Chimia este stiinta, avand ca obiect studierea substantelor si a transformatorilor lor. Este definita si ca stiinta despre atomi (elemente chimice) si combinatiile lor, deoarece studiaza procesele de transformare a substantelor dintr-una in alta prin regruparea atomilor si modificarea legaturilor dintre atomi. Chimia are stranse legaturi cu alte stiinte, dintre care in primul rand cu fizica precum si cu biologia (biochimia) si cu geologia (geochimia) etc.
Domeniul chimiei se imparte in: chimia anorganica, chimia anorganica si chimia fizica. Chimia anorganica studiaza proprietatile fizice si chimice ale elementelor si combinatiilor lor (in afara de compusii carbonului studiati de chimia organica), precum si legile generale ale combinarii chimice. Chimia organica studiaza combinatiile carbonului cu cateva elemente ( hidrogen, oxigen, azot, sulf, halogen etc.). Denumiarea de chimie organica provine din conceptia gresita care a dominat pana la inceputul sec. al XIX-lea, potrivit careia substantele organice nu ar putea proveni decat din organismele vii. Sintetizarea substantelor organice din substante minerale ( realizata pt. Prima oara de Wohler in 1828 prin sintetizarea ureii din substante tipic anorganice) a spulberat aceasta conceptie gresita si a dovedit inca o data uniatea materiala, indestuctibila a lumii.
Studiul nucleului atomic a permis sinteza unor noi elemente (transuraniene) si a numerosi izotopi ai celorlalte elemente, formand o alta ramura, chimia nucleara.
In prezent exista o puternica industrie chimica, productoare de imense cantitati de materii prime pentru celelalte industrii si pentru agricultura, da materiale capabile sa inlocuiasca materialele clasice ( metale, materiale de constructie, lemn, etc.), in legatura cu care apare si se dezvolta o alta ramura a chimie, chimia tehnologica.
Aceasta studiaza procesele chimice-industriale si metodele de fabricatie cele mai potrivite pentru transformarea materiilor prime din natura in mijloace de productie si de consum. De asemenea, se dezvolta in prezent chimia macromoleculara, care studiaza substante ca celuloza, amidonul, proteinele, enzimele, cauciucul natural, polimerii sintetici (fibrele sintetice, materialele plastice, cauciucul sintetic) etc, formate din macromolecule. In romania, primele cercetari de chimie au fost facute in vederea cunoasterii si valorficarii bogatiilor naturale: ape minerale, petrolul, carbunii, sarea, productia agricola. Ulterior s-a dezvoltat cecetarea originala si in alte domenii ale chimiai. Contributii insemnate au adus prin lucrarile lor cercetatorii romani in domeniul chimiei anorganice si analitice (Gh. Spacu, R. Certanescu), al chimiei oragnice ( I. Tanasescu, A. Ostrogovici, C. V. Gheorghiu, St. Minovici, N. Maxim) si al chimiei fizice ( G. G. Longinescu, P. Bogdan, R. Certanescu).
Cercetarea in domeniul chimiei pana la preluarea puterii de catre clasa muncitoare s-a dezvoltat numai in cadrul institutelor de invatamant superior. In anii puterii populare, prin infiintarea a numeroare institute de cercetari ale Academiei R.P.R si de ale departamentelor, dezvoltarea cercetarii a luat o amploare necunoscuta in trecut. A fost creata o puternica industrie chimica cu ajutorul careia se valorifica, la un nivel superior, materiile prime din tara noastra. Prin chimizarea materiilor prime existente in tara (petrol, gaz metan, carbune, sare, lemn etc.) se obtin cele mai variate produse, necesare diverselor ramuri industriale (mase plastice, fibre sintetice, cauciuc sintetic, coloranti, detergenti, medicamente etc.) si agriculturii (ingrasaminte, antidaunatori etc.)
Marile cobinate chimice de la Govora, Navodari, Borzesti, Savinesti, Roznov, Orasul Victoria, Fagaras, etc. Sunt o imagine graitoare a dezvoltarii industriei noastre chimice in ultimii 15 ani. Sarcinile de viitor in acest domeniu vor face ca industriei noastre chimice sa-i revina un loc de prim ordin in dezvoltarea economiei nationale a Romaniei.
