Apele minerale din Romania - surse de ape minerale si importanta lor

REFERAT LA CHIMIE

APELE MINERALE DIN ROMANIA

Elev: COSTACHE DANIELA

Colegiul National "GH. M. MURGOCI"

Braila, 2002

APELE MINERALE

Apele minerale sunt apele ce au un continut variabil de saruri, gaze, substante minerale, elemente radioactive, care le confera proprietati terapeutice. In trecut, denumirea de apa minerala se atribuia tuturor apelor subterane sau superficiale care puteau fi utilizate in scopuri terapeutice. In ultimii ani, apelor minerale destinate scopurilor terapeutice li s-a dat denumirea de ape curative.

In tara noastra exista numeroase izvoare de ape minerale in jurul carora au fost amenajate importante statiuni. Apele minerale constituie factorii naturali de baza in tratamentul bolilor indicate. Apele minerale sunt sarate-iodurate-bromurate, sarate-sufluroase si izvoare de cura interna cu apa slaba mineralizata sulfuroasa, bicarbonata, sulfatata, calcinata sodica, magneziana. Apele doro-sodice iodurate bromurate cu degajari de gaze (hidrocarburi usoare printre care predomina metanul) sunt ape de adancime cu concentratie mare, exploatate prin sonde.

1.Surse de ape minerale si importanta lor

Govora este una din cele mai bogate statiuni in ape iodurate si bromurate din Europa. Moret o citeaza a doua in Europa, dupa Pechelepronne din Alsacia cu 562 mg la mie de brom si 42 mg la mie iod.

Apele din Govora contin pana la 38,3 mg la mie brom si iod pana la 41,8 mg la mie. Atat iodul cat si bromul sunt de origine organica, rezultate din putrezirea micilor alge. Calciul si magneziul pe care aceste ape il contin in cantitate destul de mare si anume: calciul 15-3,3 la mie si magneziu 0,77-1,05g la mie se datoreaza nisipurilor si gresiilor. Caracteristica apelor de zacamant este, de asemenea, prezenta amoniului. Aceste ape nu contin hidrogen sulfurat, sunt ape captate in sonde, la adancimi de la 90-1860 m. Fiecare debiteaza intre 40-160 m³ de apa in 24 de ore. Apele clorurate-iodurate-bromurate din sonde sunt ape vechi, fosile, formand panze-pungi si stau straturi permeabile in nisipuri.

Apele izvorului de cura interna slab mineralizate sunt caracterizate printr-o concentratie mica de hidrogen sulfurat si clor, dar bogate in bicarbonati. Ele apar din depozitele sarmatiene destul de abundente pe valea Hintel, care sunt formate spre baza din marne negricioase, urmate apoi de bancuri de nisip, cu pachete de marne si intercalatii de gresii. De aceste depozite sunt deci legate apele sulfuroase slab mineralizate precum si panza de apa dulce.

Un alt zacamant de ape minerale este Borsa ce contine izvoare cu ape minerale carbogazoase, sau continand fier, calciu, magneziu, recomandate in tratamentul bolilor cronice ale tubului digestiv si in tratamentul bolilor renale, a nevrozelor astenice si a tulburarilor respiratorii.

Oras situat in nord-estul Romaniei (Judetul Harghita), in depresiunea intramontana cu acelasi nume din Carpatii Orientali, Borsec este inconjurata de Muntii Bistritei, Muntii Calimani, Muntii Giurgeu si Muntii Ceahlau, altitudine 900 m.

O veche statiune (cunoscuta din 1804), deschisa tot timpul anului, cu numeroase izvoare de ape minerale carbo-gazoase, sau continand calciu, magneziu. Aceste ape sunt cunoscute pentru efectul lor benefic inca din a doua jumatate a secolului al XVI-lea. Efectele terapeutice ale acestor izvoare de ape minerale au fost recunoscute pe plan international. Statiunea Borsec este recomandata in tratamentul bolilor cardiovasculare (insuficienta mitrala compensatorie si insuficienta cardiaca, hipertensiune, varice), al bolilor endocrine (hipertiroidie, boala Basedow, starea de prepubertate la copii supraponderali), dischinezie biliara, boli digestive (gastrita cronica hipoacida, constipatie cronica, colita cronica nespecifica), colicistita cronica necalcaroasa, tulburari renale si ale aparatului urinar, nevroza astenica, boli dermatologice, metabolice si de nutritie, etc.

