dimethylphenethylamine
Methaqualone =
2-methyl-3-o-tolyl-4(3H)-quinazolinone
Methylphenidate =
2-phenyl-2-(2-piperidyl)acetic acid methyi ester
Metazocine =
2'-hydroxy-2,5,9-trimethyl-6,7-benzomorphan
Methadone =
6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanone
Methyldesorphine =
6-methyl-delta-6-deoxymorphine
Methyldihydromorphine = 6-methyldihydromorphine
Metopon =
5-methyldihydromorphinone
Moramide
intermediate = 2-methyl-3-morpholino-1,1-diphenylpropane carboxylic acid
Morpheridine =
1-(2-morpholinoethyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Morphine
si saruri Myrophine =
myristylbenzylmorphine
Nicocodine =
6-nicitinylcodeine
Nicodicodine =
6-nicotinyldihydrocodeine
Nicomorphine =
3,6-dinicotinylmorphine
Noracymethadol =
(+/-)-alpha-3-acetoxy-6-methylamino-4,4-diphenyl-heptan
Norcodeine =
N-demethylcodeine
Norlevorphanol =
(-)-3-hidroxymorphinan
Normethadone =
6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-hexanone Normorphine =
demethylmorphine
Norpipanone =
4,4-diphenyi-6-piperidino-3-hexanone
N-oxymorhine Opium Oxycodone =
14-hydroxydihydrocodeinone
Oxymorphone = 14-hydroxydihydromorphinone
Pethidine =
1-methyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Pethidine
intermediar A = 4-cyano-1-methyl-4-phenylpiperidine
Pethidine
intermediar B = 4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Pethidine
intermediar C = 1-methyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid
Phenadoxone =
6-morpholino-4,4-diphenyl-3-heptanone
Phenampromide =
N-(1-methyl-2-piperidinoethyl)-propionanilide
Phenazocine =
2'-hydraxy-5,9-dimethyl-2-phenethyl-6,7-benzomorphan
Phencyclidine = 1-(1-phencyclohexyl)piperidine
Phenmetrazine =
3-methyl-2-phenylmorpholine
Phenomorphane =
3-hydroxy-N-phenethylmorphinan
Phenoperidine =
1-(3-hydroxy-3-phenylpropyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Pholcodine =
morpholinylethylmorphine
Piminodine =
4-phenyl-1-(3-phenyla'minopropyl)piperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Piritramide =
1-(3-cyano-3,3diphenylpropyl)-4-(1-piperidino)-piperidine-4-carboxylic acid
amide
Proheptazine =
1,3-dimetyl-4-phenyl-4-propionoxyazacycloheptane
Properidine = 1-methyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic
acid isopropyl ester
Propiram =
N-(1-methyl-2-piperidinoethyl)-N-2-pyridylpropionamide
Racemethorphane =
(+/-)-3-hydroxy-N-methylniorphinan
Racemoramide =
(+/-)-4-[2-methyl-4-oxo-3,3-diphenyl-4-(1-pyrrolidinyl) butyl] morpholine
Racemorphane =
(+/-)-3-hydroxy-N-methylmorphinan
Secobarbital =
5-allyl-5'-(1-methylbutyl)barbituric acid
Sufentanil =
N-[4-(methoxymethyl)-1-[2-(2-thienyl)-ethyl]-4-piperidyl] propionanilide
Thebacone =
acetyldihydrocodeinone
Thebaine Tilidine =
(+/-)-ethyl-trans-2-(dimethylamino)-1-phenyl-3-cyclohexene-1-carboxylate
Trimeperidine =
1,2,5-trimethyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine
Zipeprol =
alpha-(alpha-methoxybenzyl)-4-(beta-methoxyphenethyl)-1-pipenazineethanol
TABELUL Nr.III Allobarbital =
5,5-diallylbarbituric acid
Alprazolam =
B-chloro-1-methyl-6-phenyl-4H-s-triazolo[4,3-a][1,4]benzodiazepine
Amfepramone =
2-(diethylamino)propiophenone
Amobarbital =
5-ethyl-5-(3-methylbutyl)barbituric acid
Aminorex =
2-amino-5-phenyl-2-oxazoline
