HIV se imprastie prin ace sau seringi, de obicei prin uzul acestor droguri administrate intravenos, care rezulta in directa expunere a sangelui printr-un individ contaminat.
Abuzurile de droguri, prin lege, sunt interzise publicului larg. Majoritatea tarilor restrang uzul catorva droguri recreationale, ceea ce este legal si nu variaza in limite largi. Pozitia legala in orice tara va depinde de atitudinile istorice si culturale fata de drogul respectiv, si in multe tari este o chestiune de continua controversa.
In Marea Britanie aproape toate drogurile care afecteaza creierul sau schimba dispozitia sunt controlate, cu exceptia alcoolului. Drogurile sunt divizate in trei clase-A, B si C-in ordinea descendenta a gravitatii: abuzurile privind clasa A de droguri atrag cele mai severe comentarii.
Cea mai comuna clasa A de droguri sunt heroina (morfina), cocaina si LSD; clasa B de droguri include amfetamine si cannabis si componente de relaxare a durerii pe baza de opium; drogurile din clasa C sunt in general droguri sedative. Regulile care privesc impartirea drogurilor pe clase sunt stabilite printr-o ordine administrativa dupa ce au fost considerate printr-un comitet advizoral de stat, care inseamna ca opiniile curente asupra valorii lor pot fi usor incluse in lege.
Cu multe din aceste droguri, oricine implicat in medicina sau chirurgie veterinara este exceptat de la aceste abuzuri daca drogul este utilizat in cursul practicii profesionale. Anumite droguri care se pare ca au putina sau deloc valoare terapeutica nu sunt permise chiar si acestor practicanti. Un practicant care incalca aceasta exceptie comite un abuz, care deasemenea va fi subiect al sanctiunilor disciplinare profesionale.
Abuzul celor mai de baza droguri este posesiunea unui drog controlat. Posesiunea in general reclama cunostinta de partea posesorului. Cu toate acestea, nu se poate spune ca posesorul a receptionat un pachet fara sa stie ca era ilegal, daca el sau ea a avut sansa sa afle ce era in pachet si nu a mentionat despre el. La fel cum nu se poate spune ca cineva a avut in posesie ceva si ca a uitat de acel ceva pana in momentul arestarii. Posesia unei cantitati mici, pentru uzul personal, a unui drog privit ca un pericol mai mic nu este tratat acum cu severitate, si posesorul unei cantitati mici de cannabis va primi mereu o cautiune de la politie. Cu toate acestea, politica depinde de forta politiei in cauza, si incriminarile inca au loc. Posesiunea unui drog privit ca un pericol foarte mare, pe de alta parte, este tratata cu severitate; posesiunea heroinei, in orice cantitate, de exemplu, poate primi multi ani de inchisoare.
Cele mai serioase abuzuri sunt aprovizionarea, sau posesia cu intentia de a vinde, a unui drog controlat. Din moment ce se dovedeste ca persoana acuzata a vandut droguri necesita evidenta unei tranzactii, posesiunea cu intentie fiind cel mai comun cap de acuzare. Acest cap de acuzare poate fi dovedit daca persoana este in posesia unei cantitati destul de mare de droguri pentru a fi vandute; sau din circumstantele respective, de exemplu, prezenta banilor proveniti din vanzarea drogurilor, sau echipament pentru distribuirea drogurilor in portiuni.
Cei care se ocupa cu droguri comit un abuz daca cu stiinta permit fabricarea lor, vanzarea sau uzul lor. Un abuz este de asemenea comis daca acestia ignora semnele suspicioase referitoare la activitatea ilegala care se defasoara.
Importul sau exportul de droguri controlate sunt ilegale, si este un serios abuz in incalcarea acestei legi. Puteri considerabile au fost indreptatite de tribunale in ordine de confiscare impotriva oamenilor invinuiti de trafic de droguri, sau care iau profit de pe urma lor, pentru a-i lipsi de fructul comertului de droguri.
A aproviziona articole pentru consumarea sau prepararea drogurilor este un abuz, ca si cresterea cannabisului. Nu de obicei, un abuz comis sub incidenta unor legi straine poate fi judecat in Marea Britanie daca el convine unei conventii internationale asupra abuzurilor de droguri.
Dependenta de droguri, psihologica si cateodata psihica este caracterizata prin impulsul de a lua un drog pentru a experimenta efectele psihologice. Drogarea este o forma severa de dependenta, de obicei marcata de o dependenta psihica. Ultima definitie exista cand drogul a produs modificari psihologice in organism, evidentiate prin dezvoltarea tolerantei ( cand cantitati crescatoare de droguri sunt necesare pentru obtinerea aceluiasi efect), si a unui sindrom de retragere dupa ce efectele drogului s-au risipit. Sindromul este marcat prin simptome ca greata, diareea, sau durerea; acestea variaza cu tipul drogului. Dependenta psihologica, sau habituarea, este prezenta cand impulsul de a lua un drog este puternic, chiar si in absenta simptomelor de retragere psihica.
