BOLILE CARDIACE
O inima bolnava nu poate mentine circulatia sangelui in organism, lucru care duce la acumularea de fluide. Aceasta poate avea ca rezultat congestia pulmonara, insuficienta respiratorie si pierderea energiei.
Boala arterei coronare este cea mai des intalnita boala cardiaca si este provocata de obstuctia arterelor ce transporta sange oxigenat la inima. Aceasta obstructie poate fi cauzata de acumularea unor materiale ( depozit de grasimi si colesterol, ce pot obtura complet sau partial o artera, astfel incat circulatia sangelui prin aceasta este ingreunata) in interiorul arterei, sau de ingrosarea si intarirea peretilor arterei.
Angina
Obstructia arterelor este principalul factor care produce boala denumita angina pectorala, osenzatie de durere sau disconfort in interiorul pieptului, din cauza ca alimentarea muschiului inimii cu sange este redusa. Acesta poate fi primul simptom al imbolnavirii inimii. Incetinirea circulatiei sangelui duce la aparitia trombozei, formarea cheagurilor de sange. Un cheag de sange se formeaza de obicei intr-o sectiune a unei artere coronare, ce prezinta depuneri de materiale. Aceasta poarta numele de tromboza coronara. In acest caz, circulatia sangelui spre o portiune a muschiului inimii este intrerupta, uneori foarte rapid.
Lipsa oxigenului,precum si a altor substante nutritive transportate in sange, va declansa infarctul, moartea celulelor din acea portiune de muschi. Daca mai mult de 40% din muschiul inimii este afectat in acest mod, inima nu mai poate functiona corect, iar circulatia sangelui spre celelalte parti ale organismului este intrerupta. Un astfel de atac al inimii va avea ca rezultat incetarea batailor acesteia si moartea, daca persoanei in cauza nu ii este aplicata imediat resuscitarea cardio-pulmonara(RCP).
Presiunea ridicata a sangelui, nivelul ridicat de colesterol din sange si fumatul sunt factori ce favorizeaza aparitia bolilor inimii. Exercitiile fizice regulate, care contribuie la mentinerea greutatii normale a corpului, scutind astfel inima de eforturi suplimentare, ajuta si la diminuarea presiunii sangelui si a nivelului de colesterol. Nivelul de colesterol poate fi de asemenea diminuat prin pastrarea unei diete corespunzatoare; alimentele bogate in grasimi saturate , cum sunt carnea cu grasime, smantana si branzeturile bogate in grasimi trebuie de asemenea evitate. In SUA, multe persoane si-au dat seama de pericolul pe care fumatul il reprezinta pentru sanatate si au renuntat la acest obicei. Datorita acestui fapt si a altor modificari ale stilului de viata, in SUA s-a constatat o reducere considerabila a numarului de decese cauzate de bolile cardio vasculare.
Tratamentul
Pentru vindecarea bolilor inimii sunt folosite trei tipuri principale de medicamente. Medicamentele anti-anginoase ca nitratii, betablocantele si antagonistii calciului, actioneaza in mod diferitpentru a usura munca efectuata de inima. Alte medicamente reducriscurile aparitiei trombozei, formarea cheagurilor de sange. Gruparea celulelor planchetelor sangvine reprezinta una dintre primele etape ale formarii cheagurilor de sange. Formarea de cheaguri poate fi insa prevenita sicontrolata cu ajutorul medicamentelor antiplachetare. Medicamentele cu rol anticoagulant impiedicaformarea componentei proteice a cheagurilor de sange. Medicamentele care dizolva aceastacomponenta proteica poarta denumirea de medicamente trombolitice.
Daca o artera este obturata, una dintre cele mai usoare operatii reparatorii este angioplastia. Chirurgul introduce un cateter prevazut cu un balon ce nu contine aer in artera. Cand ajunge in pozitia dorita, balonul este umplut cu aer, pentru a indeparta depozitele de grasimi sau de alte substante, care au obturat artera, largind-o. Dupa aceasta, balonul este scos afara. In unele, arterele deblocate prin aceasta metoda se obtureaza din nou in decurs de 6 luni.
Daca o artera obturata nu poate fi corectata prin angioplastie( uneori, aceasta forma de tratament este considerata prea riscanta pentru pacient), chirurgul va efectua o operatie de ocolire, redirectionand cursul arterei afectate, printr-un segment dintr-o vena extrasa din picioryul pacientului, care transporta sangele in jurul portiunii blocate.
