ULCERUL

Desi in mod normal,stomacul detine mecanisme eficiente pentru a neutraliza si dilua substante chimice si acizii din interiorul sau,se poate intampla ca unele din verigile acestui proces sa se defecteze si,in acest caz,apare ulcerul.

Un ulcer este un fel de crater in tesutul care inveleste una din suprafetele corpului sau in membranele mucoase protectoare ce captusesc multe parti ale corpului,printre care si tractul digestiv.Putem avea ulcer aproape cu orice localizare,de exemplu la nivelul pielii,al corneii ochiului,al mucoasei bucale sau al tractului digestiv.

ULCERUL DIN TRACTUL DIGESTIV

TRACTUL DIGESTIV

Incepe din gura si se termina prin anus.El seamana cu un tub,ale carui portiuni difera ca marime,structura si functie.Cea mai mare parte din peretii tubului digestiv au,in grosimea lor,un strat muscular care contribuie la trecerea alimentelor,printr-un proces ritmic,numit peristaltism.

In diferite locuri ale tubului digestiv se afla muschi de forma inelara,numiti sfinctere.Acestea permit ca alimentele sa avanseze treptat,in cantitati mici.Ele mai contribuie la prevenirea refluxului alimentelor partial digerate in portiunea precedenta a trctului digestiv.

De exemplu,un asemenea sfincter este situat la capatul inferior al esofagului.Acesta se inchide strans dupa ce alimentele au ajuns in stomac,asa incat continutul gastric nu se mai poate intoarce inapoi(se impiedica refluxul gastric sau regurgitarea).

Ulcerul din tractul digestiv este rezultatul actiunii pepsinei si a acidului clorhidric asupra mucoasei digestive.El este de doua feluri:ulcer stomacal,denumit adesea si ulcer gastric,si ulcer duodenal care apare in duoden,portiunea intestinala cae mai apropriata de stomac.

Ulcerul sin tractul digestiv se dezvolta atunci cand pepsina si acizii strapung mucoasa protectoare a stomacului sau a duodenului si evadeaza tesuturile subiacente.In mod normal,mucoasa gastricaasigura protectia stomacului impotriva actiunii brutale a pepsinei si acidului clorhidric.Daca insa,din diferite motive mucoasa se deteriozeaza,are loc un proces de autodigestie ce duce la formarea unui crater,a unei cavitati.Apare ulcerul.Adevaratul ulcer este adanc,patrunzand intreaga grosime a mucoasei.Aspectele lui superficiale poarta numele de eroziuni.

Ulcerul poate fi rotund sau oval,dar,uneori poate avea o forma neregulata sau liniara.Marimea unui ulcer,variaza de la cativa milimetri la diametru sub 2 cm.

MECANISMUL APARITIEI ULCERULUI

Pentru a determina aparitia ulcerului,cele 2 substante agresive,si anume,acidul clorhidricsi pepsina,trebuie sa fie ambele prezente.In absenta acidului,pepsina nu provoaca nici un fel de daune.

Dar cum actioneaza acest mecanism? S-ar parea ca o persoana cu hipersecretie acida va face,sigur un ulcer.Nu intotdeauna,insa,se intampla asa.La persoanele cu ulcer gastric nu se constata intotdeauna o aciditate gastrica mai mare decat la cele sanatoase.Si chiar daca la majoritatea persoanelor cu ulcer duodenal secretia acida este ami mare decat in mod normal,nici aceasta cauza nu este intotdeauna determinata.Asadar,hiperaciditatea nu este totul.

Ulcerul nu este osimpla consecinta a unei aciditati crescute;el apare cand se produce ruperea echilibrului dintre nivelul acido-peptic si cel al mecanismelor normale de aparare ale peretului gastric.

CELE 2 TIPURI DE ULCER

Ulcerul duodenal- este cal mai de sintalnit tip de ulcer.Apare aproape de doua ori mai fercvent la barbati decat la femei,desi in multe parti ale Occidentului proportia pare ca s-a inersat.