Avand in vedere gustul placut acidulat, care-si pastreaza calitatile terapeutice, apa minerala Borsec este imbuteliata de APEMIN Borsec. Zacamantul mineral Borsec are o apa bicarbonata, calcica, magneziena, cu o mineralizatie totala de 6873 mg/l, precum si cu un continut foarte redus de fier. Apele minerale carbogazoase sunt acumulate in calcarele cristaline-dolomitice prinse intre sisturile cristaline care predomina in zona. Prin fisurile si golurile carstice ale calcarelor, apele subterane au o circulatie turbulenta, ceea ce favorizeaza solubilitatea mai accentuata a bicarbonatilor. Continutul in CO₂ este obtinut de apele subterane pe tot parcursul circulatiei lor.

Dezvoltarea deosebita a industriei de imbuteliere a Borsecului se datoreaza, in primul rand, cererii consumatorilor, care apreciaza gustul placut al apei, lipsei de precipitare in buteliile in care o transporta, precum si marea ei stabilitate chimica ce o recomanda printre apele de prim rang din Europa.

Borsec - apa minerala de calitate ideala, premiata in 1873 la Targul international de la Viena cu medalia de aur impreuna cu titlul onorific "Regina Apelor Minerale", medalia de argint si diploma de onoare la expozitiile organizate in 1876 la Berlin si respectiv, Trieste, diploma de onoare a Expozitiei de la Paris (1878).

Produs si imbuteliat in Romania de catre Romaqua Group S.A. Borsec, Fabrica Regina Apelor Minerale - Borsec.

Analiza chimica:

Localitate situata in partea central-estica a Romaniei (Judetul Harghita), pe raul Olt, in partea sudica extrema a Depresiunii Ciucului, altitudine 656m, 32 km sud de Miercurea Ciuc (resedinta Judetului Harghita), BaileTusnad este o cunoscuta statiune din Romania. Depresiunea este delimitata de Muntii Harghitei in partea de nord-vest si de Masivul Ciumatu Mare in sud-est- munti vulcanici. Cheile Tusnad-Malnas ale Oltului, aerul puternic ozonat, linistea, confortul si tratamentul cu ape minerale au facut din Baile Tusnad o statiune minunata si un loc ideal de petrecere a vacantei in orice anotimp.

Statiune cu sezon permanent, cu numeroase izvoare de ape minerale (cunoscute inca de la inceputul secolului al XIX-lea, dar inaugurata abia in anul 1860). Statiunea este recomandata pentru tratamentul bolilor sistemului nervos central (nevroza astenica, stari astenice secundare, stres fizic si intelectual), al bolilor cardiovasculare (infarct miocardic, hipertensiune, arteriopatie periferica, stari postflebite, varice), al bolilor sistemului urinar (litiasa renala, inflamatii) si al unor boli inrudite (boli digestive, endocrine, ginecologice etc.).

Apa minerala este bicarbonatata, calcica, magneziana, clorosodica, potasica, feruginoasa si apa mezotermala, avand o mineralizatie totala de 2.5 g/l, din care gazul CO₂ detine 1.14 g/l. Apa minerala carbogazoasa de Tusnad are un gust placut, dulceag si o cantitate ridicata de CO₂ (provenita, in principal, din reimpregnarea in exces a apei deferizate si filtrate, in timpul imbutelierii). Dioxidul de carbon necesar completarii celui existent in apa este obtinut din acelasi zacamant hidromineral, deoarece sonda in exploatare produce pe langa apa destinata imbutelierii si o importanta cantitate de CO₂ liber ( de circa 45 tone/an ).

Zacamantul Casin

In secolul trecut zacamantul Casin avea doua izvoare cu ape minerale - Repat si Salutaris - situate pe cei doi afluenti de stanga, Repat si Borviz, ai paraului Casin. Apele ambelor izvoare erau imbuteliate: apa minerala medicinala la izvorul Repat si apa de masa, la izvorul Salutaris.