Barbital =
5,5-diethylbarbituric acid
Benzfetamine =
N-benzyl-N-alpha-dimethylphenethylamine
Bromazepam =
7-bromo-1,3-dihydro-5-(2-pyridyl)-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Brotizolam =
2-bromo-4-(o-chlorophenyl)-9-methyl-6H-thienol[3,2-f]-s-triazolo
(4,3-a][1,4ldiazepine
Buprenorphine =
21-cyclopropyl-7-alpha-[(S)-1-hydroxy-1,2,2-trimethylpropyl]-6,14-endo-ethano-6,7,8,14-tetrahydrooripavine
Butobarbital =
5-butyl-5-ethylbarbituric acid
Butalbital =
5-allyl-5-isobutylbarbituric acid
Cannabis,
rezina de cannabis si ulei de cannabis Cathine =
d-threo-2-amino-1-hydroxy-1-phenylpropane
Cyclobarbital =
5-(1-cyclohexan-1-yl)-5-ethylbarbituric acid
Camazepam =
7-chloro-1,3-dihydro-3-hydroxy-1-methyl-5-phenyl-2H 1,4-benzodiazepin-2-one
dimethylcarbamats (ester)
Chlordiazepoxide =
7-chloro-2-(methylamino)-5-phenyl-3H-1,4-benzodiazepine-4-oxide
Clobazam =
7-chloro-1-methyl-5-phenyl-1H-1,5-benzodiazepine 2,4(3H,5H)-dione
Clonazepam =
5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-7-nitro-2H-1,4- benzodiazepin-2-one
Clorazepate =
7-chloro-2,3-dihydro-2-oxo-5-phenyl-1H-1,4- benzodiazepine 3-carboxylic acid
Clotiazepam =
5-(o-chlorophenyl)-7-ethyl-1,3-dihydro-1-methyl-2H-thieno[2,3-e]-1,4-diazepin-2-one
Cloxazolam =
10-chloro-11b-(o-chlorophenyl)-2,3,7,11b-tetrahydro-oxazolo-[3,2-d] [1,4]
benzodiazepin-6(5H)-one
Delorazepam =
7-chloro-5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-2H-1,4-benzodiazepin-2-ane
Diazepam =
7-chloro-1,3-dihydro-1-methyl-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Estazolam =
B-chloro-6-phenyl-4H-s-triazolo[4,3-a][1,4] benzodiazepine
Ethchiorvynol =
ethyl-2-chlorovinylethinylcarbinol
Ethinamate =
1-ethylcyclohexanolcarbamate
Ethyl
loflazepate = ethyl
7-chloro-5-(o-fluorophenyl)-2,3-dihydro-2-oxo-1H-1,4-benzodiazepine-3-
carboxylate
Etilamfetamine = dl-N-ethyl-alpha-methylphenylethylamine
Fencamfamine =
dl-N-ethyl-3-phenylbicyclo(2,2,1)-heptan-2-amine
Fenproporex =
dl-3-[(alpha-methylphenylethyl)amino]propionitrile
Fludiazepam =
7-chloro-5-(o-fluorophenyl)-1,3-dihydro-1-methyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Flunitrazepam =
5-(o-fluorophenyl)-1,3-dihydro-1-methyl-7-nitro-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Flurazepam =
7-chloro-1-[2-(diethylamino)ethyl]-5-(o-fluorophenyl)-1,3-dihydro-2H-1.4-benzodiazepin-2-one
Glutethimide =
2-ethyl-2-phenylglutarimide
Halazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-5-phenyl-1-(2,2,2-trifluoroethyl)-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Haloxazolam =
10-bromo-11b-(o-fluorophenyl)2,3,7,11b-tetrahydrooxazolo[3,2-d] [1,4]
benzodiazepin-6(5H)-one
Ketazolam =
11-chloro-8,12b-dihydro-2,8-dimethyl-12b-phenyl-4H-[1,3]-oxazinol[3,2d] [1,4]
benzo- diazepine-4,7(6H)-dione
Lefetamine =
(-)-1-dimethylamino-1,3-diphenylethane
Loprazolam =
6-(o-chlorophenyl)-2,4-dihydro-2-[(4-methyl-1-piperazinyl)
methylene]-8-nitro-1H-imi- dazo[1,2-a][1,4)benzodiazepin-1-one
Lorazepam = 7-chloro-5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-3-hydroxy-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Lormetazepam =
7-chloro-5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-3-hydroxy-1-methyl-2H-1,4-benzodiaze-
pin-2-one
