Administrarea biosferei -
o problema cheie a sec. XXI
Aceasta lucrare n-ar fi deloc completa, daca evolutia relatiilor om-biosfera
n-ar fi largita dincolo de cele deja castigate, adica, dincolo de ceea ce stiinta ne-a pus la dispozitie pana acum. Pentru ca stiinta, cu toate spectaculoasele ei descoperiri a ramas, pana acum, in limitele mileniului II . Asta nu inseamna ca limitele nu pot fi largite, ba dimpotriva. Omul si-a aranjat un loc special in biosfera, incepand cu revolutia industriala, incat reglarea echilibrelor sale a devenit una din responsabilitatile sale majore, in raport cu generatiile viitoare. Fara indoiala ca omenirea are in fata unele dintre cele mai mari provocari pe care ea insasi si le-a impus si anume: o provocare stiintifica si o provocare politica-socio-economica si culturala.
Caci asa cum spunea B a r a b a u l t R., "imbarcata pe nava biosferei, omenirea are carma in maini; ea isi joaca acum si aici viitorul sau, iar noi suntem cu totii implicati".
Fiind de foarte mare complexitate si amploare, problema necesita studii la fel de complexe care sa aduca realizari concrete. Trei amenintari marcheaza vizibil viitorul umanitatii si ele sunt recunoscute unanim, atat de cercetatori cat si de politicieni si guverne si anume: explozia demografica si dezechilibrul nord / sud: modificarea peisajelor, disparitia speciilor, eliberarea de substante in mediu.
Explozia demografica si dezechilibrul nord / sud.
In mod direct sau indirect, omul exercita o presiune continua asupra biosferei, care a condus la: modificarea peisajelor, disparitia speciilor si eliberarea de substante in mediu. Modificarea peisajelor (despaduriri, noi exploatari). Sa nu uitam ca in Romania sfarsitului de mileniu, in ultimii zece ani s-au defrisat peste 600.000 ha de padure s-au marit cu 200.000 ha suprafetele de nisipuri, s-a redus cu 35% fertilitatea solului, costurile dezechilibrelor ridicandu-se la peste 21 de miliarde dolari SUA, adica pierderi de peste 2 milioane de dolari SUA / an din patrimoniul natural. Fenomenele au fost posibile datorita agresiunilor directe patronate la guverne iresponsabile.
Disparitia speciilor. Numai in Delta Dunarii au disparut in ultimii 15 ani peste 30 de specii de plante, pasari si animale.
Eliberarea de substante in mediu, care modifica la randul lor echilibrele ecologice in ape si soluri. Aici, putem spune ca subdezvoltarea impusa Romaniei de administratiile tranzitiei a facut ca spre sfarsitul sec. XX si al mileniului II, Romania sa fie in mai mare masura, importatoare decat exportatoare de asemenea materiale poluante. Prin circulatia transfrontariana, si in Romania sunt prezente, cantitati mai mari decat cele naturale, gaze cu durata de viata mare, precum: CO2, CH4, NO2, CFC, care prin spectrul lor de absorbtie actioneaza asupra balantei radiatoare a pamantului si afecteaza pe termen lung clima planetei.
Pornind de aici putem afirma ca echilibrul biosferei depinde de cresterea populatiei care prin prezenta sa si prin ansamblurile ce le creeaza, produce murdarie, adica poluare, si de calitatea, respectiv gradul de civilizatie al populatiei pot reduce, stopa sau elimina fenomenul. Atitudinea omului fata de resurse este indicatorul principal al gradului de supravietuire a populatiei umane a biosferei.
Unele aspecte privind cresterea demografica.
Inca din anii '60 , au aparut unii ecologisti care agitau ca o mare amenintare spectrul "bombei P" ("P" de la populatie) in felul acesta se atragea atentia asupra caracterului cheie al exploziei demografice. Spre comparatie, biologii au raportat "efectul" inmultirii populatiei la scara redusa in timp, la efectul inmultirii bacteriei Bacillus lactis sau al drojdiei de fermentatie alcoolica datorita careia atunci cand se atinge o anumita densitate a populatiei respective, intregul sistem cade, adica populatiile mor, ca urmare a obtinerii toxicitatii letale a concentratiei produsului obtinut. Se crede prea bine ca populatia pamantului, ca si in cazurile anterioare, isi va crea "propriul ei mediu de distrugere", indiferent in ce forma.
R a m a d e F. (1987) nota "bomba P" nu a fost deloc dezamorsata in cursul ultimelor decenii: "Daca exceptam consecintele unui razboi nuclear cresterea demografica constituie problema de mediu cea mai grava cu care civilizatia umana nu a fost niciodata confruntata". Anuland efectul unui razboi nuclear, mai putin posibil azi, in conditiile caderii cortinei de fier si a fostei URSS si, desi, existenta riscului potential al catastrofei supraaglomerarii Terrei este reala, noi suntem, deja, constienti ca, trebui sa suportam consecintele aceste explozii.
"Bomba P" nu este dezamorsata desi s-a observat o incetinire a ratelor de natalitate.
Bibliografie:
Ecologie generala si protectia mediului, Mihai Berca
Editura CERES