Oamenii de stiinta au masurat ades potentialul unui drog de a crea dependenta in laboratoare pe animale. Drogurile care se repeta unui animal se spune ca au puteri intaritoare mari si un mare potential de dependenta. Exemple includ majoritatea drogurilor utilizate - opium, alcool, cocaina, si barbiturice. Alte droguri, ca marijuana si drogurile psihoactive, produc habituarea in oameni chiar daca nu sunt puternice intaritoare in laboratoarele animale.
Drogurile care sunt abuzate de obicei, pe langa substantele ca alcoolul si tigarile, pot fi grupate in sase clase: opiozii, sedativele-hipnotice, stimulantii, halucinogenii, cannabis si inhalantii.
 |
Acest opium poppy arata o capsula cu seminte cu o floare matura in fundal. Opiumul este colectat dupa ce petalele florii au cazut. Se fac niste despartituri pe lungul capsulei, permitand latexului sa iasa afara si sa se intareasca. Dupa ce opiumul de plastic, cauciucat este indepartat, el poate rafinat in heroina, morfina, si codeina - toate formele de analgezice. Opiumul este utilizat ca sedativ si ameliorator de durere in conditii terminale.
Clasa opioizilor include droguri derivate din opium ( ca morfina si heroina) si substitutele sale sintetice( ca metadona). Medical, morfina este un potent ameliorator de durere; intr-adevar, este standardul prin care celelalte droguri amelioratoare de durere sunt masurate. Opiumul si celelate derivate deasemenea vindeca tusea, si induc o stare de indiferenta psihologica. Heroina, preparata sintetizat din morfina, a fost introdusa in 1898 ca medicament contra tusei si ca substitut nedependent pentru morfina. Potentialul de dependenta al heroinei a fost curand recunoscut, cu toate acestea uzul ei a fost interzis in mai multe tari, chiar si in practica medicinala. Deasemenea produce o stare de indiferenta si poate creste energia.
Opioizii produc diferite efecte in circumstante diferite. Experienta trecuta si asteptarile celui care ia droguri au ceva influente, cum are metoda de administrare a drogului (prin injectare, ingestie sau inhalare). Simptomele retragerii includ miscari ale picioarelor, anxietate, insomnie, greata, transpiratie, crampe, voma, diaree si febra.
In anii 70', cand oamenii de stiinta au izolat substante numite encefaline, natural intalnind compusi ai opiumului in creier, au descoperit ceea ce multi au crezut ca fiind motivul dincolo de dependenta fizica de opioizi - adica, drogurile mimeaza activitatea encefalinelor. Daca este adevarat, aceasta ipoteza sugereaza ca dependenta fizica a opioizilor se poate dezvolta in cei care au o deficienta in aceste substante naturale.
Principalele droguri de abuz din clasa aceasta sunt barbituricele, care au fost folosite in anii 1900 pentru a ameliora anxietatea si a induce somnul. Deasemenea au fost folosite medical in tratarea epilepsiei. Cativa utilizatori ai barbiturcelor ingereaza cantitati mari zilnic dar niciodata nu apar intoxicatii. Unii folosesc drogurile impotriva intoxicatiilor, altii pentru a contracara efectele heroinei. Multi consumatori, in special cei din primul tip, obtin drogurile de rutina de la practicanti generali (GPs).
Barbituricele produc dependenta fizica severa; acestea, in efectele lor, seamana oarecum cu alcoolul. Intreruperea fortata produce simptome similare: tremuraturi, insomnie, anxietate, si cateodata, dupa o zi, convulsii si delir. Moartea se poate produce cand barbituricele sunt intrerupte dintr-odata. Dozele toxice - de obicei un pic mai mult decat necesar pentru a produce intoxicarea - sunt luate accidental adesea. Barbituricele sunt particular periculoase combinate cu alcool.
Alte sedative - hipnotice includ benzodiazepinele, care sunt distribuite sub numele de Valium si Librium. Acestea sunt asa-numitele tranchilizatori minori utilizati in tratamentul anxietatii, insomniei si epilepsiei. In general sunt mai siguri decat barbituricele si sunt acum utilizate in mod curent in loc de alte droguri mai vechi, dar dependenta tranchilizatorilor, in schimb, a devenit o problema.