Exploatarea apei minerale de la Casin a inceput in anul 1888 fiind comercializata in tara, dar ajungand si peste hotare (Viena, Berlin, etc ). In prezent, unitatea de imbuteliere - situata pe afluentul Borviz si vaii Casinului are o capacitate de productie modesta de circa 500 mii l/an, din cauza debitului mic al sursei exploatate. Apa minerala este bicarbonatata (avand un continut mare de bicarbonati, in medie 3441.0 mg/l), slab clorurata, calcica, magneziana, sodica, feruginoasa si carbogazoasa, cu mineralizatie totala de 7211.9 mg/l, din care CO₂ retine 2270.0 mg/l.

In centrul Romaniei, in judetul omonim, asezat in depresiunea Brasovului, la poalele vestice ale muntilor Vrancei, la o altitudine ce variaza intre 550 si 600 m, la 31 km est fata de municipiul Sfantu Gheorghe, se afla orasul Covasna.

Numeroase izvoare (in jur de 1.000) cu apa minerala carbogazoasa, bicarbonata alcalina sau continand diversi compusi ai fierului, iodului, bromului sau clorului sunt recomandate in tratamentul bolilor cardiovasculare (infarctul miocardic, cardiopatie ischemica, insuficienta aortica, hipertensiune arteriala, refacere dupa flebita superficiala sau profunda, valvulopatii operate), disfunctii hepatobiliare (disfunctii ale bilei, colecistite cronice fara calculi, refaceri dupa operatii la ficat, pancreatita cronica), boli digestive (gastrite cronice hiperacide, ulcere cronice gastrice sau duodenale) si boli asociate (obezitate cu complicatii cardiovasculare, nevroze respiratorii, nevroze astenice, etc.).

Covasna este un important centru pentru imbutelierea apelor minerale. Zacamantul mineral Covasna este, pe de o parte complicat ca structura, iar pe de alta parte, renumit prin varietatea de tipuri hidrochimice de ape carbogazoase. Apele minerale acumulate in nisipurile cuaternare sunt bicarbonatate, calcice, magneziene, usor clorosodice avand o concentratie in saruri mai mare de 1.5 g/l. Continutul in CO₂ din aceste ape minerale variaza intre 1.0 si 2.5 g/l.

Unitatea de imbuteliere Covasna valorifica o apa cu mineralizatie totala de 8.5 g/l, din care gazului CO₂ ii revine 1.7 g/l. Debitul pompat este de 0.15 l/s. Acest debit ii asigura unitatii de imbuteliere o productie de circa 1.14 mil. litri/an apa minerala carbogazoasa.

Zacamantul hidromineral Slanic-Moldova, pe baza caruia a luat fiinta si s-a dezvoltat statiunea contine ape medicinale de tip clorurat, carbonat, bicarbonatat, sodic, slab sulfuros, hipertonic, hipotonic si oligomineral a fost descoperit inca din anul 1801. In 1852 s-au efectuat primele teste chimice, iar in 1877 au aparut primele instalatii balneare. De-a lungul timpului, calitatile apelor minerale descoperite aici au fost confirmate prin medaliile obtinute la expozitiile internationale de la Paris, Viena, Frankfurt/Main etc. Specialistii le-au comparat cu apele minerale de la Karlovy Vary, Vichy, Aix-les-Bains etc.

Botezata 'Perla Moldovei', Slanic Moldova asigura tratament pentru tulburari digestive (gastrite cronice hipo- si hiperacide, ulcere gastrice si duodenale, la un interval de cel putin 3 ani de la faza dureroasa, afectiuni stomacale postchirurgicale, colite cronice atipice, colon inflamabil, constipatie cronica), boli hepatobiliare (dischinezie biliara, colicistita cronica cu sau fara calculi, stari postoperatorii in boli ale ficatului), boli metabolice si nutritionale (diabet melitus, forme usoare si intermediare, obezitate), boli ale rinichiului si urinare (stari de dupa tratamentul infectiilor urinare, acolo unde nu au existat leziuni sau dereglari renale). Cura externa cu apele minerale de la Slanic Moldova ajuta la tratamentul bolilor reumatismale degenerative si diartritice, al celor cardiovasculare si respiratorii (astma alergica, traheobronsite cronice, rinosinuzite cronice, emfizem pulmonar), tratamentul bolilor endocrine (stari prepubertale la copii hiperreactivi), al bolilor ginecologice ( sindrom ovarian menopauzal) si al altor boli.