Mazindol =
5-(p-chlorophenyl)-2,5-dihydro-3H-imidazo-(2,1-a)-isoindol-5-ol
Medazepam =
7-chloro-2,3-dihydro-1-methyl-5-phenyl-1H-1,4-benzodiazepine
Mefenorex =
dl-N-(3-chloropropyl)-alpha-methylphenethylamine
Meprobamate =
2-methyl-2-propyl-1,3-propanediol dicarbamate
Mesocarbe =
3-(alpha-methylphenethyl)-N-(phenylcarbamoyl)sydnone imine
Methylphenobarbital =
5-ethyl-1-methyl-5-phenylbarbituric acid
Methyprylone =
3,3-diethyl-5-methyl-2,4-piperidine-dione
Midazolam =
8-chloro-6-(o-fluorophenyl)-1-methyl-4H-imidazol(1,5-a) (1,4) benzodiazepine
Nimetazepam =
1,3-dihydro-1-methyl-7-nitro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Nitrazepam =
1,3-dihydro-7-nitro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Nordazepam =
7-chloro-1,3-dihydro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Oxazepam =
7-chloro-1,3-dihidro-3-hydroxy-5-phenyI-2-H-1,4-benzodiazepin-2-one
Oxazolam =
10-chloro-2,3,7,11b-tetrahydro-2-methyl-11b-phenyloxazolo(3,2-d) (1,4)
benzodiazepin-6(5H)-one
Pentazocine =
1,2,3,4,5,6-hexahydro-6,11-dimethyl-3-(3-methyl-2-butenyl)-2,6-methano-3-benzazocin-8-ol
Pentobarbital =
5-e1hyl-5-(1-methylbutyl) barbituric acid
Pemoline =
2-amino-5-phenyl-2-oxazolin-4-one
Phendimetrazine =
(+)-3,4-dimethyl-2-phenylmorpholine
Phenobarbital =
5-ethyl-5-phenylbarbituric acid
Phentermine =
alpha-alpha-dimethylphenethylamine
Pinazepam =
7-chloro-1,3-dihydro-5-phenyl-1-(2-propynyl)-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Pipradrol =
1,1-diphenyl-1-(2-piperidyl)-methanol
Prazepam =
7-chloro-1-(cyclopropylmethyl)-1,3-dihydro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Pyrovalerone =
dl-1-(4-methylphenyl)-2-(1-pyrrolidinyl)-1-pentanane
Secbutabarbital =
5-sec-butyl-5-ethylbarbituric acid
Temazepam =
7-chloro-1,3-dihydro-3-hydroxy-1-methyl-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-ane
Tetrazepam =
T-chloro-5-(cyclohexen-1-yl)-1,3-dihydro-1-methyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Triazolam = 8-chloro-6-(o-chlorophenyl)-1-methyl-4H-s-triazolo[4,3-aJ
[1,4]benzodiazepine
Vinylbital =
5-(1-methylbuthyl)-5-vinylbarbituric acid.
TABELUL Nr. IV N-acetylanthranilic
acid Ephedrine Ergometrine Ergotamine Isosafrole Lysergic
acid 3,4-methylenedioxy-phenylpropan-2-one 1-phenyl-2-propanone
Piperonal Pseudoephedrine Safrole
Acetic
anhydride Acetone Anthranilic
acid Ethyl
ether Hydrochlorid
acid Phenylacetic
acid Piperidine Methylethyl
ketone Potassium
permanganate Sulphuric
acid Toluene
VIITORII INTELECTUALI AI TARII DEPENDENTI DE HEROINA
Interviu cu moartea alba
87% dintre toxicomani isi administreaza heroina prin injectare, iar restul de 13% prin tigara, afirma un sondaj realizat de Organizatia 'Salvati copiii'. Citim zilnic in ziare 'moarte prin supradoza', 'drogurile, un pericol pentru tineri', 'de la tara de tranzit, Romania a trecut la tara consumatoare de stupefiante', 'kilograme de heroina capturate', 'Frontiera, sub asediul traficantilor de droguri', 'tone de hasis depistate in port', 'traficantii internationali au adus moartea alba in Romania'. Privim paralizati caracatita drogurilor care nu poate fi invinsa. Autoritatile si societatea civila mai au inca puterea sa-i mai taie din tentacule. Presa are datoria sa spuna !
