Broastele si rudele lor apropiate, broastele raioase
sunt amfibieni - un grup de vertebrate care isi
petrec o parte din viata pe uscat si o parte in apa.
Exista aproape 3500 de specii, majoritatea fiind
Broaste.
Din punct de vedere biologic, diferenta dintre broaste si broaste raioase este foarte mica. Broastele au pielea mai neteda, picioarele posterioare lungi pentru sarit si labe cu membrane bine dezvoltate pentru a le propulsa in timpul inotului. Broastele raioase au corpul mai rotunjit, uscat, adesea cu negi, picioare posterioare scurte, pentru tarat si topait. Membranele de pe labele posterioare ale broastelor raioase sunt slab dezvoltate deoarece petrec foarte putin timp in apa. Broastele si broastele raioase apartin grupului de amfibieni numite anure (amfibiani fara coada), care au aparut in urma cu aproximativ 150 de milioane de ani.
Forma corpului
Broastele au sange rece. Deoarece temperatura corpului este aceiasi cu a aerului din jurul lor, ele sunr reci si lipicioase la atingere. Capul lor este de obicei lat si turtit, si au gura foarte larga. Broastele au de obicei patru degete la labele anterioare si cinci degete la labele posterioare. Degetele sunt unite printr-o membrana de piele. La unele specii acvatice, degetele labelor posterioare se termina in gheare ascutite, folosite la sfasierea prazii. Majoritatea speciilor sunt nocturne.
Locomotia
Picioarele posterioare lungi si musculoase ale broastelor le permit sa sara distante care depasesc de mai multe ori lungimea propriului corp. Cand o broasca se pregateste sa sara , isi ridica mult partea anterioara a corpului, apoi tasneste in aer. Broastele membranate isi petrec majoritatea, sau chiar tot timpul, in apa. Unele broaste traiesc in copaci si nu au membrane intre degete, dar au o ventuza mare in varful fiecarui deget. Partea inferioare a ventuzei este acoperita cu piele aspra, care permite broastei sa se catere pe suprafete neregulate, precum scoarta copacilor.
Reproducerea
Majoritatea broastelor isi depun ouale in apa. O singura femela depune o gramajoara care poate sa contina mai multe mii de oua.
In mod normal ouale sunt mici- cu un diametru de cativa milimetri-si fiecare este invelit intr-un strat protector de gelatina. Unele specii de broaste au o metoda diferite de a-si ajuta puii sa supravietuiasca. Ele depun mult mai putine oua, dar iau multe masuri pentru a le proteja.
Broasca arboricola fierar, de exemplu, isi sapa propriul sau ochi mic de apa langa marginea apei inainte de anotimpul ploios. Ea isi depune ouale acolo si mormolocii ies din nou in siguranta completa. Cand vin ploile, nivelul raului creste, inghite ociul de apa si mormolocii inoata in rau.
Dezvoltarea mormolocilor
Picioarele posterioare ale mormolocului incep sa se dezvolte chiar sub baza cozii. Cand acestea sunt destul de mari pentru a putea fi recunoscute, incep sa se formeze picioarele anterioare sub piele si cand sunt destul de mari ies prin ea-nu neaparat in acelasi timp. Este un lucru obisnuit ca mormolocul sa aiba doar trei picioare pentru o scurta perioada. Cand toate cele patru picioare sunt vizibile, capul mormolocului se transforma dintr-o minge rotunda intr-o forma asemanatoare cu a broastei. Forma gurii se schimba si ochii incep sa se umfle. Coada devine mai mica si este absorbita in corp pana cand ramane un ciot foarte mic.In aceasta faza , mica broscuta decide sa paraseasca apa. Exista specii de broaste care isi depun ouale pe usca, sub frunze sau pietre. Stadiul de mormoloc este omis complet si dupa cateva saptamaniiese o broasca micuta complet formata.
Hranirea
Broastele se hranesc cu prazi si miscatoare, de obicei insecte. Marimea prazii depinde marimea broastei si a gurii sale. Broasca-bou africana mananca aproape orice poate inghiti, inclusiv serpi veninosi, miriapode uriase, scorpioni si chiar alte broaste-bou.
Dupa ce si-a localizat prada, broasca se intoarce spre ea, se napusteste asupra ei, si o prinde cu varful limbii lipicioase. Insecta nu este muscata sau mestecate, ci inghitita de vie. Cand broasca isi inghite prada, ochii sai mari clipesc si coboara spre cavitatea bucala, ajungand la impingerea hranei pe gat in jos.
In multe parti ale lumii broastele sunt consumate de oameni. In Europe, broasca comestibila este o delidatese servita sub forma de "picioare de broasca" la restaurantele franceze. Totusi,broasca comestibila este acum atat de rara incat trebuie importate specii din Asia in numar urias pentru a satisface cererea.
In America de Nord, broasca-bou este o preferinta culinaraspeciala, deoarece este o specie mare cu membre posterioare foarte mari. Broastele sunt colectate in timpul noptii, dupa ce sunt orbite de lumina lanternelor.
