Intrebuintarile clorurilor
Clormetanul, clorura de metil, CH3Cl, se poate obtine impreuna cu ceilalti deriva clorurati ai metanului, prin clorurare directa. Clormetanul pur se prepara prin tratarea alcoolului metilic cu acid clorhidric sub preiune. Produsul gazos al reactiei se spala cu apa si cu acid sulfuric concentrat, se lichefiaza apoi prin comprimare si se pastreaza in cilindri de otel. Clormetanul se intrebuinteaza frigului si ca agent de metilare.
Diclormetanul, clorura de metilen, CH2Cl2, se fabrica prin clorurarea directa a metanului; serveste ca dizolvant.
Triclormetanul, cloroformul, CHCl3, se prepara din alcool etilic sau acetona, prin incalzire cu o solutie de clorura de var. alcoolul etilic este intai oxidat de clorura de var in acetaldehida, care este apoi transformata prin clorurare in tricloracetaldehida sau cloral. In loc de alcool se intrebuinteaza astazi, ca materie prima, si acetaldehida usor de obtinut. Sub actiunea alcalinitatii din clorura de var, cloralul este apoi scidat hidrolitic in cloroform si sarea acidului formic. Acetona reactioneaza la fel, dand mai intai triclorcetona, Cl3CCOCH3, care se scindeaza in cloroform si acid acetic. Cloroformul serveste ca dizolvant pentru grasimi, rasini, sulf, etc. Este prima combinatie organica intrebuintata ca narcotic, facand posibila dezvoltarea moderna a chirurgiei. Cloroformul, expus la aer, se autooxideaza si contine mici cantitati de fosgen, COCl2, care, fiind toxic, poate produce accidente in timpul narcozei. Reactia aceasta este inhibata complet de un mic adaos de alcool (1%).
Triiodmetanul, iodoformul, CHI3, se obtine in mod asemanator cu cloroformul, prin tratarea alcoolului sau acetonei cu o solutie de iod in hidroxid de sodiu. Reactia are importanta si ca metoda analitica pentru recunoasterea prezentei grupelor CH3CO sau CH3CHOH intr-o molecula. Formeaza cristale galbene cu p.t. la 119 grade si un miros puternic.
Tetraclormetanul, tetraclorura de carbon, CCl4 se obtine pe cale industriala prin clorurarea directa a metanului sau din sulfura de carbon si clor in prezenta unor mici cantitati de clorura de antimoniu. Tetraclorura de carbon este un lichid necombustibil, foarte stabil fata de aer, lumina, caldura, umezeala, diversi agenti chimici, printre care clorul. Serveste pe scara intinsa ca dizolvant si lichid de umplere in stingatoarele de incendiu.
Cloretanul, clorura de etil, C2H5Cl se obtine din alcool etilic si acid clorhidric, in prezenta clorurii de zinc, sau, industrial prin aditia acidului clorhidric la etena, in prezenta de catalizatori: clorura derica sau clorura de aluminiu. Principala intrebuintare a cloretanului este la fabricarea tetraetil-plumbului. Mai serveste ca agent de etlare si in medicina ca narcotic.
Derivatii monoclorurati ai pentanului si izopentanului, continand 50-60% izomeri primari, se obtin industrial prin clorurarea directa a acestor hidrocarburi (izolate di petrol), in faza gazoasa, la 300 grade. Compusii acestia servesc la fabricarea alcoolilor respectivi, prin hidroliza.
Clorura de vinil, CH2=CHCl, a dobandit in ultimii ani o mare importanta tehnica. Acest compus se obtine prin aditia acidului clorhidric la acetilena, la 160 grade, in prezenta clorurii mercurice, sau din dicloretan, prin eliminare de acid clorhidric cu baza sau catalictic.
Clorura de vinil este un gaz cu p.f. -13.9 grade. Se conserva la rece sau in vase de presiune, in prezenta de inhibitori (hidrochinona).
Policlorura de vinil, obtinuta prin polimerizarea clorurii de vinil in emulsie, este una dintre masele plastice cele mai utilizate. Se fabrica atat polimerul simplu cat si copolimeri cu acetat de vinil sau acrilonitril.
Polimerul simplu se indoaie la circa 80 grade, dar curge abia intre 160 si 180 grade (dupa greutatea moleculara, care variaza la produsul tehnic intre 50,000-80,000), cu usoara descompunere. Din cauza aceasta se utilizeaza fie plastifiat sau se fabrica copolimer cu 5% acetat de vinil, care nu difera decat putin de polimerul simplu, dar este suficient de plastic la 150 grade, temperatura la care este inca stabil. Sin policlorura de vinil, continand eventual materiale de umplutura, se fabrica, prin presare sau extrudere, materiale izolante electrice, tuburi pentru scurgeri si pentru industria chimica (ce se pot indoi si forma in flacara) si alte obiecte. Acestea sunt remarcabile prin solubilitatea si marea lor rezistenta chimica. Copolimerii cu 12-20% acetat de vinil, mai solubili, servesc pentru fabricarea de fibre, cu mare rezistenta chimica (filtre) si imputrescibile (plase de pescuit), dar cu slaba rezistenta la caldura si greu de colorat. Pentru fabricarea de fibre se utilizeaza si un copolimer cu acrilonitril (18%)