Datoria cititorului este de a invata din greselile altora in aceasta ancheta vom reconstitui Povestea Drogurilor, dar cand eroii ei sunt studentii. Acesti oameni sunt reali. Numele lor, insa, nu. Va prezentam in continuare un interviu complet cu un student dependent de heroina. Numele lui este Mircea S., are 20 de ani si este student la jurnalism. In prezentarea noastra am renuntat la orice fel de comentarii. Lasam realitatea sa curga asa cum este. Ancheta a fost realizata in colaborare cu saptamanalul 'In Justitie' al carui moto semnificativ este: 'Societatea nu are dreptul sa ma judece, cand nu este in stare sa ma apere.' (Istrate Micescu).
Ce tipuri de
droguri folosesti?
Am incercat aproape toate felurile de droguri de care am auzit. Un nume nou de
pastila ma face curios la efectul ei. in principiu, nu sunt droguri
pe piata pe care sa nu le fi incercat - cu exceptia
cocainei care este 'drogul bogatilor'. Am inceput din liceu cu
marijuana. Acum iau heroina de un an si jumatate. Nu sunt
dependent. Pot inca sa ma controlez. imi fac o heroina
cand pica bani de la ai mei sau cand am cu cine sa iau. in
rest, mai fumez din cand in cand o iarba (marijuana n.r.) la un
chef sau mai iau o pastila, doua, de Ecstasy cu bere cand
ma duc in vreun club sau vreo discoteca.
|
|
|
Care sunt
preturile pentru principalele tipuri de droguri?
intre 50.000 de lei si 100 de dolari. incerc sa-ti enumar
cateva tipuri de droguri incercate de mine dar care sunt folosite foarte
frecvent: heroina - 600.000 lei gramul, iar dintr-un gram faci 6 bile;
marijuana - 50.000 - 100.000 lei o tigara; Ecstasy - 10-30 de dolari
o pastila; cocaina - 80-100 de dolari gramul; hasis - 100.000
lei tigara. Mai sunt pastilele din farmacii : Nitra-zepam, Oxazepam, Fortral,
Romparchin, Ketamina - acestea sunt niste calmante care luate cu
alcool devin foarte puternice. Dependentii de heroina au gasit
un subtituent: Glutetimid cu Codeina - care impreuna dau efectul
heroinei - ea este cea mai la moda. Aceste pastile sunt ieftine dar acum
nu se mai dau decat cu reteta.
Care este
frecventa cu care iei droguri ?
Dupa cum am mai spus inca nu sunt dependent pentru ca iau numai
de placere sau cand am bani si chef. De obicei imi fac
heroina in vena de 2-3 ori pe saptamana. Am
prieteni care isi fac si 6 bile pe zi, adica un gram. Eu
dintr-un gram tin si o luna intreaga. Heroina o iau pe
vena pentru ca isi face efectul mai repede, aproape instantaneu,
dar se mai poate fuma, trage pe nas sau arsa pe folie. Daca nu te
controlezi ajungi dependent foarte usor. Ecstasy nu produce o
dependenta fizica, dar in timp o sa ai nevoie de ea pentru
a te putea simti bine. Cocaina, la fel, dar ea este cea mai buna dar
si cea mai scumpa, nu degeaba i se spune 'drogul
bogatilor'; poti ajunge sa consumi si 2 grame pe zi,
si cine are 200 de dolari zilnic sa dea pe asa ceva. Se spune
ca nu dependenta de omoara, ci tocmai lipsa drogului…
Cum
faci rost de bani pentru a-ti cumpara heroina ?
De la parinti pentru ca nu am alt venit… Daca este
nevoie mai amanetez cate ceva. Prietenul meu isi amaneteaza
mereu televizorul din camera cand ramane fara
bani, iar tatal sau il rascumpara. Cunosc o alta
fata care fura bani daca are de unde, iar daca nu,
agata prin cluburi diversi tipi pentru a-si putea
cumpara o doza… Altii vand pur si simplu
lucrurile din casa - aur, electronice - pentru o ora de fericire.
Daca cumperi mereu de la acelasi dealer, acesta iti poate da pe
datorie sau ii lasi garantie ceva - haine, ceasuri, bijuterii,
telefonul celular. Poti da chiar si alimente contra unei doze… Care
sunt riscurile in a-ti procura 'marfa', drogurile ?
