Baroreceptorii Baroreceptorii sinocarotidieni Sunt situati deasupra carotidei primitive, pe carotida interna se afla o portiune dilatata sub forma de bulb numit sinus carotidian. Sunt cei mai bine studiati deoarece sinusul carotidian poate fi izolat vascular si perfuzat fara lezarea inervatiei locale. Aceste formatiuni receptoare sunt stimulate prin distensia transversala (dilatare) sau longitudinala (alungite) consecutive variatiilor presiunii arteriale fiind mai sensibili la presiunea pulsatila (imprimata de sistolele ventriculare) decat la cea stagnanta. Descarcarile de impulsuri din fiecare unitate baroreceptoare incep la o anumita presiune (=prag de 60 mmHg) si se intensifica progresiv pe masura cresterii presiunii pana la un anumit nivel maxim ce nu depaseste 180-200mmHg. Impulsurile descarcate de baroreceptorii sinocarotidieni se transmit ascendent in nucleul tractului solitar pe fibrele nervului sinusal (nervul Hering ramura a glosofaringianului ce contine aproximativ 650-700 fibre dintre care 3,5% sunt fibre groase cu diametrul de 3-5 µm si prag de descarcare intre 120- 150 mmHg iar 17,5% sunt fibre subtiri ce deservesc chemoreceptori. Baroreceptorii aortici Sunt situati la nivelul crosei aortice la emergenta arterei subclaviculare. Au un prag de stimulare mai ridicat (110mmHg) ceea ce justifica implicarea lor numai la cresterile presionale. Impulsurile aferente de la nivelul receptorilor aortici se transmit ascendent prin nervii aortici drept si stang (fibre nemielinizate ce conduc cu viteza redusa 1-2m/s) sau ale nervului vag. Cresterile presiunii arteriale (sau compresia carotidelor deasupra bifurcatie ) maresc frecventa impulsurilor pana la un anumit nivel proportional cu cresterea presiunii, impulsuri care determina atat scaderea debitului cardiac (scade frecventa si contractilitatea cardiaca) cat si a rezistentei vasculare (reflex depresor). Scaderea presiunii arteriale (sau compresia carotidei comune) stimuleaza baroreceptorii sinocarotidieni si aortici determinand: tahicardie, vasoconstrictie, cresterea presiunii si a debitului cardiac (reflex presor). Receptorii sinocarotidieni si aortici asezati la o zona de rascruce a circulatiei, de unde pleaca spre creier cea mai mare cantitate de sange, reprezinta mecanisme de siguranta care contrabalanseaza variatiile bruste ale presiunii arteriale sistemice mentinand astfel o irigatie constanta a creierului ceea ce justifica denumirea de nervi tamponi data de Wright. Efectele baroreceptorilor sunt de scurta durata datorita adaptarii rapide (1-2 zile) la nivelul presional, modificare ce face ca acestia sa participe numai la corectarea rapida a modificarilor presionale. Baroreceptorii atriali Sunt situati subendocardic, endocardul atrial fiind zona cardiaca cu cea mai bogata inervatie. Au densitate mare in atriul drept la nivelul orificiului de varsare ale venei cave decat in atriul stang (in jurul jonctiunilor venei pulmonare. Sunt de doua tipuri: 55228uyp91ddt6f tipul A care descarca in sistola si care ar determina reflexul Bainbridge; tipul B care descarca in diastola (mai putin sensibili datorita situarii lor in paralel cu musculatura atriala) si care ar determina inhibitia secretore de AND (prin aceasta ar controla in permanenta volumul vascular). Stimularea receptorilor atriului drept prin cresterea intoarcerii venoase determina cresterea frecventei cardiace desi cercetarile recente privind efectul tahicardizant (descoperit initial de Bainbridge in 1915) au precizat ca acesta se datoreaza 20-27% influentelor exercitate de catre distensia atriala asupra nodulului sinoatrial. Reflexul Bainbridge are rolul de a preveni acumularea sangelui in vene, atrii si circulatia pulmonara. Stimularea receptorilor atriului stang determina cresteri importante ale frecventei cardiace si o crestere a fluxului sanguin renal (prin inhibitori eliberati de ADH) mecanism prin care se micsoreaza volumul ventricular si intravascular de raspuns la starea de imponderabilitate (cand sangele, in absenta gravitatiei se deplaseaza din membrul inferior spre cap si torace). Baroreceptorii ventriculari yd228u5591dddt Sunt mai putin numerosi, evidenti subendocardic si subepicardic in ambii ventriculi, producand efecte depresoare in cazul destinderilor mari nefiziologice ale ventricului stang. Baroreceptorii pulmonari Se gasesc in adventicea trunchiului arterei pulmonare si a ramuri drepte si stangi ale acesteia. Sunt stimulati de distensia vaselor pulmonare si determina vasodilatatie cu hipotensiune arteriala si bradicardie. Baroreceptorii mezenterici
Determina efecte depresoare dovedite experimental prin experienta lui Goltz cand stimularea unei anse intestinale determina bradicardie.