Slanic Moldova este si o importanta statie de imbuteliere a apei minerale. Cele doua izvoare ce asigura imbutelierea a 400-500 mii litri/an au fost captate prin clopote de material inoxidabil, ancorate in betoane si acoperite apoi cu argila stabilizata. Apa minerala preluata prin aceste clopote este deversata in cuve de unde este trimisa la consum (cura interna si imbuteliere).

Statiunea Calimanesti- Caciulata este indicata in tratamentul bolilor digestive (gastrita cronica cu hipoaciditate, constipatie cronica, colita cronica), al bolilor hepatobiliare (dischinezie biliara, colicistita cronica care prezinta sau nu calculi, hepatita cronica, pancreatita cronica, starii postoperatorii in bolile ficatului), boli ale sistemului renal si urinar (litiasa la rinichi, pielonefrita cronica termal = 41°C si infectii urinare), tulburari metabolice si nutritionale (diabet melitus, stari hiperuremice, obezitate), in afectiuni respiratorii (bronsita, traheobronsita cronica), in boli ale sistemului nervos periferic (pareza, sechele ale poliomielitei), stari reumatismale (spondiloza, artroza, poliartroza, tendinita), stari post-traumatismale (dupa entorse, luxatii si fracturi), boli ginecologice (sindrom ovarian cauzat de menopauza), boli O.R.L. (rinosinuzita cronica, laringita cronica alergica etc.), boli dermatologice, cardiovasculare si de alta natura.

Factorii de cura naturala sunt reprezentati de clima protectoare si izvoarele (descoperite in 1827) de ape minerale sulfuroase, clorate, bromate, cu sodiu, calciu, magneziu, slab bicarbonatate, in principal hipotonice, cu concentratie, compozitie chimica si temperatura variabile (mineralizare intre 0.5 si 11.5 gr/l; atermale, mezotermale 41°C si hipertermale 49.5°C) si cu un continut de hidrogen sulfurat (H₂S) de 7.5 mg/l.

Totodata Calimanesti- Caciulata este si un important centru de imbuteliere a apei minerale.Cantitatea de apa imbuteliata este intre 500-600 l/zi.

Este de mentionat un aspect specific al apei de Caciulata: compozitia ei chimica prezinta pe o perioada de 100 de ani, adica de la captarea sursei si pana in prezent, un echilibru constant in cloruri, carbonatii si sulfatii de sodiu, de litiu, de potasiu si de magneziu. Un alt parametru interesant este acela ca indicele de refractie al apei minerale este apropiat de cel al apei distilate.

Zacamantul Herculane

Cea mai veche statiune balneara din Romania, datand din vremea romanilor, cand purta numele de 'La apele sacre ale lui Hercule' (atestata documentar ca statiune in anul 153 a. Hr.) este cunoscuta pentru efectele terapeutice ale apelor sale termale, sulfuroase, cu sodiu, calciu, magneziu, oligotermale, usor radioactive, bune atat pentru cura interna cat si externa. Date fiind temperatura ridicata a acestor ape minerale (38-60°C) cat si gradul lor variat de mineralizare (3166-7426 mg/l), acestea au un efect fiziologic complex si o valoare terapeutica fara egal.

Incepand cu 1948, Herculane a cunoscut o dezvoltare sustinuta, devenind o statiune de rang national, cu regim permanent, recomandata pentru tratamentul durerilor reumatismale degenerative (artroza, poliartroza, spondiloza etc.), al bolilor inflamatorii (spondilita) si diartrozelor (tendonita, tendomiosita, periartrita scapulohumerala), al bolilor sistemului nervos periferic (pareze, paralizii), precum si pentru tratamentul unor boli asociate (ginecologice, respiratorii, ORL, dermatologice, obezitate etc.).

