Ecosistemul Marii Negre
Biotopul:
Variatiile de nivel sezoniere ale apei sunt cuprinse intre 15-27 cm. Poseda curenti orizontali: in exterior unul circular paralel cu tarmul, avand sensul invers acelor de ceasornic si unul interior care consta din 2 curenti ciclonali.Exista si curenti verticali de mica amplitudine (curenti de convectie). Ei apar la finele iernii si vantura apa pe o grosime de 180-200 de m. Termica apei variaza sezonal. In sectorul romanesc temperatura minima coboara la 0 grade si sub 0 grade (-1,4 grade) cand apa ingeata. Apa cea mai calda se intalneste in luna august, fiind la tarm de 27-29 de grade. Limitele oscilatiilor termice sunt de 20 de grade in larg si la tarm de 30 de grade. Pe verticala exista o evidenta stratificatie termica. Variatiile de temperatura cu inversarea lor intre anotimpul cald si rece au loc numai panala adancimea de 75-100 de m. La aceasta adancime exista o temperatura constanta de 7 grade ce creste catre fund pana la 9 grade.
Transparenta apei atinge in general 15 m in larg si 1 m la margine in zona deltei.Valurile au inaltimi variabile ( maximum este de 4-5 m in timpul furtunilor ).
Salinitatea este scazuta la suprafata in zona varsarii apelor dulci in mare ( de exemplu , la Sulina salinitatea este de 0,5 g/l). Reactia mediului este alcalina. Oxigenarea apei variaza cu anotimpul si adancimea. In perioada rece paturile superficiale sunt suprasaturate in oxigen. Concentratia lui scade cu adancimea. De la 125-200 m pana la fundul marii gazul solvit este hidrogenul sulfurat. Aici oxigenul lipseste cu desavarsire.
Bentalul este format din stanci, nisipuri, maluri, depuneri organice sau minerale etc.
Caracteristici ale biocenozei:
Planctonul este reprezentat pana la adancimea 175 m.
Fitoplanctonul cel mai bogat se afla intre 0-50 m adancime. Dominante sunt algele silicioase. Algele verzi ( cloroficeele ) si algele albastre-verzui ( cianoficeele ) sunt slab reprezentate. Fitoplanctonul este bine dezvoltat in zona litorala si mai slab dezvoltat in larg. In mare, in locurile unde se varsa apele curgatoare exista un amestec de alge dulcicole si marine. Se constata in fitoplancton o pronuntata variatie sezoniera.
Dinoflagelatele au o dezvoltare maxima in sezonul cald ( iunie-august ), iar diatomeele in sezonul rece ( decembrie-februarie ). Biomasa maxima a fost pusa in evidenta in luna iunie si in luna noiembrie. Ea constituie un pretios material nutritiv pentru zooplancteri, dar si pentru pestii planctonofagi ( hamsie, sport ).
Zooplanctonul, mai sarac in specii decat fitoplanctonul, se compune din protozoare, celenterate, viermi etc. Pe anotimpuri, zooplanctonul cel mai bogat este intalnit iarna, iar cel mai sarac, vara. Mai ales, in partea a doua a toamnei zooplanctonul are o crestere continua vertiginoasa. Pe timp de primavara si vara zooplanctonul se diminueaza cantitativ din cauza consumarii lui de catre puietii de peste si pestii planctonofagi. Zooplanctonul scade cantitativ pe verticala.
Nectonul este format mai ales din pesti si din mamifere. Din cele 150 de specii identificate in Marea Neagra, pentru sectorul romanesc mai importante economic sunt scrumbia albastra ( Scomber scombrus), palamida ( Sarda sarda ), hamsia ( Engroulis encrassichalus ponticus ), stavridul, morunul etc. Dintre mamifere in Marea Neagra traiesc delfinii si foca.
Bentonul este diversificat ca structura. Macrofitele sunt subacvatice si sunt reprezentate prin specii de alge din genurile Zostera, Cystoseira, Phyllopora, Ceramium, Enteromarpha etc.
Microfitobentosul este prezent in zona unde lumina ajunge la fundul apei. Este format din diferite specii de diatomee.
Zoobentosul este format din populatii de animale ce traiesc pana la adancimea de 180-200 m. In functie de adancime se intalnesc anumite polichete, amfipode, moluste, crabi, pesti. Dupa tipul de substrat se creeaza o varietate a biocenozelor bentale. Unele specii de plante si animale traiesc pe stanci ( biocenoze litofile ), altele pe nisip ( biocenoze psamofile ), pe mal ( biocenoze pelafile).
Sub adancimea de 200 de m nu traiesc decat bacteriile sulfuroase anoerobe.