Planta de coca, Erythoxylon coca, produce frunze care contin cocaina alkaloida chimica si alte derivate similare. Izolata prima oara in 1855, cocaina a fost intai utilizata ca un anestezic local in chirurgia minora. Cu toate acestea, cum natura dependentionala a acestui drog a devenit cunoscuta, alte droguri formate neobisnuite au inlocuit cocaina ca anestezic. Cocaina curenta este stiuta ca narcotic si este ilegal importata in Statele Unite din America de Sud si Asia. Cocaina poate produce moartea chiar utilizata in cantitati mici de consumatori incepatori. Consumul uzual creaza dependenta psihologica puternica.
Stimulantii consumati de obicei sunt cocaina si drogurile din familia amfetaminelor. Cocaina, o pudra cristalina cu gust de bitter, este extrasa din tufisul sud - american de coca. Este utilizata medical pentru a produce anestezia in chirurgia nasului, gatului, pentru constrictia vaselor de sange si pentru a reduce sangerarea in timpul operatiei; dar excesul, care a crescut considerabil in anii 1970, duce la probleme majore fiziologice si psihologice. In 1980 a aparut o forma care se fumeaza, numita "crack", cu grad inalt de dependenta.
Amfetaminele, introduse in anii 1930 pentru tratamentul racelii si febrei, s-a descoperit tarziu ca ataca sistemul nervos. Pentru un timp ele au fost utilizate ca un suprimant al apetitului pentru persoanele care voiau sa slabeasca. Astazi uzul lor este restrictionat primar la tratamentul narcolepsiei, o dereglare a somnului caracterizata prin atacuri de somn in timpul zilei, si hiperaciditate la copii, la care amfetaminele produc un efect de calmare. Pentru adulti, cu toate acestea, amfetaminele pe drept cuvant
si-au castigat numele de "speed". Aceste droguri maresc starea de alerta, binedispun, micsoreaza oboseala si nevoia de somn, dar ades irita persoanele si acestea devin volubile. Atat cocaina cat si amfetaminele, dupa uzul zilnic prelungit, produc o psihoza similara cu schizofrenia acuta.
O combinatie de drog, 3,4-metilen-dioximetamfetamina, cunoscuta si sub numele de "Ecstasy" sau "E" da consumatorilor un simt al fericirii; afectiune pentru cei din jurul lor; creste energia; si cateodata da halucinatii. Asociata cu cultura deliranta, efectele sale adverse pot face consumatorii sa se simta bolnavi sau sa experimenteze un simt al pierderii controlului, deshidratare, si pierdere pe termen lung a memoriei si greutatii. S-au intalnit si decese asociate cu consum de Ecstasy impreuna cu alte droguri delirante.
Toleranta la efectele amfetaminelor si cocainei de euforie si de suprimare a apetitului se dezvolta rapid. Suprimarea amfetaminelor, in special daca drogul este administrat intravenos, produce depresie foarte neplacuta incat consumatorul se incurajeaza in luarea drogului pana clacheaza.
Halucinogenele nu sunt utilizate in scop medical in majoritatea tarilor decat cu exceptia ocazionala in tratamentul pacientilor pe moarte, pacientilor cu boli mintale, drogatilor, si alcoolicilor. Printre halucinogenele care au fost utilizate pe scara larga din anii 1960 mentionam acidul lysergic dietilamida, sau LSD, si mescalina, derivata din cactusul peyote. Desi toleranta la aceste droguri se dezvolta rapid, nici un sindrom nu apare atunci cand este intrerupta administrarea.
Peniciclidina, sau PCP, cunoscuta popular sub numele de "nisip ingeresc" sau "combustibil de racheta", nu are uz curent in randul oamenilor dar este utilizat ocazional de chirurgii veterinari ca anestezic si sedative pentru animale.A devenit un drog comun la sfarsitul anilor 1970, partial pentru ca poate fi usor sintetizat. Efectele sale sunt destul de diferite de cele ale halucinogenelor. LSD, de exemplu, produce detasare si euforie, intensifica viziunile, si deseori duce la o intersectare a simturilor (culorile sunt "auzite", sunetele sunt "vazute"). PCP, prin contrast, produce un simt al detasarii si o reducere a sensibilitatii la durere; poate rezulta deasemenea in declansarea sau producerea simptomelor ca acelea de schizofrenie acuta pe care chiar profesionistii le confunda . Combinarea acestui efect cu indiferenta la durere cateodata rezulta in gandire bizara, ocazional marcata de comportament distructiv violent.
Planta marijuana
Planta marijuana, cunoscuta ca si hasis, canepa americana, canepa indiana,bhang si ganja, a fost initial folosita ca sedativ si analgezic. Acum este utilizata ca un intoxicant in multe parti ale lumii. Frunzele sau partile superioare uscate ale florii sunt fumate sau mancate.