Contraindicatii: TBC, boli al ficatului si rinichilor, boli cardiace decompensate, hipertensiune arteriala peste 180 mm HG, Parkinson, ulcer in faza acuta, neoplasme, boli psihice si toxicomanii.

Moneasa este o comuna din vestul Romaniei (Judetul Arad), situata pe raul Moneasa, la poalele Masivului Codru-Moma, altitudine 290 m, la 110 km nord-est de Municipiul Arad.

Izvoarele de ape minerale bicarbonatate, continand calciu, magneziu, sodiu, cele oligominerale, mezotermale (24-32°C) sunt recomandate pentru tratamentul bolilor reumatismale degenerative (forme simple de spondiloza cervicala, lombara si dorsala), diartroze (periartrita scapulohumerala), al bolilor sistemului nervos periferic si central (pareza usoara recenta, in curs de recuperare dupa un tratament specific, sechele ale poliomielitei, anumite forme de semipareza si parapareza, urmand sfatul medicului), al bolilor ginecologice (dereglari genitale minore datorate unei nervozitati extreme), al bolilor metabolice si de nutritie (diabet mellitus, obezitate) etc. Instalatii pentru bai calde in cada cu ape minerale, pentru electroterapie, hidroterapie si kinetoterapie, bazine in aer liber pentru bai reci cu ape minerale , zone de plaja.

Zacamintul Lacu Sarat contine importante rezerve de namol sapropelic si apa minerala hipertonica continand compusi ai sulfului, clorului, sodiului, magneziului, bromului (mineralizare 70-84 g/l), folosite pentru tratamentul bolilor reumatismale degenerative, inflamatorii (spondiloze cervicale, dorsale sau lombare, artroze, poliartroze, tendonite, tendimiozite, periartrite scapulohumerale), boli ginecologice (insuficienta ovariana, cervicita cronica), dermatologice (psoriasis, ichthyosis, dermatita keratotic, neurodermatite, etc.), endocrine (benigne, hipotiroidism,hipoovarianism pubertal), afectiuni ale sistemului nervos periferic (pareze usoare, neurite, sciatica si sechele dupa poliomelita), a starilor post-traumatice (dupa operatii pe muschi, tendoane si articulatii, dupa luxatii si fracturi), respiratorii (bronsite cronice, traheolaringite, laringite) si alte boli.

Statiunea ofera si facilitati pentru bai calde in ape minerale in cazi, aplicari de namol cald, aerohelioterapie si aplicari de namol rece urmate de bai in lac, instalatii pentru electro- si hidroterapie, gimnastica, piscina pentru kinetoterapie.

Amara este o comuna in SE Romaniei (judetul Ialomita), situata in estul Campiei Romane (in Campia Baraganului), pe malul lacului Amara. Apa lacului Amara (156 ha), sarata, continand sulfati, magneziu, bicarbonati si in cantitati mai mici bromuri, dar in special namol sapropelic cu proprietati terapeutice au dus la dezvoltarea statiunii incepand cu 1900.

Statiunea este recomandata in tratamentul bolilor reumatismale degenerative (spondiloza, artroza, poliartroza) si a bolilor reumatismale inflamatorii (reumatismul articular), bolilor ginecologice (metrosalpingita cronica, insuficienta ovariana, sterilitate secundara) si a disfunctiilor asociate (dermatologice, endocrine). Statiunea dispune de facilitati pentru bai calde in cazi si piscine cu apa din lac, bai calde cu namol si aplicari de namol, plaja pe malul lacului si aplicari de namol rece, bai in lac.

Zacamantul Biborteni furnizeaza comertului apa minerala de Biborteni. In prezent la cele doua unitati de imbuteliere (Biborteni І si ІІ ) se imbuteliaza zilnic 198 mii litri de apa minerala de tip bicarbonatat, calcic, magnezian, feruginos si carbogazos. Bicarbonatii au o participare in jur de 2000 mg/l, iar gazul _CO2 in jurul aceleiasi valori ( 2000 mg/l). Datorita unui continut de ioni Fe⁺⁺ de pana la 5-7 mg/l, apa minerala este in prealabil deferizata.

