Statistica Vitala
· Astazi in toata lumea sunt in
jurul 190 milioane utilizatori de drogurilor.
· Utilizarea drogurilor sporeste in randul tinerilor din lume. Majoritatea
utilizatorilor au varsta sub 30 de ani.
· In 1999, numarul tarilor care raporteaza utilizarea drogurilor prin injectare
a fost de 136, numarul fiind de 80 in 1992. Dintre acestea, 93 de tari de
asemenea identifica HIV printre injectatorii de droguri.
· Cannabis este cel mai utilizat drog in toate partile lumii.
· Costul economic total al abuzului de droguri in Statele Unite se estimeaza
aproximativ la 70 miliarde dolari anual.
· Abuzul de cocaina printre somerii din Columbia este de 10 ori mai mare decat
printre persoanele angajate.
· Industria drogurilor clandestina se estimeaza la 400 miliarde dolari pe an.
Ce este abuzul de droguri?
Oamenii primesc droguri pentru a-si schimba gandirea, comportamentul si simturile. Aceste feluri de substante se numesc psihoactive si includ alcoolul si tutunul, la fel si drogurile naturale si produse. In trecut, majoritatea drogurilor folosite erau produse din plante naturale, asa ca tufa de coca pentru cocaina, opiu de mac pentru heroina si cannabis pentru hasis si marijuana. Mai recent, drogurile ca extazi sau LSD au inceput a fi produse pe cale sintetica de variate intreprinderi chimice.
Oamenii care folosesc droguri provin din toate paturile sociale, desi statistica demonstreaza ca probabil unele paturi sociale utilizeaza drogurile mai mult decat alte paturi. De exemplu, probabilitatea utilizarii drogurilor este mai mare la barbatii decat la femeilor, la barbatii celibatari decat la cei casatoriti, la locuitorii oraselor decat la cei rurali, la tinerii decat la batranii. Prizonierii si copiii strazii, de asemeni, demonstreaza o inalta frecventa a abuzului de droguri. Datele recente sporesc nelinistea cu privire la intrebuintarea sporita a drogurilor in randul tinerilor din toata lumea. Datele disponibile demonstreaza ca raspandirea printre tineret tinde sa fie de trei ori de patru ori mai inalta decat raspandirea intre populatia generala.
Care sunt efectele?
Toate drogurile pot fi clasificate in trei categorii:
Depresantele (spre exemplu heroina, barbiturate) sunt sedative care actioneaza asupra sistemului nervos. Relaxarea artificiala si usurarea de la neliniste si stres mintal tinde sa produca dependenta psihologica si renuntarea de la utilizarea lor este problematica. Dependenta poate duce la supradozare acuta, care la randul sau poate cauza moartea din cauza depresiei respiratorii.
Stimulantele (spre exemplu cocaina, crackul, amfetamine) sunt agenti care activeaza, sporesc sau maresc activitatea neurala. In primul rand ei cauzeaza frisoane, dureri de cap, hipertensiune si batai de inima sporite. Efectele de lunga durata sunt greata, insomnia, pierderea greutatii, convulsii si depresia.
Halucinogenele (spre exemplu marijuana, extazi, LSD) sunt un grup chimic divers care produce schimbari mintale profunde, cum ar fi euforia, nelinistea, distorsiunea senzoriala, halucinatii vivide, deluzii, paranoie si depresie.
Nu exista drog ilicit, care ar putea fi considerat sigur. Intr-un fel sau altul utilizarea substantelor psihoactive modifica functionarea normala a organismului uman si in termen lung, poate cauza daune serioase.
Cat de prevalent este abuzul?
Prevalenta abuzului diferitor
droguri variaza intre regiuni si chiar intre tari in intreaga lume.
Marijuana si hasisul: Estimarile indica ca canabis este cel mai abuzat drog in
toate partile lumii, pe care il consuma estimativ 141 milioane oameni (sau 2.4 procente
din populatia globului). In mod particular, un numar mare de oameni tineri
experimenteaza cu canabis: in unele tari atat de mult ca 37 procente din copiii
de scoala si adultii tineri au folosit drogul o data in ultimul ani si 10-25% o
data in ultima luna. In general, abuzul de cannabis sporeste in multe tari,
stabilizandu-se in tarile, unde a atins nivel inalt.
Drogurile sintetice: Raspandindu-se relativ incet in anii optzeci, abuzul stimulantilor de tip amfetaminic a sporit rapid in Europa, Australia, America de Nord si Asia de Sud-Est in anii nouazeci. In timp ce abuzul s-a stabilizat in unele dintre aceste zone, exista o crestere continua a cererii globale, in particular in Asia de est si de Sud-est. In mod sporind, drogurile sintetice si-au sporit semnificatia, in special intre tineri, drept drog de amuzament ales, deseori in combinatie cu cannabis. MDMA (extazi) este popular in tarile industriale in special in Europa.