Probleme ale valvulelor
Inima este compusa din patru compartimente: fiecare parte a inimii prezinta un compartimentsuperior, denumit atriu sau un compartiment inferior denumit ventricul. Circulatia sangelui intre compartimentulsuperior si cel inferior este controlata de valvule care fac ca sangele sa curga intr-o singura directie. De asemenea, valvulele controleaza circulatia sangelui din compartimentele inferioare in aorta si in artera pulmonara, care transporta sangele la plamani. Ingustarea unei valvule, sau stenoza, poate duce la proasta functionare a unei valvule, fapt ce determinafortarea exagerata a muschiului inimii, care pompeaza sange prin acea valvula. O valvula fisurata permite sangelui sa curga inapoi si consuma energia muschiului inimii. Muschii suprasolicitati ai inimii se dilata, plasand o povara mai mare asupra arterelor coronare, care alimenteazamuschiul cu sange oxigenat, provocand dureri de piept.
Afectiunile valvulelorpot fi cingenitale sau pot fi cauzate de boli. Cea mai comuna boala care afecteaza valvulele inimii este febra reumatismala. Uneori, desi aceasta boala este prezenta in organism, ea poate fi descoperita abia dupa ani de zile. Medicamentele diuretice sunt folositepentru eliminarea acumularilor de lichide in plamani, din partea inferioara a corpului si picioare, ce rezulta dintr-o circulatie sangvina deficienta.
Chirurgia cardiovasculara
Chirurgia cardiovasculara trebuie folosita pentru refacerea valvulelor deteriorate, iar medicii recomanda interventiile chirurgicale inainte ca muschiul inimii sa fie foarte afectat si inainte ca simptomele sa devina foarte grave. In unele cazuri, valvula deteriorata poate fi "reparata", insa alteori (in special in cazul valvulei aortei) aceasta trebuie inlocuita. Aceasta valvula poate fi un transplant constituit din tesut uman sau animal, insa se pot folosi si valvule artificiale. Valvulele artificiale au o viata mai lunga decat cele biologice, care in prezent trebuie inlocuite dupa 10 ani. Cu toate acestea, o valvula artificiala, confectionata din materiale rezistente, poate incuraja formarea trombozei, iar pacientul caruia i se introduce o valvula artificiala trebuie sa ia in mod regulat medicamente anticoagilante. Daca se respecta aceste conditii, 95% din operatiile de inlocuire abvalvulelor sunt reusite.
Afectiuni congenitale
Multi copii senasc cu afectiuni ale inimii, datorate in special malformatieiuneia dintre valvule care poate fi corectata printr-o interventie chirurgicala. Exista si alte afectiuni ale inimii intalnite la copii, cum ar fi si deschiderile anormale in inima, care permit sangelui sa treaca dintr-o parte a inimii in cealalta. In acest caz, sangele dezoxigenat traverseaza inima, fara sa fi trecut prin plamani, iar apoieste pompat in organism inca o data. Aceasta afectiune, cunoscuta sub numele de "gaura in inima", se poate vindeca pe masura ce copilul creste. Daca nu se inregistreaza nici o imbunatatire, aceasta malformatie poate fi reparata prin interventii chirurgicale.
In unele cazuri, conexiunile dintre vene sau artere si inima pot fi anormale, provocand intoarcerea sangelui dezoxigenat inapoi in organism. In astfel de cazuri, pielea copilului capata o nuanta albastruie, iar afectiunea de care sufera este cunoscuta sub numele de "copil albastru". Unii copii se nasc cu obturatii sau blocaje ale arterelor coronare, care impiedica curgerea sangelui prin muschii inimii. Acestea vor duce la sufocarea copilului si uneori la lipsa de energie. Copiii care sufera de aceste afectiuni sunt mai obositi si pot avea oacrestera mai lenta. Problemele arterelor coronare pot fi rezolvate cu ajutorul chirurgiei, iar in cazurile foarte grave pot fi necesare mai multe operatii. Totusi peste75% din afectiunile congenitale ale inimii pot fi vindecate in urma interventiilor chirurgicale, iar in unele cazuri mai grave s-au inregistrat ameliorari importante.