Cine vrea sa cumpere droguri este supus la trei riscuri: in loc de droguri
pure poti primi ceva asemanator la culoare, dar care nu are nici
un efect sau poate fi chiar otravitor. Apoi este pericolul de a fi prins
de Politie in momentul cumpararii sau dupa aceea cand
ai marfa la tine. Iar in al treilea rand, daca te duci dupa
marfa in zone periculoase, precum Ferentari, unde poti
ramane fara haine pe tine sau… fara cap.
|
Cat de
usor iti poti admi-nistra drogul? |
|
|
Cu o bucatica de filtru de tigara pe acul seringii filtrez serul. Prind vena, trag intai putin sange, iar apoi imping totul in vena. in 5 secunde sunt in alta lume. Sunt perfect constient, dar un scaun de metrou il simt ca pe un fotoliu. Eu imi fac in brat. Unii isi fac in picioare sau direct in gat. imi fac cam 5-10 unitati de seringa de insulina. Seringa este a mea sau a prietenului meu - imi fac totusi, desi sunt constient de riscul infestarii cu SIDA. Alte droguri luate pe cale orala isi pot face efectul intre 30-60 de minute, dar depinde de ce iei si cat iei. Locurile in care iau marfa sunt aproximativ publice si nu ma jenez: taxiuri, wc-uri publice sau cele din restaurante, scari de bloc, parcuri, parcari dar si acasa la mine. |
|
Care este
atitudinea ta fata de campaniile anti-droguri ?
Riscul il constientizez dar cand esti dependent nu mai
asculti argumentele contra drogurilor. Te consideri cu mult peste aceste
teorii minore tinute de oameni mici care n-au trait pe pielea lor
sclavia la care te supune drogul… Oricum, tendinta omului este de a
face, sau macar a experimenta, lucrurile interzise de lege sau de
morala…
Cum
ai ajuns la consumul de droguri ?
…Ca mai toti ceilalti. Prima data am luat din curiozitate
sau din teribilism cum ar spune unii - copiii fac lucruru traznite !
Anturajul nu a facut decat sa-mi intretina acest
obicei. Apoi am gasit un refugiu, o ascundere de problemele de acasa.
Aplic metoda strutului - iti ineci creierii in droguri si ai
impresia ca nu te vede nimeni, iar toate necazurile te ocolesc. Te afunzi
intr-un scaun 'moale' de metrou si uiti de toate. incepi
din curiozitate, continui din placere si ajungi in final la
dependenta fizica si psihica…
In
facultati studentii consuma droguri ?
Daca trebuie sa-ti faci acum, nu mai conteaza ca
esti la scoala… in pauza, la toaleta. Am cunoscut
studenti din multe facultati care se drogheaza. Unii erau
in ultimii ani si chiar cu unele realizari pe plan profesional.
Distribuitori nu am auzit sa fie prin facultati. Dealerii
principali sunt tiganii, arabii si turcii. Consumatorii pot deveni cu
timpul si distribuitori indiferent de meseria sau ocupatia lor.
Din
cati consumatori ai intalnit, erau mai multi
bucuresteni sau flotanti ?
Daca se intampla sa-ti faci o doza impreuna
cu cineva necunoscut nu-l intrebi daca este sau nu din Bucuresti…
Multi pe care i-am cunoscut erau bucuresteni. insa, in caminele
din Regie sunt studenti veniti de peste tot care consuma si
vand in acelasi timp, dar numai D-zeu stie ce e pe acolo…
Daca umbli cu miere nu poti sa nu te lingi pe degete… De
fiecare data cand trebuie sa povestesc despre droguri
retraiesc experientele rele pe care le-am avut… imi vine sa
vomit cand ma gandesc…
Vrei sa mai adaugi ceva pentru cititori ?
Ceea ce v-am spus este real si nu este o noutate pentru nimeni.
Aceeasi poveste si detalii le-ar putea da orice om care
traieste aceasta drama. Este bine totusi sa se
repete la infinit pentru ca cei tentati, sa nu consume, nu pentru
ca este interzis ci pentru ca nu castiga nimic nou -
sunt la fel ca inainte, ba dimpotriva, ar putea pierde mai mult decat
isi inchipuie. in final iti ramane decat
singuratatea. Ai vrea sa ceri ajutorul cuiva dar nu mai ai cui.
Gandindu-ma la prietenii mei care sunt terminati din toate
punctele de vedere, chiar putin nebuni, imi spun ca eu nu sunt
dependent, desi imi place sa iau o doza la doua zile.