La barbati,spre deosebire de ulcerul gastric,aparitia ulcerului duodenal se produce intr-o perioada mai timpurie a vietii,de obicei in jurul varstei de 25 de ani,maximum pana la 45 de ani.La femei,ulcerul duodenal apare mai tarziu,de obicei la 45 de ani si peste.Spre deosebire de ulcerul gastric,cel duodenal nu se malignizeaza(cancerizeaza) aproape niciodata.

In sec.al XIX-lea,ulcerul gastric era mult mai frecvent intalnit decat cel duodenal .In sec. al XX-lea,insa,s-a produs o schimbare,in sensul ca incidenta ulcerului duodenal a depasit incidenta celui gastric.Totusi,se pare ca,incepand din 1950,s-a inregistrat o scadere a frecventei ulcerului duodenal in tari occidentale ca Marea Britanie si S.U.A.

Mai exista si deosebiri regionale.De exemplu,in Marea Britanie incidenta ulcerului duodenal creste pe masura inaintarii spre Nord.Ea este mai mare in Scotia decat Anglia de Sud-Est.

Ulcerul gastric

Ulcerul gastric este de circa 4 ori mai putin fercvent decat cel duodenal.Spre deosebire de aceasta,ulcerul gastric apare mai ales la maturitate si se poate,uneori,maligniza.Incidenta lui este ceva mai mare la barbati,iar frecventa maxima se inregistreaza in jurul varstei de 55-65.

Se crede,de obicei,ca sunt mai susceptibile sa faca ulcer gastric persoanele cu calificare modesta sau necalificate,in timp ce ulderul duodenal afecteaza pe cei cu calificare inalta.Aceasta teorie nu prea se adevereste.Potrivit unor date statistite recente,britanice si americane,ambele localizari ale ulcerului din straturile socio-economic mai inferioare.

Cum se recunoaste un ulcer?

In majoritatea cazurilor de ulcer,simptomele sunt foarte clare.Numai la un mic procent de bolnavi se dezvolta un "ulcer silentios",fara simptome evidente,ca durerea sau indigestia; netratat,acesta poate determina complicatii grave.

Simptomul clasic si cel mai obisnuit este durerea,localizata in epigastru,in partea centrala superioara a abdomenului,imediat sub torace.Din unele studii rezulta ca durerea se intalneste aproape la toti pacientii.In altele,incidenta dureri este apreciata la 70% din cazurile de ulcer duodenal si 50% in cele de ulcer gastric.

Multimedici arata ca bolnavii isi descriu durerea untensa ca pe o arsura sau o foame permanenta.Se mai semnaleaza o senzatie de apasare in zona epigostrica.

Durerea poate fi perceputa si pe o arie intinsa.La aproximativ 60% din pacienti durerea radiaza si poate fi resimtita in alte zone,de exemplu,in spate sau in alte parti ale abdomenului.Totusi cand se adreseaza medicului bolnavii pot adesea sa indice zona in care simt durerea cea mai puternica.

Un alt fenomen obisnuit consta in aparitia sau disparitia durerii sau a crizelor la diferite intervale de timp.Astfel,timp de cateva tile sau o saptamana o persoana poate simti dureri atroce si sa aiba senzatia de disconfort,dupa care aceasta sa dispara pentru o perioada mai indelungata,de 1-6 luni.

In timpul unei crize numai rareori durerea are aceeasi intensitate;se pot inregistra si intervale fara dureri.In unele cazuri,hrana inlatura durerea,dar poate sa o intensifice sau sa nu aiba nici un efect.Durerea mai poate avea anumite trasaturi distinctive,in functie de tipul de ulcer.

Ulcerul duodenal

Aparitia durerii este mai probabila in ulcerul duodenal decat in cel gastric.Durerea incepe sa apara cam la trei ore dupa masa.Este posibila revenirea ei in miez de noapte,adeseori intre orele 1 si 3,determinand trezirea bolnavului.Aceasta se intampla,probabil,pentru ca stomacul fiind gol,nu intervin mecanismele de neutralizare a aciditatii gastrice care se mentine constant la un nivel adecvat pentru digestie.