Planta Cannabis nativa este sursa ambelor marijuana si hasis. Frunzele, florile si ramurile plantei sunt sfaramate pentru a produce marijuana; rasina sa concentrata este hasisul. Ambele droguri sunt de obicei fumate. Efectele sale sunt similare: o stare de relaxare, o rata accelerata de bataie a inimii, perceptia incetinita a timpului, un simt mai ascutit al sunetelor, gustului, atingerii si mirosului. Aceste efecte pot fi destul de diferite, cu toate acestea, depinzand de cantitatea de drog consumata si de circumstantele in care acestea sunt luate. Marijuana si hasisul nu sunt gandite sa produca dependenta psihologica cu exceptia cazurilor cand sunt luate in doze mari zilnice. Drogurile pot fi periculoase, asadar, in special cand sunt fumate inainte de conducere auto. Cu toate ca efectele cronice nu sunt destul de clare, marijuana este probabil daunatoare pentru plamani in acelasi mod ca si tutunul. O sursa de ingrijorare este
utilizarea ei regulata de catre copii si adolescenti, pentru ca intoxicarea altereaza gandirea si interfereaza cu invatatul. Exista un consens intre medici si altii care lucreaza cu copiii si adolescentii ca utilizarea este nedorita si poate interfera cu maturitatea psihologica si, posibil psihica.
Cannabis a fost folosit ca un remediu popular de secole, dar nu a fost stabilit pentru uz medical astazi. Experimental a fost utilizarea ingredientului sau activ, delta 9 - tetrahydrocannabiol (THC), pentru tratarea alcoolismului, atacurilor de apoplexie, durerilor, greturilor produse de medicamente anticanceroase, si glaucom. Utilitatea sa pentru pacientii cu glaucom pare destul de sigura, dar efectele sale dezorientate fac posibila utilizarea lui pentru pacientii de cancer fara siguranta.
In clasa inhalantilor intra substante care in mod uzual nu sunt considerate droguri, ca adezivii, solventii, si aerosolii, ca si fluide de curatire. Multe din aceste substante apeleaza la efectele psihologice pentru relaxarea sistemului nervos central. Dozele mici pot produce stimulari usoare, dar in cantitati mari pot cauza consumatorilor pierderea controlului sau pierderea cunostintei. Efectele, care sunt imediate, pot dura pentru aproximativ 45 minute.Durerile de cap, greata si ameteala urmeaza. Inhalantii de priza pot afecta vederea, judecata si controlul muschilor si reflexelor. Deteriorari permanente por aparea din uzul prelungit, precum si moartea poate surveni prin prizarea sprayurilor de aerosoli concentrati. Cu toate ca dependenta fizica se pare ca nu apare, se poate dezvolta toleranta la anumiti inhalanti. O alta sursa de ingrijorare medicala este intrebuintarea gresita pe scara larga, pentru presupusul efect afrodisiac, a celor numite "poppers" - chimicale ca isoamyl nitrat care are functiuni legitime medicale de dilatator al vaselor de sange. Priza continua a acestor substante poate deteriora sistemul circulator si poate avea efecte nedorite.
Cu exceptia tratamentului pentru dependenta opioidului, se acorda o mare atentie supradozelor consumate de cei ce abuza, reactii acute la ingestia de droguri, si consecintele accidentale ale folosirii drogului, ca malnutritia si probleme medicale cauzate de ace nesterilizate. Cei ce abuzeaza de barbiturice si amfetamine pot cere spitalizare pentru dezintoxicare, cum este comun la alcoolici. Altii, ca cei arestati in mod repetat pentru posesie de marijuana, pot, in locul unde sunt inchisi, sa fie fortati sa urmeze tratamentul pentru cei care au abuzat de opioizi. Oricare substanta abuzata, scopul majoritatii programelor de tratament este abstinenta.
Doua tipuri de programe de tratament sunt utilizate pentru majoritatea consumatorilor de opioizi. Comunitatile terapeutice cer celui care a abuzat sa-si asume responsabilitatea pentru problema lui sau a ei. Tipic, ideea acestui tratament este ca cel inculpat este emotional imatur si trebuie sa i se dea o a doua sansa pentru a creste. Sunt tipice intalnirile dure cu ceilalti membri ai comunitatii; suportul celorlalti, impreuna cu statutul si privilegiile, sunt utilizate ca recompense pentru buna purtare.
Celalalt model pentru tratamentul contra abuzului de opioizi este folosirea substitutelor de heroina. Un astfel de substitut este metadona, care actioneaza mult mai incet decat heroina dar care creaza inca dependenta. Ideea este sa ajute consumatorul sa elimine treptat heroina in acelasi timp cu indepartarea necesitatii de a gasi drogul "pe strazi". Un drog tratament recent, naltrexona, nu creaza dependenta si actioneaza prin blocarea echivalentului "inalt"; deasemenea nu poate fi folosit de persoane cu probleme de ficat, care sunt de obicei sub dependenta.