Toti spun 'doar nu mi se va intampla tocmai mie' - dar
toti sfarsesc la fel: singuri, fara putere, cu dureri
de nedescris spuse de niste rani vii pe doua picioare. Daca
voi ajunge asa ma voi interna singur, desi daca dependenta
fizica trece, cea psihica, se spune, ramane pentru
totdeauna. (G.M.C. & A.B.S.)
Morti albe in nopti albe:
Povestea unui student realizat care a renuntat la viitor
Inalt, slab, cu fata trasa si cearcane subtiri sub ochi, cateodata chiar prea aranjat pentru a-si ascunde 'oboseala', Catalin M. traieste pe viu cosmarul heroinei de 4 ani. Acum are 22 de ani si este student la Teatru. De ceva timp produce filme de scurt metraj pentru diferite firme, pe care ia bani buni. Este dintr-o familie buna, iar banii nu au fost niciodata o problema pentru el. Observi la prima vedere: hainele cu eticheta 'de firma' iar la mana poarta un ceas care face cat un Oltcit mai vechi. Prietena lui, de aceeasi conditie, se injecteaza si ea
'Tocmai implinisem 18 si am inceput direct cu heroina. O trageam pe nas cu niste amici rusi. Era o distractie de week-end. in timp, le-am incercat pe toate dar am ramas la heroina. O data ce te-a prins flama nu mai vrei sa renunti. () Cheltuiesc zilnic intre 200 si 500 de mii. Noroc ca ma descurc cu banii imi dau ai mei, mai castig si eu, mai vand cate ceva Sunt clientul preferat al celui care imi vinde de obicei, iar cand nu am bani pot sa-mi mai las ceasul garantie. () Am incercat singur sa ma las de mai multe ori, dar cand au aflat ai mei am fost internat la dezintoxicare, am stat si izolat. Acum ma injectez din nou. Ai mei cred ca m-am lasat de-atunci. Ce naivi mai sunt'
Se
intalneste pe ascuns cu prietena lui. Parintii ei nu o mai
lasa sa-l vada de cand au aflat ca se drogheaza.
Fie ca se duc la ea, fie la el, nu uita sa-si cumpere
inainte doua 'bile'. Daca sunt la ea, de ciuda,
Catalin isi prepara heroina direct in paharul din care bea
apa mama fetei. Rad impreuna, iar apoi, pentru cateva ore,
cad unul pe umarul celuilat intr-o stare de somnolenta. Se
intampla ca unuia sa-i vina rau. Fuge la baie si
vomita peste tot. Apoi repede totul trebuie strans si
curatat pentru ca se intorc acasa parintii ei. El
pleaca din nou la dealer pentru o noua doza.
Cand incep sa-i tremure mainile suna repede la un prieten
pentru un imprumut de 100 de mii. Dar nimeni nu mai vrea sa aiba
de-aface cu el. Pentru moment se linisteste cu un coktail de pastile.
insa, viitoul nu-l mai asteapta. (G.M.C.)
Consumul de droguri la studeti
MICRO-SONDAJ - realizat de ziarul 'Moftul Studentesc' in colaborare cu studenti de la Facultatea de Filosofie-Sociologie a Universitatii din Craiova, in perioada 23 aprilie - 4 mai 2001, pe un esantion de 330 studenti de la facultati diferite, din 7 universitati de stat si particulare din Bucuresti: ASE, Universitatea din Bucuresti, Hyperion, Media Pro, Spiru Haret, Dimitrie Cantemir, Titu Maiorescu. Acest sondaj jurnalistic nu are pretentia unui sondaj sociologic riguros, dar se vrea un semnal de alarma pentru cei abilitati sa se ocupe de acest fenomen social. Marja de eroare este incalculabila. CONCLUZII: Majoritatea dintre cei care au declarat ca au incercat un tip de drog: s-au drogat cel putin o data determinati de: curiozitate, anturaj. Din cei intervievati, unul singur a declarat ca este total dependent de droguri, indicand ca motiv dificultatile vietii - 'heroina este pentru mine o evadare din problemele zilnice'. Acestia au varste cuprinse intre 18 si 21 de ani. Cei mai expusi consumului de droguri sunt studentii care locuiesc in camine, prin lipsa unor masuri care sa impiedice traficul de droguri in campusuri. Nu exista o legatura clara intre consumul de droguri si mediul familial de provenienta al acestor studenti.