Paradoxal,cand stomacul este gol,continutul sau in acid este mai mic,dar aciditatea (pH) este mai ridicata.Cand stomacul este plin,secretia de acid este de aproximativ patru ori mai mare decat atunci cand este gol,dar acest acid este diluat de alimentele olide si lichide,ajunse in stomac.

Spre deosebire de ulcerul gastric,in cel duodenal durerea poate fi mai frecvent alinata prin ingestia unui aliment sau a laptelui,de asemenea cu ajutorul medicamentelor antiacide.Tot astfel,in ulcerul duodenal poate fi mai lesne indicat sediul exact al durerii.De obicei,bolnavii de ulcer duodenal au dureri de multa vreme,chiar de mai multi ani.

Ulcerul duodenal poate avea si alte simptome insotitoare,dintre care cele mai obisnuite sunt greata,varsaturile,pierderea in greutate,uneori prezenta sangelui in scaune.

Ulcerul gastric

Exista cateva deosebiri intre ulcerul gastric si cel duodenal.Durerea este prezenta in 50% din cazurile de ulcer gastric,fiind localizata,de obicei,in aceeasi zona ca si in ulcerul duodenal.Potolirea durerii prin ingestie de hrana,de lapte sau antiacide,este mai rara,dar chiardaca aceasta are loc,este,adesea,de scurta durata.De obicei,durerea revine cam la 30 de minute dupa masa,dar in unele cazuri,intervalul fara dureri se poate prelungi pana la cateva ore.La unii bolnavi,ingestia de alimente intensifica durerea.

Ulcerul gastric este mai rar insotit de alte simptome ca greata si varsaturile.Totuti.inapetenta(lipsa poftei de mancare) este de 2 ori mai curenta la bolnavii cu ulcer gastric si apare cam la doua treimi din bolnavi.De aceea,daca o persoana,are,zilnic,dureri dupa mese,la care se adauga inapetenta,este mai probabil sa aiba ulcer gastric.Cei cu ulcer gastric merg mai curand la doctor decat cei cu ulcer duodenal,adica dupa o suferinta de mai putin de un an.

"Plosnita" ulcerului

HELICOBACTER PYLORI-este un microb in forma de spirala,care a fost gasit in stomac.La inceput s-a crezut ca seamana cu microorganismele din grupa Campylobacter,motiv pentru care i s-a dat numele de Campylobacter pylori.Apoi,in 1989,s-a stabilit ca nu este un campylobacter autentic,asa ca a fost reclasificat si rebotezat Helicobacter pylori,datorita formei sale de elice sau spirila.

H.pylori a fost gasit in mucoasa stomacului si a uodenului,parand a avea insa o deosebita preferinta pentru cea dintai,unde gaseste un mediu extrem de favorabile.Se pare ca ataca numai celulele mucoasei gastrice,iar pe cele duodenale numai daca printr-o anumita,schimbare,numita metaplazie,incep sa semene cu cele gastrice.

Rolul acestui microb in boala ulceroasa

S-a banuit initial ca H.pylori mareste eliberarea de acid in stomac,dar acest lucru nu a putut fi dovedit.De fapt,numeroase studii au aratat ca la pacientii cu ulcer,infectati cu H.pylori,nivelul secretiei de acid era normal sau sub valoarea normala.Era nevoie,prin urmare,de explicatii alternative.

S-au facut multe cercetari pentru determinarea efectelor H.pylori.Oamenii de stiinta presupun ca datorita formai sale speciale si caracteristicilor sale specifice,microbul lezeaza tesuturile stomacului si ale duodenului pe mai multe cai,ducand la dezvoltarea unui ulcer.

Cine este afectat?

H.pylori infecteaza cel putin jumatate din populatia globului.Pana de curand s-a crezut ca incidenta este aproximativ aceeasi la barbati si la femei.Dar,in urma unor studiia rezultat o usoara predominare a infectiei la barbati.

In Irlanda de Nord,unde s-a facut studiul,aceasta a fost de 52% fata de 48% la femei.

Se crede ca infectia se transmite pe cale fecal-orala ca in cazul altor microbi.Se mai poate transmite de la gura la gura,s-a gasit H.pylori in saliva si in placile dentare. Aceasta modalitate insa nu a fost dovedita,existenta ei fiind controversa.

