Dinozaurii
Studiul stiintific al dinozaurilor se bazeaza pe urmele fosiliere, adica pe ramasitele fiintelor de odinioara, conservate in stratul de roca. Paleologii au reusit sa reconstituie originea, aspectul fizic, mediul de viata, reproducerea si raspandirea dinozaurilor pe intreaga planeta.
Din micile neregularitati ale oaselor, specialistii au putut considera chiar si musculatura acestor animale. Oasele mai ofera date si despre unele boli ale dinozaurilor. Daca un specialist priveste un craniu de dinozaur de 200 milioane de ani, isi poate forma o imagine destul de clara despre marimea creierului si modul de hranire al animalului caruia ii apartinea. Ouale fosilizate ne furnizeaza date despre micii dinozauri. Exista insa cateva intrebari pe care cercetatorii le rezolva mai greu: nu stim, de exemplu, daca dinozaurii aveau par, sau ce culoare avea pielea?
Istoria de 4,5 miliarde de ani a Pamantului este impartita in era geocronologie. Epoca dinozaurilor se extinde pe cea mai mare parte a erei Mezozoice. Mezozoicul este impartit in trei perioade geocronologice: Triasicul (cu 256-208 milioane de ani in urma), Jurasicul (acum 208-146 de milioane de ani in urma) si Cretacicul (cu 146-65 de milioane de ani in urma).
Pe Pamant au existat reptile cu mult inainte de aparitia dinozaurilor. La inceputul Triasicului au inceput sa se dezvolte cateva grupuri noi, printre care reptilele Cynodonta: acestea fiind foarte agile, atacau turmele de erbivore. Membrele majoritatii reptilelor ancestrale nu erau verticale, atasandu-se de corp dintr-o pozitie laterala, la fel ca la soparlele din zilele noastre.
Aceste reptile au fost inlocuite mai tarziu cu archozaurii ("soparle dominante"). Conformatia unor astfel de archozauri era diferita de a celorlalte, dar membrele aveau deja o pozitie verticala. Acesta a fost probabil primul pas spre formarea prototipului reusit al dinozaurilor. (Numele lor provine din greaca antica: deinos - infiorator si sauna - soparla). La sfarsitul perioadei Triasice, Pamantul era deja populat de dinozauri adevarati. Perioada de glorie au trait-o in Cretacic. Cele aproape doua mii de specii de dinozauri descrise pana in prezent se impart in doua grupe principale: erbivore si carnivore.
Au existat dinozauri de talie mica, ca de exemplu Compsognathus, cel mai mic rapitor, si dinozauri uriasi, cum ar fi sauropodele (dinozauri cu "membre de soparla"). Cele din urma erau ierbivore de talie impresionanta; aveau gatul lung, care se termina printr-un cap foarte mic raportat la dimensiunile corpului. Datorita gatului lung, puteau ajunge la frunzele gustoase din stratul superior al arborilor. Dintii incisivi, in forma de "grebla", aducand frunzele de pe crengi, iar cu dintii molari, bonti, macinau hrana.
Diplodocus ("soparla dubla") avea 26 de metri lungime si 11 tone greutate. Brachiosaurus ("soparla cu brat") atingea 28 de metri lungime, 13 metri inaltime si 100 tone greutate, cat 16 elefanti africani.