Fig.1 - DA: barbati - 74,5%, femei - 25,5% ; din Bucuresti - 56,4% ; din Provincie - 43,6%. Fig.2 - Curiozitate: 62,2% bucuresteni, 37,8% provinciali ; Anturaj: 47,1% bucuresteni, 52,9% provinciali. Fig.3 - DA: 88,7% ar incerca un drog slab (marijuana), 9,4% ar incerca un drog tare (heroina), sub 2% nu sunt hotarati ce tip de drog ar incerca. Din 330, 20% cunosc studenti care se drogheaza.
|
PSIHOLOG |
|
|
DE CE TINERII SUNT CEI MAI MULTI CONSUMATORI DE DROGURI ? Ca sa poti
raspunde trebuie sa patrunzi in lumea lor sau sa-ti
amintesti ce valori guverneaza tineretea: nevoia de integrare
intr-un grup de prieteni care ii exclude pe toti cei care sunt
'prea normali'. Urmeaza actiunile de a iesi in
evidenta, de a atrage atentia asupra lui. Va incepe prin
consumul excesiv de alcool iar apoi va trece usor la droguri. Sub deviza
'Traieste-ti clipa', foarte mediatizata
dealtfel, nu se va gandi prea des la consecinte. Drogurile sunt
periculoase din doua motive: dependenta fizica - organismul se
obisnuieste cu drogul respectiv, iar cand administrarea este
oprita apar reactiile adverse: halucinatii, dureri musculare,
agitatie, insomnii. Dependenta psihica este cea mai
periculoasa pentru ca se muleaza pe o personalitate
dependenta caracterizata printr-o vointa slaba. |
|
Spitalul 'Obregia' - Sectia TOXICOMANI
La nr. 10-12 din
Soseaua Berceni gasesti Centrul Pilot pentru Toxicomani -
sectia 16 din cadrul Spitalului 'Alexandru Obregia'. Cum faci
stanga, vei da peste o cusca cu garduri de 3 metri. Aici este
singurul centru pentru dezintoxicare droguri din Bucuresti si al
doilea din tara. Are o capacitate de 25 de locuri: 16 pentru
baieti si 9 pentru fete - ocupate tot timpul. La inceputul
anului 2001 era o lista de asteptare cu 106 persoane. in patru luni
de zile 350 de pacienti au trecut prin paturile acestui centru. Cei care
vin aici sunt internati pe o perioada de 3 saptamani.
in acest timp se presupune ca dependenta fizica ar trece. Cei
care vor sa scape cu adevarat de blestemul drogurilor pot alege o
post-cura de 6 luni la Spitalul 'Balaceanca' unde vor
vor fi tratati de dependenta psihica.
Peste 50% se intorc in acest centru in limita legala de doua
internari gratuite pe an. Doar 10% se vindeca cu adevarat.
Restul de 40% se vindeca acasa sau se reintorc la consumul de droguri. 90% dintre cei care se intorc spun : 'anturajul, dom'le doctor'. Numai 1 din 3 vine singur la acest centru. Restul vin in urma santajului parintilor ca vor fi dati afara din casa. Cuvintele 'recuperare' si 'vindecare' sunt extrem de rar folosite in acest loc. Din 25 de pacienti, cel putin 3 sunt studenti. Cei care vin aici sunt cu varste cuprinse intre 16 si 25 de ani, din toate categoriile sociale. Toti sunt dependenti de heroina. 'Tentative de a aduce droguri in aceste locuri, exista ' - dupa cum afirma dr. Lucian Vasilescu.
O seringa
cu heroina a fost gasita intr-un croissant sigilat adus in
pachetul cu mancare. 'Se fac teste pe urina periodic. Cel care
este gasit pozitiv merge acasa !' Chiar daca dealerii dau
tarcoale pe la gardul spitalului, pacientii nu au bani, lucruri de
valoare si nici celulare. 'Ma indoiesc ca cineva, pentru o
bluza de pijama, sa riste 10 ani de puscarie'
- a explicat d-l doctor posibilitatea introducerii drogurilor in aceste loc. De
aceea nu exista vizite la pacienti, ci doar dreptul de a primi
pachet.
Solutia pentru miile de consumatori din Bucuresti nu este
marirea numarului de paturi de la 'Obregia', ci mai multe
sectii de dezintoxicare cu pacienti putini, tinuti sub
maxima supraveghere.
Bibliografie
