Crinoidele, stelele, aricii si castravetii de mare, sunt principalele reprezentante ale unui grup de nevertebrate numite Echinoderme, cuvant care inseamna "cu pielea spinoasa".Spre deosebire de majoritatea animalelor care au o simetrie bilaterala,echinodermele au o simetrie radiala-corpul lor fiind format din 5 parti similare,dispuse regulat in jurul unui ax central,ca si spitele unei roti.
Echinoderme libere
1.Clasa Asteroidea este formata din stelele-de-mare ce se misca liber.Ele au forma unor stele latite, ale caror brate se intind treptat in discul corporal si se contopesc cu el.Deoarece organele interne(partea intestinala ,glandele sexuale) ajung pana in brate in cazul sectionarii animalului, nu numai corpul are capacitatea de a regenera bratele dar chiar si un singur brat poate completa corpul intreg cu celelalte brate lipsa.Orificiul bucal se gaseste pe partea inferioara si anusul, daca exista, pe partea superioara.Stelele-de-mare traiesc ca rapitoare in contul diverselor animale mai mari de pe fundul marin,populat mai ales cu melci si scoici.Steaua-de-mare deschide scoica fixand pedunculii ambulacrari de valve pe care le intind pana cand,in cele din urma, scoica oboseste.Dupa aceasta steaua isi intoarce stomacul peste prada,digerand-o astfel inafara corpului. Curatirea corpului se face cu ajutorul unor clestisori(pedicelarii),care provin din transformarea unor spini de pe corp si se gasesc in numar mare in jurul gurii.Steaua-de-mare comuna este foarte frecventa in Marea Nordului si cei ce se plimba pe litoral pot gasi pe tarm exemplare aruncate la mal de valuri.Alte specii din Marea Nordului sunt Astropecten muelleri,o stea-de-mare acoperita pe partea dorsala cu stelute fine(paxile), precum si steaua solara (Solaster papposus) cu 11-13 brate.La speciile din genul Heliaster numarul bratelor poate ajunge la 40. In Mediterana nu este rara nici steaua purpurie precum si steaua cu brate foarte scurte, aproape pentagonala,Asterina gibbos. Aceasta stea este in mod consecutiv mascul si femela.
2.Clasa Ophiuroidea, ofiuridele, cuprinde stelele serpentiforme.Speciile actuale de ofiuride se caracterizeaza prin bratele lor subtiri si foarte mobile, bine delimitate de discul central.Toate organele sunt concentrate in mijlocul discului.Bratele sunt lipite de diverticule gastrice si placile calcaroase din derm se ingroasa constituind placi masive,mobile dispuse in lungul bratelor.Ofiuridile nu se deplaseaza cu ajutorul pedunculilor, ele se tarasc si chiar se catara cu indemanare folosindu-si bratele.Pedunculii ambulacrari sunt transformati in tentacule senzoriale: uneori poseda glande cu o secretie lipicioasa, servind atunci la fixare.Ele sunt lipsite de pedicelarii.
Pe toate coastele marilor europene se intalneste un mic ofiurid (Ophiotrix fragillis),cu discul central redus si cele 5 brate subtiri, foarte fragile.O specie asemanatoare este si micul ofiurid din Marea Neagra, Amphiura florifera. La specia Astrophiton gracile bratele lungi pana la 40 cm se ramifica discotomic de mai multe ori.Fiind foarte mobile, animalul se agata incolotacindu-se pe diferite ramuri de corali ori alge marine.
3.Clasa Echinodea este este reprezentata de aricii-de-mare.Corpul lor globulos si lipsit de brate este complet acoperit cu o carapace formata din placi calcaroase si de aceea este imobil.Orificiul se afla pe partea inferioara iar anusul primitiv pe partea superioara.La aricii-de-mare actuali, placile calcaroase sunt dispuse radiar in 20 de siruri; intre acestea se gasesc de 5 ori cate 2 randuri prevazute cu pedunculi ambulacrari alternand cu cate 2 randuri lipsite de pedunculi.Toti aricii-de-mare au spini mobili, de la care provine si denumirea lor.Acestia servesc atat pentru protectie, cat si pentru deplasare.Printre acesti spini se afla pedicelariile care curata corpul, culeg animalele mici de pe el si le aduc la pedunculii ambulacrari care le transporta mai departe spre gura.Ele servesc si la aparare, ca pedicelarii veninoase. Multi arici-de-mare traiesc ca animale rapitoare.Ei poseda un aparat masticator puternic, cu o structura pentaradiara, complicata, cunoscuta sub numele de "Lanterna lui Aristotel". Echinidele ce se hranesc cu alge poseda de asemenea un astfel de aparat masticator, pe care nu il intalnim si la cele ce se hranesc cu namol.
Aricii-de-mare la care gura si anusul se afla la polii opusi au o simetrie radiara perfecta si sunt denumiti echinizi regulati.Printre acestia cel mai mic,Psamechinus miliaris cu diametrul de 3.5 cm se intalneste frecvent la coastele atlantice printre algele de zeegras(Zostera).
Insemnatatea economica a aricilor-de-mare este destul de mica, insa speciile mai mari ajung in halele de peste din tarile sudice deoarece glandele lor genitale, stropite cu suc de lamaie sunt consumate ca o delicatesa.
4.Clasa Holothuroidea cuprinde valatucii sau castravetii-de-mare. Aceasta ultima clasa de echinoderm liber, poseda un schelet format din particule calcaroase foarte frumoase de marime microscopica, din care cauza ele nu par dure ci mai degraba par a avea o piele moale.Axul lor principal este longitudinal, la un pol fiind gura, iar la celalalt anusul.In jurul gurii se afla o coroana de tentacule, uneori ca penele, alteori ca degetele sau ca niste betisoare terminate cu cate un disc mic.Din cauza alungirii corpului 3 dintre cele 5 zone ambulacrare au fost transormate intr-o talpa plata de tarat (triviu),fata de care celelalte doua (biviu)sunt opuse, constituind parte dorsala boltita. Astfel, si la aceste animale a avut loc un proces de transformare de la structura primordiala pentaradiara la structura bilaterala.
Majoritatea holoturiilor traiesc in apropierea litoralului pe fundul de namol sau de nisip.Ca si la rame, substantele de pe fundul marii ajung in canalul intestinal,unde sunt digerate partile organice componente. Holoturiile au nevoie de mult oxigen si respira prin pulmonii acvatici, care comunica cu intestinul terminal.Castravetii-de-mare sunt folositi in unele parti pentru hrana.Se consuma si pe coastele chineze unde, uscati, sunt cunoscuti sub numele de trepangi.Specia Synapta hispida se afla si in Marea Neagra.
Echinodermele sunt in general animale unisexuate, rareori hermafrodite (Synapta).Cat priveste inrudirea lor cu procordatele si deci cu vertebratele nu se poate spune inca daca echinodermele sunt stramosii acestora, dar se poate spune ca echinodermele sunt inrudite cu organisme care au dat nastere atat euteropneustelor, cat si cordatelor.
Bibliografie:
1.Larousse-Plante si animale;
2.Encarta Enciclopedia Deluxe
Agache Andra Beatrice
Clasa IX U2