In tarile subdezvoltate incidenta infectiei cu H.pylori este deosebit de mare.Se banuieste ca aceasta s-ar datora unor deficinte de natura igienico-sanitara,care usureza infectiile incrucisate.

In tarile dezvoltate tabloul este oarecum diferit,Aici incidenta infectiei creste cu varsta.Astfel,s-ar stabilit ca copii sub 10 ani sunt infectati in proportie mai mica de 5%.

Factorii de risc

Cofeina

Foarte raspandita este parerea ca prea multa cafea determina aparitia ulcerului sau agraveaza simptomele acestuia.Nu aceasta este insa realitatea.

Este adevarat ca secretia de acid gastric este stimulata de cafea,indiferent daca aceasta este,sau nu,decafeinizata.Nu exista insa dovezi ca ingestia cafelei sau a unei mari cantitati de bauturi cafeinizate,cum sunt cele de cola,ar provoca aparitia ulcerului.

Totusi,se pare ca daca inainte ati baut multa cafea,riscul de a face,mai tarziu ulcer duodenal este mai mare.

Consumul de alcool

S-a sugerat,de asemenea,ca alcoolul,consumat in cantitate mare,ar fi ulcerigen,intrucat el stimuleaza secretia de gastrina si acid clorhidric.Dar nu exista dovezi concludente ca alcoolul ar provoca sau exacerba un ulcer.

Alti factori de risc sunt:stresul,regimul alimentar,fumatul de tigarete,secretia de acid si factorii genetici.

Primii pasi de ajutor

pacientii sub 40 Hematemeza melena, Pacientii peste 40

de ani cu fenomene    perforatie sau de ani cu dispepsie

dispeptice stenoza pilorica sau anorexie

Adresati-va medicului

imediat

Testul pentru              Antiacide inhibitori ai

H.pylori daca             Negativ pompei protonice sau Restabilire

este accesibil              H₂-antagonisti

Pozitiv Revenirea dispepsiei

Recadere

Eradicarea Eradicarea Recurgeti la bariu sau

H.pylori H. pylori endoscpie pt. biopsie Ulcer gastric

Restabilire

Restabilire      Recadere Endoscopie si biopsie

Ulcer duodenal pt. a exclude malignizarea

Eradicarea                    Inhibitor al pompei

H.pylori                    protonice,H₂-antagonisti si

Nevindecat                      eradicarea H.pylori Vindecat

Factorii de risc: nevoia

Repeta eradicarea      de tratament neintrerupt

H.pylori Restabilire cu MANSA:eradicare

nereusita a H. pylori

Tratament de intretinere cu

omprazol sau doza terapeutica

de H₂-antagonisti.Daca simptomele

reapar e necesara consultarea unui

specialist

Diagnosticul in boala ulceroasa se face pe baza datelor complete si corecte pe care trebuie sa le prezinte bolnavul,a simptomelor clinice,a aciditatilor crescute in special in ulcereleduodenale,si mai ales prin punerea in evidenta a nisei ulceroase la examenul radiologic sau la cel endoscopic.

Tratamentul bolii ulceroase trebuie sa inceapa in perioadele dureroase cu un repaus de cel putin 7-10 zile.Un loc important il detine regimul alimentar care trebuie instituit.Pe langa respectarea diferitelor masuri de igiena a alimentatiei, cu mese mai frecvente si la intervale regulate,se impune un regim alimentar rational pe care bolnavul sa-l poata respecta.

Trebuie sa se ceara bolnavului sa evite sosurile, prajelile, grasimile, condimentelor, legume, fructe, etc.Tutunul si bauturile alcoolice trebuie complet interzise.

Tratamentul mendicamentos,cu alcaline,neutralizante,antispastice,sedative,etc., trebuie respectat intocmai.

BIBLIOGRAFIE

Ricki Ostrov-"Ulcer:Ghid de diagnostic,tratament si prevenire"

Editura Polimark,Bucuresti,1997

Ion Gherman-"Bolile digestive"

Editura Colosseum,Bucuresti,1996