Insecte colonizatoare
Roiurile de muste sau de lacuste nu sunt considerate insecte sociale, deoarece fiecare insecta din roi este interesata doar de propria sa supravietuire. Insectele sociale, in schimb, impart sarcina de a-si conduce propria comunitate. In cazul albinei de stup, de exemplu, lucratoarele aduna hrana si pazesc puii, in timp ce regina ramane acasa pentru a depune oua, intregul stup profitand de pe urma acestei impartiri a sarcinilor.
Rasa umana are o structura sociala in care indivizii, precum medicii, indeplinesc anumite actiuni folositoare pentru comunitate, dar numai doua grupuri de insecte au dezvoltat o asemenea organizare sociala. Un grup include termitele, sau furnicile albe, care sunt mai strans inrudite cu gandacii de bucatarie decat cu furnicile. Celalalt grup de insecte sociale include albinele, viespile si furnicile.
Aceste insecte pot fi recunoscute dupa segmentul ingust dintre torace si abdomen, dar majoritatea se evidentiaza prin coloritul galben cu negru, sau alte culori de avertizare.
Albinele si viespile au ace puternice, pe cand furnicile au falci puternice. Muscatura furnicii poate provoca senzatia unei arsuri pe piele deoarece se elimina acid formic, pe care il produce furnica in corp. Asemenea colonii sociale contin un numar variat de masculi, adesea numiti trantori, femele si lucratoare. Desi albinele si viespile lucratoare au aripi, furnicile lucratoare sunt lipsite de aripi.
Unul dintre cei mai importanti factori pentru ca o societate sa functioneze bine este capacitatea indivizilor de a comunica intre ei. Cum altfel ar putea sa explice ce au facut ?
Insectele, asemenea oamenilor, comunica prin mijloace tactile, olfactive, sonore si vizuale. Ele transmit mesaje frecandu-si antenele una de cealalta. Ele comunica, de asemenea, producand o substanta chimica mirositoare numita feromon. Acest miros transmite informatii celorlalti membri ai coloniei, asemanator cu felul in care oamenii primesc informatii despre hrana prin simtul mirosului. S-ar putea sa mai existe si alte cai prin care comunica insectele, pe care insa trebuie sa le descoperim. Se stie ca multe insecte folosesc ultrasunete de frecvente foarte inalte, in afara gamei percepute de urechea umana ; s-ar putea ca ele sa se foloseasca de ele pentru a 'vorbi' unele cu altele. Albinele au dezvoltat o alta cale, deosebita, de a transmite informatii. Actiunile lor la intoarcerea la stup pot dezvalui altor albine sursele de nectar gasite.
Termitele
Nu toate termitele fac movile, dar cele care le fac au o organizare sociala mai complexa. Coloniile de termite constau din masculi cu aripi, o singura femela - regina - a carei unica sarcina in cadrul coloniei este de a depune oua, si mii de lucratoare lipsite de aripi, care construiesc cuibul si apara colonia.
Unele dintre lucratoare pot fi soldati specializati a caror singura sarcina este de a apara cuibul. Soldatii si regina sunt hraniti de lucratoare, care parasesc cuibul si cauta hrana pe care o duc inapoi la cuib. Daca o movila de termite se strica, un roi de soldati alearga la partea afectata pentru a apara colonia impotriva pradatorilor, in timp ce termitele daunatoare incep sa repare dauna. Unii soldati au falci imense, altii au un bot ingust prin care elimina o secretie lipicioasa.
La un grup de termite, apararea coloniei s-a dezvoltat atat de mult incat, daca, de exemplu, cuibul este invadat de furnici, unii dintre soldatii care se reped in aparare inghit aer si se umfla pana explodeaza, blocand tunelele pentru a preveni patrunderea furnicilor pana la regina sau la puii de termite. Explodand, termitele acopera, de asemenea, furnicile invadatoare cu sange si intestine. Aceste termite soldati isi apara practic colonia cu propria viata.
Termitele lucratoare ingrijesc ouale depuse de femela, hranind si crescand micile termite. Intreaga colonie formeaza un 'oras' prosper, cu un grad de organizare desavarsit. Roiurile de termite apar in anumite momente ale anului cand se formeaza o noua colonie. Aceste roiuri constau din masculi si femele cu aripi. Dupa ce femela se imperecheaza, aripile ii cad si ea incepe procesul de depunere a oualor pentru a intemeia o noua colonie.
Se cunosc peste 10.000 de specii diferite de viespi, si acestea au moduri
de viata diferite. Imaginea populara a viespii comune este de insecta infricosatoare, galbena cu negru, cu o intepatura puternica si dureroasa. Aceste viespi traiesc in colonii, desi exista multe alte specii care duc o viata solitara.
Coloniile de viespi se reintemeiaza in fiecare an. Toamna, un numar de larve din celule primesc hrana speciala si in loc sa iasa mai multe viespi lucratoare, aceste larve devin viespi regine femele sau masculi. Acestea parasesc colonia si, dupa imperechere, viespea regina isi gaseste un loc de hibernare. Toate lucratoarele parasesc cuibul si, impreuna cu masculii, mor in timpul iernii, insa reginele ies in primavara urmatoare pentru a intemeia noi colonii. In regiunile temperate, speciile de viespi vespide formeaza colonii cu lucratoare inaripate in timpul lunilor de vara. Aceste viespi formeaza un cuib cu o structura complicata, adesea facut din lemn mestecat si avand o textura asemanatoare cu a hartiei. In interiorul cuibului, puii de viespe se dezvolta in celule special construite de catre lucratoare. Ei se hranesc cu hrana depozitata in celule si cand ajung la maturitate se transforma in viespi lucratoare, inmultind astfel numarul coloniei.
