Organismul si mediul sau de viata






Organismul si mediul

sau de viata






Structurile vii creeate de natura cu multa ingeniozitate sunt advarate modele de imagini

cu o functionare ultraperfectionata.

Organismele cuprind totalitatea organelor sau partilor indisolubil legate care constituie o fiinta vie. Organismele sunt sisteme biologice in care are loc un permanent schimb de materie si energie cu mediul in care acestea traiesc. Ele se deosebesc de corpurile fara viata prin multe insusiri: cresterea, dezvoltarea si inmultirea.

Partile componente sunt unite in acest intreg prin conexiuni reciproce si interactioneaza, ceea ce defineste notiunea de sistem.

Organismele vii sunt sisteme deschise deoarece au un schimb permanent de energie si substanta cu mediul prin procesul de metabolism si de aceea se numesc sisteme biologice.

Ca sistem biologic organismele vii au trei insusiri:

Integralitatea;

echilibrul dinamic;

autoreglarea.

Integralitatea este interdependenta dintre partile organismului. De exemplu, o planta superioara este formata din celule, tesuturi si organe: radacina, tulpina, frunze, flori, seminte, fiecare indeplinind o anumita functie. Acestea nu pot trai independent ( ele au nevoie de seva elaborata de frunze). La fel se intimpla si cu un organism animal. Organele contribuie la indeplinirea functiilor organismului ( de inmultire, aparare, hranire, etc.).


Schema mecanismului de Feedback

C.A. C.D.


R C.N. E Rs.




S C.



Interpretarea simbolurilor schemei


S = Stimul

R = Receptor

C.A. = Centru nervos

C.N. = Centru nervos





C.C. = Centru de comanda

C      = Comanda

C.D. = Calea descendenta

Rs    = Raspuns

E      = Tesutul muscular si tesutul glandular


Vietuitoarele au corpul alcatuit din celule.Celula este uniatea structurala si functionala

a lumii vii. Criterile de clasificare a celulei se face dupa regn, forma, dimensiuni, numarul de nuclei, numarul cromozomilor si dupa complexitatea structurala si functionala. In celula se

gasesc peste 60 de elemente chimice dintre care: C, H, N, O, P si S ;sunt elemente de baza.

Prin observare la microscop optic sau electronic a celulei eucariote se disting urmatoarele

componente celulare:


MEMBRANA CELULARA ( plasmalema )

CITOPLASMA CELULARA

NUCLEUL             Membrana celulara


Citoplasma celulara


Procesul de imultire a celulelor poarta numele de DIVIZIUNE CELULARA . Datorita

diviziunii celulare organismele cresc, se imultescsi formeaza celule reproducatoare si sunt

inlocuite celulele moarte sau uzate etc.Sunt doua tipuri fundamentale de diviziune celulara:

directa si indirecta.

Diviziunea directa se realizeaza prin fragmentare si strangulare.

Diviziunea indirecta se clasifica in diviziune meiotica si diviziune mitotica.

O asociatie de celule cu forma si structura asemanatoare si cu aceiasi functie formeaza

un TESUT  .Acesta se formeaza din celula ou prin diferentiere celulara.

Organele plantelor superioare sunt alcatuite din diferite tesuturi.Dupa gradul de diferentiere si de specializare ele se clasifica in tesuturi embrionare si tesuturi definitive.

Meristemele sunt formate din celule mici cu pereti subtiri si nucleu voluminos.Mreistemele

pot fi primare (care asigura cresterea in lungime a organelor ) si secundare ce determina cresterea in grosime .

Tesuturile de aparare nu sunt inlocuite pue durata vietii plantelor .Ele sunt tesuturi mult diferntiate si se clasifica astfel:

Tesuturi de aparare:

Tesuturi fundamentale ( parenchimatice )

Tesuturi conductoare:                           

4. Tesuturile mecanice

Datorita relatiilor stabilite intre plante si mediul lor de viata, acestea pot sa-si procure hrana in vederea cresterii, dezvoltarii, miscarii, sensibilitatii si adaptarii lor la diferite conditii de mediu.

De asemenea plantele sunt sensibile la anumiti stimuli din mediu, fata de care reactioneaza in mod diferit. Drept urmare executa miscari pasive sau active.



Miscarile pasive se realizeaza fara consum de energie ( de exemplu, raspindirea fructelor si semintelor ), iar cele active cu consum de energie ( de exemplu, miscari de torsiune, de curbura si incolocire, etc.). Miscarile active pot fi: tropisme ( miscari de orientare ale organelor inspre excitant sau in sens opus acestuia, care se realizeaza de obicei prin curburi ), nastii ( miscari neorientate provocate de intensitati diferite ale excitantilor ) si tactisme ( deplasari sub actiunea unor excitanti).

Ca raspuns la actiunea factorilor de mediu, plantele prezinta modificari adaptative morfo-anatomice, fiziologice, ecologice si comportamentale care ofera avantaje pentru supravietuirea speciilor.