Sangeorz-Bai este statiunea care ofera spre consum apa Hebe. Apele minerale imbuteliate in prezent sunt de tip bicarbonatat, clorurat, sodic, calcic, magnezian, slab bromurate si carbogazoase, avand o mineralizatie totala de 8539.9 mg/l, din care gazul CO₂ reprezinta 1108.8 mg/l. Aceste ape sunt exploatate de la intervalul cuprins intre 135 si 150 metri adancime. Izvorul are un debit de un litru pe secunda si asigura imbutelierea a 3 milioane/an.

Statiunea Zizin se afla asezata pe bordura sud-estica a bazinului Prejmer - Sf. Gheorghe. Izvorul avand un debit de 0.17 l/s (10 mii l/zi) alimenteza unitatea de imbuteliere care produce 5600 mii l/an. Aceasta unitate prepara totodata si un sortiment de bauturi racoritoare pe baza de apa minerala. Apa minerala destinata consumului este de tip bicarbonatat, clorosodic si carbogazoasa, cu o mineralizatie de 2733.5 mg/l.

Zizin - Apa minerala naturala- produs de APEMIN S.A.

Compozitie chimica

Apa Dorna imbuteliata de Dorna Apemin S.A.Vatra Dornei , Romania.

Analiza chimica:

Izvorul Minunilor - produs de European Drinks

Compozitie chimica dupa Larex:

Reziduu sec solubil total 292.25 mg/l

Importanta

Apele minerale sunt valorificate in industria de bauturi racoritoare. Unele ape minerale au devenit, in ultimii ani, datorita compozitiei chimice si continutului in CO₂, "materie prima" de baza la prepararea unor sorturi de bauturi racoritoare. Principala concluzie la care au ajuns experimentatorii consta in aceea ca aroma bauturii racoritoare este scoasa in evidenta, in mod surprinzator, de catre apa minerala, chiar in conditia de numai 2% zahar in produsul finit, fata de 9-12% cat se utilizeaza la bauturile racoritoare obisnuite. Debutand modest la Zizin, producerea de bauturi racoritoare si dietetice pe baza de apa minerala s-a extins la scara larga, devenind o preocupare de interes pentru diferitele unitati de imbuteliere, ca: Borsec, Valcele, Poiana Vinului, Poiana Cosnei, etc.

2. Originea apelor minerale

De-a lungul anilor au existat numeroase ipoteze, privind originea apelor minerale, dar numai doua teorii au fost acceptate: originea vadoasa sau meteoritica si originea magmatica sau juvenila.

Conform conceptului originii vadoase, apa minerala ar rezulta din apele superficiale meteoritice infiltrate in sol si dirijate in circuit subteran de reteaua accidentelor tectonice, unde, sub imperiul gravitatiei, sunt obligate sa patrunda adesea in scoarta terestra la adancimi mari. Pe tot parcursul lor, apele minerale spala rocile strabatute, achizitionand, prin dizolvare, saruri minerale si gaze libere aflate in zonele adanci ale apei (de exemplu CO₂).

Desi mai atractiv, conceptul originii magmatice sau juvenile a apelor minerale, conform careia apa minerala ar proveni din zonele foarte adanci ale scoartei terestre si din cele ale mantalei superioare, isi pierde treptat sustinatorii. Ar fi vorba de apa provenita prin deshidratarea magmei sau o apa de sinteza chimica pe baza gazelor care insotesc magma. Sustinatorii acestui concept pleaca de la considerentul ca magmele contin mai multa apa decat rocile cristalizate din care provin.

Intre cele doua concepte s-a gasit o solutie mediatoare, conform careia majoritatea apelor minerale au origine vadoasa si ca se pot incorpora in unele zone adanci ale scoartei terestre cantitati de elemente de origine juvenila.

Tipuri de ape minerale

Apele minerale din Romania prezinta o mare varietate hidrochimica. Se desprind trei tipuri predominante de ape minerale: sarate, sulfuroase-sulfate si carbogazoase, in cadrul lor aparand, in functie de natura rocilor levigate local, unele caractere hidrochimice secundare (fier, arsen, potasiu, calciu, magneziu, clor, etc.)