Alte droguri din plante: In general, cocaina impreuna cu diverse alte substante derivate din coca, cum ar fi "bazuco" domina cererea pentru tratament. UNDCP estimeaza ca circa 13 milioane de oameni abuzeaza cocaina in intreaga lume: cel mai inalt nivel fiind in Statele Unite.
In comparatie cu alte droguri, abuzul de heroina si alte opiate este mai putin prevalent. Estimarile Natiunilor Unite indica ca circa 8 milioane de oameni abuzeaza opiatele, in mare parte in Europa, Asia de sud-est si de sud-vest. Nivele crescande de abuz sunt inregistrate in europa de est si Asia centrala. Cocaina nu pare a fi printre drogurile de prima alegere printre tineri. Cu toate acestea, tendinta arata o oarecare crestere in abuzul acesteea in Europa (in special in Londra si Amsterdam).
Cat de mare este oferta?
Mare! In 1999, producerea globala de opiu a atins nivelul de 5,794 tone metrice, cultivate pe 219,000 hectare de mac. Mai mult de 75 procente de opiu vine din Afganistan. Producerea globala de frunze de coca a crescut la 317, 926 tone de pa 183,000 hectare de coca. Aproape 60 procente de frunze de coca vin din Columbia. Cum stim acest fapt? Integrand eforturile in supravegherea aeriana, aprecierea la sol si perceperile din satelit au permis tarilor sa obtine o harta larga a zonelor ilicite de crestere si sa indice ariile cu cultivare descrescanda sau crescanda, astfel incat se poate face o apreciere sigura a productiei culturilor.
Care sunt beneficiile?
Producerea ilicita de droguri si cererea pentru ele a indus prosperarea afacerilor ilegale - a unui non-business care poate compromite economiile si infirma statele. Traficarea drogurilor se afla in mainile sindicatelor transnationale organizate criminale, care au luat avantaj de procesul de globalizare, pe timp ce masurile de lupta contra acestora au fost tergiversate.
Care a fost raspunsul Natiunilor Unite?
Natiunile Unite a abordat fenomenul abuzului de droguri incepand cu data crearii acestei organizatii. Comisia pentru Drogurile Narcotice a fost creata in 1946 si la moment cuprinde 53 state-membre, care sunt implicate pe baza de rotatie. Oficiul Natiunilor Unite care se ocupa cu controlul asupra drogurilor a fost unificat in 1990 ca Programul International al Natiunilor Unite (UNDCP) pentru Controlul Drogurilor.
In 1999 acest Program a fost
legat cu Centrul pentru Prevenirea Crimei Internationale (CICP) cu scopul
formarii Oficiului pentru Controlul Drogurilor si Prevenirea Crimelor.
Prin intermediul Natiunilor Unite, lumea a inceput sa-si dezvolte un raspuns
coordonat asupra problemei abuzului de droguri.
· Conventia Unica asupra Drogurilor Narcotice (1961) a unit diverse tratate existente, ce limiteaza vanzarea si utilizarea diferitor substante in scopuri medicale. Aceasta a fost suplimentata in 1972 cu Protocolul care accentueaza necesitatea serviciilor de tratament si reabilitare.
· Conventia asupra Substantelor Psihotropice (1971) a stabilit un sistem de control international pentru o serie de droguri farmaceutice si alte substante folosite in producerea drogurilor ilicite.
Pe parcursul mai multor ani problema drogurilor a fost perceputa de catre comunitatea internationala ca fiind generata de "oferta". Se credea ca drogurile abuzate isi aveau originea in tarile in curs de dezvoltare si erau consumate in tarile industriale. Putina atentie a fost acordata reducerii cererii. Cu toate acestea, situatia s-a schimbat dramatic, caci nivele inalte de consum au fost descoperite in tarile in curs de dezvoltare; cannabis si drogurile sintetice fiind produse atat la nord, cat si la sud.
Ca rezultat, Natiunile Unite a adoptat o abordare balansata pentru a reduce simultan atat oferta, cat si cererea. In 1998, Adunarea Generala a adoptat o Declaratie Politica ce contine o serie de obiective, cu termeni limita desemnati, care includ:
- Pana in 2003: de a elabora sau a spori strategiile de reducere a cererii si de a crea sau consolida legislatiile nationale si programele anti-droguri, si de a adopta legislatia nationala de spalare a banilor; si
Pana in 2008: de a atinge o scadere semnificativa a cererii si de a elimina sau reduce semnificativ cultivarea, producerea si comercializarea ilicita a drogurilor (inclusiv drogurile sintetice).