Pericardita este inflamarea membranei ce inconjoara inima si duce la acumularea de lichid sub membrana. Aceasta poate aparea in urma unor boliinfectioase repetate, unei infectii renale sau unei artrite. Lichidul trebuie extras prin metode chirurgicale, pentru ca pacientul sa supravietuiasca. Inflamarea tesutului muschiului inimii, miocardita, poate deteriora permanebtsi ireparabil celulele muschiului. Singurul tratament pentru acesata boala este transplantul de inima.
Cardiomiopatia este o alta afectiune a muschiului inimii. Muschiul poate sa fie slabit sau sa nu se fi dezvoltat complet, impiedicand astfel inima sa functioneze in mod eficient. In cele mai multe cazuri peretele situat intre cele doua compartimente ale inimii se ingroasa. Aceasta boala se trateaza cu medicamente care relaxeaza inima, uneori fiind necesare interventii chirurgicale. Medicii sunt cei care decid daca pacientul are nevoie de un transplant de inima.
De la stabilirea primului diagnostic de atac de cord in 1927, s-au realizat progrese deosebit de importante in ceea ce priveste tratamentul bolilor de inima. Cu toate acestea pentru o inima foarte bolnava, care nu poate fi vindecata prin intermediul altor tehnici chirurgicale, transplantul reprezinta ultima sansa.
Perspective de supravietuire in urma trasplantului de inima
Primul transplant de inima a fost efectuat de Dr. Christian Barnard, un chirurg sud-african, in anul 1967. La inceput, transplanturile nu prea aveau succes deoarece sistemul imnitar al organismului respingea noul organ. Insa, dupadescoperirea medicamentelor imunosupresive, care inlatura aceasta reactie, sansele de supravietuire ale pacientilor au crescut. In prezent peste 65% din pacientii cu transplant de inima se pot bucura de mai mult de 4 ani de viata activa dupa operatie. Cea mai mare dificultate in pregatirea unui program adecvat de transplant este gasirea donatorilor de inima. Cercetarile in domeniul inimilor artificiale, care vor salva multe vieti, pot duce la gasirea unei solutii in aceasta problema.
O alta metoda de succes in vindecarea inimii bolnave este folosirea unui aparat artificial de reglare a ritmului batailor inimii. Acest mecanism mentine ritmul batailor inimii la 70 pe minut, generand un impuls electric scurt, de intensitate scazuta, care produce contractii ritmice ale muschiului inimii. Este foarte important ca aceasta frecvnta a batailor inimii sa fie mentinuta constanta, insa uneori aparatul se poate deregla, provocand contractii neregulate. Aceasta poarta denumirea de fibrilatie si se poate corecta prin aplicarea brusca a unui curent electric puternic, cu ajutorul unui aparat denumit defibrilator.
In cadrul unei frecvente normale, un impuls slab venit de la mecanismul de reglare a ritmului batailor inimii, stimuleaza contractia atriilor. Acest impuls este generat de o bucata minuscula de tesut, nodul sino-atrial, din peretele atriului drept. Un al doilea impuls din nodul atrio- ventricular determina contractia venticulelor. Daca nodul sino-atrial este distrus de boala, nodul artio-ventricular poate prelua functiile acestuia, insa chirurgii pot acum sa inlociuasca sistemul deficient cu un mecanism artificial. Acest mecanism artificial de reglare a batailor inimii functioneaza cu ajutorul unor baterii rezistente introduse in diferite parti ale corpului, fara intrerupere, timp de aproximativ 6 ani, dupa care trebuie inlocuit.
Aparatul EKG
Semnalele electrice generate de inima pot fi monitorizate la un instrument denumit electrocardiograf. Acesta primeste semnalele electrice si le inregistreaza pe hartie, pe o electrocardiograma. Acest test poarta denumirea de test EKG. Semnalele pot fipreluate de electrozi, atasati la corpul pacientului. Electrozii sunt niste placute de metal fixate in contact cu bratele, picioarele si pieptul. Fiecare bataie a inimii produce un semnal, inregistrat sub forma unei serii de ondulatii. Orice neregularitate a ritmului inimii poate fi detectata si va oferi indicatii exacte referitoare la eventualele probleme existente.
Bibliografie:
Revista ARBORELE LUMII