Apele minerale carbogazoase

Intreaga suita de zacaminte hidrominerale din bazinele Oasului, Ciucului, Baraoltului si Barsei - cum ar fi cele de la Negresti-Certeze, Bixad, Sancraieni, Biborteni - sunt acumulate in depozite sedimentare recente. O parte din restul zacamintelor cunoscute, cum ar fi cele de la Poiana Negrii, Poiana Cosnei, Poiana Vinului, Slanic-Moldova, Casin, Covasna, Malnas, Poian si Vilcele au ape acumulate in formatiuni stancoase ale flisului carpatic, iar o alta parte cum ar fi cele de la Borsec si Bilbor au ape acumulate in calcare cristaline carstificate.

Zacamintele cu ape minerale carbogazoase aflate in Campia de Vest, sunt cantonate in formatiuni sedimentare relativ recente care au umplut, la finele Pliocenului si in Cuaternar, extremitatea estica a depresiunii Panonice, extinsa pe teritoriul Romaniei.

Exploatarea zacamintelor enumerate se face in acord cu modul de acumulare, cu adancimea la care se gasesc si cu tipul de manifestari la zi ale apelor minerale carbogazoase. Lucrarile de captare sunt adaptate pentru adancimile mici ale surselor

(clopote de captare, drenuri, puturi si galerii de coasta) sau pentru adincimi mai mari

(lucrari adecvate de foraj). Cand zacamantul este asociat rocilor stancoase si se manifesta la zi prin izvoare, exploatarea lui se face prin captarea la suprafata a surselor (Borsec, Poiana Cosnei, Poiana Vinului, Slanic-Moldova, Casin, Caciulata) sau prin executarea unor puturi putin adanci, de cativa metri (Sarul Dornei, Covasna si Boholt).

Apele minerale imbuteliate in Romania pot fi denumite si ape gazoase deoarece contin importante cantitati de gaze, reprezentate in speciale de dioxid de carbon. Caracterul lor cabogazos il obtin prin incorporarea dioxidului de carbon intalnit in calea lor de circulatie subterana. Interceptia CO₂ poate avea loc la adancimi diferite, dar intotdeauna in lungul accidentelor tectonice care ii inlesnesc miscarea ascensionala si difuzia laterala pana la distante de zeci de kilometri. Caracterul chimic al apelor de circulatie este determinat de natura si compozitia rocilor levigate de acestea, atat in miscarea lor descendenta cat si in cea ascensionala. In acest mod iau nastere apele minerale cu compozitii chimice specifice si uneori complexe, ca: acid-carbonice (arsenicale, ferugioase), cloruro-sodice, bicarbonatate calcice, etc.

In cazul unor ape minerale, dioxidul de carbon se gaseste in proportie de 70% din mineralizatia lui totala. Cateva exemple sunt elocvente: Poiana Cosna (76%), Zizin (75%), Poiana Vinului (62%). Apele minerale cu continut de CO₂ sensibil egal cu suma ionilor (anioni si cationi) - cum este cazul apelor minerale carbogazoase de la Borsec (59%), Sancraieni (54.6 %), Biborteni (43%), Boholt (44%) - au cea mai mare stabilitate chimica, au calitati primare bune pentru imbuteliere, suporta transportul la distante mari si _CO2 este retinut de apa o perioada foarte indelungata. In general, concentratia de dioxid de carbon a apelor minerale carbogazoase din Romania este cuprinsa intre: 1100 mg/l - cele de Casin si Covasna - si putin peste 3000 mg/l - cele de la Borsec, Buzias, Valcele si Bodoc. Restul apelor minerale au concentratii in CO₂ situate intre limitele mentionate.

Apele minerale sarate (clorosodice, iodurate, bromurate) au o concentratie puternica si cunosc cea mai mare raspandire pe teritoriul tarii. Unele dintre ele sunt legate genetic de zacamintele de hidrocarburi din exteriorul sau interiorul arcului carpatic, in timp ce altele provin din spalarea masivelor de sare sau a sarurilor reziduale de apele subterane sau superficiale.