In cea mai mare parte a primaverii si a verii, viespile cauta omizi si alte insecte, pe care le duc inapoi la cuib pentru a-si hrani puii. In acest fel ele sunt utile, distrugand multe insecte daunatoare. Toamna, cand familia a ajuns la maturitate, ele isi parasesc cuiburile, in cautare de fructe si hrana dulce, si devin o pacoste. In ciuda acestui fapt, efectul lor benefic depaseste cu mult paguba pe care o produc.
Ca si in cazul viespilor, exista multe specii diferite de albine, majoritatea nefiind cunoscute ca insecte sociale. Doar speciile mai mari, precum bondarii si albinele de stup sunt insecte sociale. Aceste varietati traiesc in colonii sau, in cazul albinei de stup,in stupi facuti de oameni. Stupul consta intr-un numar mare de albine lucratoare, care sunt sterile, alaturi de femele cu aripi, o singura regina si cativa trantori masculi.
Albinele difera de viespi prin faptul ca unele parti ale gurii lor sunt adaptate la suptul si linsul nectarului. Ele au, de asemenea, o modificare deosebita a membrelor posterioare pentru colectarea polenului. Polenul, colectat pe corpul acoperit cu peri al albinei in timp ce 'viziteaza' flori, este indepartat cu membrele posterioare si adunat intr-o 'punga de polen' speciala aflata pe picior. Polenul se desprinde de picior cand albina se intoarce la cuib sau la stup si este pus intr-o celula a fagurelui de miere, unde asigura un depozit de hrana pentru colonie.
Albina, cand se intoarce la stup, executa adesea un 'dans' complicat, rasucindu-si aripile si abdomenul in timp ce alte albine o privesc. Acest dans respecta un anumit model, din care celelalte albine pot afla daca cea care s-a intors a gasit o sursa mai buna de hrana si, mai important, unde se afla acesta. Colonia poate supravietui in timpul iernii datorita depozitului de hrana pe care il construieste in lunile de vara.
Furnicile
Nu este surprinzator faptul ca furnicile par sa se gaseasca peste tot. Ele sunt un grup de insecte foarte rezistente, cu o structura sociala si coloniala complexa. Capacitatea lor de a gasi hrana poate fi adesea observata cand un sir lung de furnici intra in casa la o hrana preferata. O legenda a bastinasilor din America povesteste ca, demult, Pamantul era acoperit de apa. Creatorul a facut apoi furnici care s-au inmultit in numar mare si au format uscatul. Legenda sustine ca acesta este motivul pentru care intotdeauna gasim furnici, oriunde am sapa in pamant.
Exista peste 6000 de specii cunoscute de furnici, raspandite in toata lumea. Desi cele mai multe specii traiesc la tropice, exista multe in regiuni temperate, a caror viata zilnica este organizata printr-o structura sociala complexa. Cuiburile furnicilor sunt de obicei subterane si pot rezista multi ani. Fiecare cuib poate sa contina mai multe milioane de indivizi si are o singura regina inaripata, masculi si mii de lucratoare care nu se inmultesc, si nu zboara - acestea se vad cel mai adesea misunand in cautarea hranei. Unele lucratoare cu falcile foarte mari, cunoscute ca furnici soldati, sunt specializate in apararea cuibului. Ele ataca cu salbaticie pradatorii din apropierea cuibului.
Furnicile construiesc multe tipuri diferite de cuiburi, unele colonii stabilindu-se sub pavaje, in timp ce furnica de lemn formeaza movile imense de ace de pin si ramurele, cu o inaltime de peste 150 cm, si diametrul de 300 cm. Fiecare cuib are o multime de galerii, prin care furnicile circula liber, si camere in care sunt crescute larvele sau puii. Aceste larve sunt hranite de lucratoare. Ca si in cazul termitelor, in anumite momente ale anului din cuib ies femele si masculi noi si isi iau zborul. Dupa imperechere, femela gaseste un loc potrivit pentru a-si forma o noua colonie
La tropice, armata de furnici legionar traieste la suprafata solului, deplasandu-se in grupuri mari. Aceste coloane de furnici feroce strabat padurea, omorand si mancand orice animal le iese in cale. Se cunosc chiar cazuri in care au omorat si mancat animale priponite.
Furnicile tesator, care cuibaresc in copaci si traiesc la tropice, isi fac cuiburi din frunze, legand frunzele laolalta cu fire de matase. Firul de matase este produs de catre larve, pe care furnica matura le tine intre falci ca pe niste ace de cusut vii, in timp ce frunzele sunt legate laolalta pentru a forma cuibul.
Furnicile inrobitoare si-au dezvoltat o tehnica proprie de crestere a puilor. Ele nu au furnici lucratoare, dar jefuiesc cuiburile altor specii. Lucratoarele capturate sunt duse inapoi la cuib unde ingrijesc puii noilor lor stapani.
In timp ce albinele sunt utile omului, datorita mierii pe care o produc, furnicile si viespile, desi uneori suparatoare, sunt importante pentru reducerea numarului de insecte daunatoare.