Apele minerale sulfuroase si sulfatate au si ele o raspandire relativ mare, fiind asociate genetic formatiunilor gipsifere din Miocenul Carpatilor Orientali, conglomeratelor din flisul carpatic, conglomeratelor de varsta eocena din Depresiunea Getica si sulfurilor din rocile metamorfozate ale Carpatilor Orientali sau celor din zacamintele de carbuni.

Apele minerale bicarbonatate

Ionul HCO3^- se afla in proportie ridicata in urmatoarele ape: Sapanta (6.0 g/l), Bixad (5.6 g/l), Malnas (5.4 g/l), Sangeorz-Bai si Slanic-Moldova (4.0 g/l).

Ionul bicarbonic nu depaseste o concentratie de 1 g/l, cu exceptia apelor de la Poiana Cosnei si Cosnita.

Ionul fier variaza intre limite foarte largi intre 1.5-1.7 mg/l in apele de la Borsec si Slanic-Moldova si 22-24 mg/l in cele de la Poian si Valcele, majoritatea apelor avand un continut cuprins intre 7 si 14 mg/l. Pentru imbuteliere, fierul sub forma bivalenta prezinta dificultatea ca poate precipita in sticle, daunand calitatii comerciale ale acestor ape. Pentru inlaturarea acestui neajuns sunt prevazute instalatii de deferizare a apei minerale din zacamant, inainte de a fi imbuteliata.

Ionul litiu este relativ frecvent, cea mai importanta apa litinifera fiind Perla Casinului (6.6 mg/l), dupa care urmeaza celealte, avand continuturi cuprinse intre 0.8 si 0.1 mg/l.

Anionul iod este absent in majoritatea apelor, mai ales in cele destinate consumului alimentar. In cantitati mici este prezent in urmatoarele ape minerale: Malnas (3.4 mg/l), Bodoc (1.3 mg/l), Valcele si Perla Casinului (0.8 mg/l), Stanceni si Slanic-Moldova (0.6 mg/l), Tinca (0.37 mg/l) si Sarul Dornei (0.1 mg/l).

Apele magneziene sunt numeroase, cea mai mare proportie avand-o apa de la Valcele (320.2 mg/l), urmata de apele de la Stoiceni (107 mg/l), Sangeorz-Bai (110 mg/l), Borsec si Poian (107 mg/l), Covasna (68 mg/l), Boholt (67.7 mg/l), Varghis (58.3 mg/l), Biborteni (56.9 mg/l), Bodoc (49.5 mg/l), Casin (48.5 mg/l), Bixad (46.8 mg/l) si Sancraieni (41.0 mg/l).

Apele plate

Exista un curent de gandire printre specialistii hidrogeologi si hidrochimisti prin care se afirma ca este gresit sa se considere drept ape minerale numai acelea care depasesc un anumit grad de mineralizare si care, neconditionat trebuie sa fie si carbogazoase. Este drept ca apele carbogazoase sunt mai cautate, adaugand la calitatile lor intrinseci si pe acelea de a fi comerciale. Totusi, in consum isi fac loc si apele plate, unele dintre avand calitati terapeutice.

Apele minerale de consum alimentar - avand totodata si proprietati terapeutice- au o mineralizatie totala sub 6.0 g/l si se grupeaza in doua categorii. Din prima categorie fac parte ape minerale cu mineralizatie care nu difera cu mai mult de 5 g/l: Borsec ( 5.6 g/l ), Boholt ( 4.79 g/l ), Sarul Dornei ( 4.78 g/l ), Poiana Vinului ( 4.71 g/l ), Covasna ( 4.4 g/ ). Din categoria a doua, cu ape slab mineralizate si putin diferite una fata de alta, fac parte : Poiana Cosnei ( 3.4 g/l ), Buziasi (3.6 g/l), Sancraieni ( 3.0 g/l ).

BIBLIOGRAFIE:

Dictionar Enciclopedic - Editura Enciclopedica - Bucuresti, 1993

Artemiu Pricajan, Stefan Airinei - "Ape minerale de consum din Romania" - Editura

Stiintifica si Enciclopedica - Bucuresti, 1797

Internet - https:// www.apeminerale.ro