Somnul si visele
Faptul ca dormim aproximati o treime din viata poate parea o perdere de vreme, dar somnul este o conditie a supravetuirii -totodata el este si o perioada de activitate intensa, plina de evenimente bizare si dramatice.
O persoana normala isi petrece aproape o treime din viata dormind. Un copil de 12 ani a dormit aproximativ 4 ani! Dar cantitatea de somn de care avem nevoie zilnic variaza de-a lungul vietii. Un nou nascut doarme in reprize de o ora sau doua, dupa care se trezeste flamind si agitat. In total doarme aproximativ 16 ore pe zi. Pe masura ce bebelusul creste, el va dormi mai mai mult si perioade mai lungi noaptea, iar ziua mai putin.
Nevoi individuale
La virsta de trei sau patru ani, cei mai multi copii dorm neintrerupt cel putin 12 ore pe noapte si cei mai multi dintre ei trag si un pui de somn dupamasa. Un adult normal doarme sase sau opt ore pe noapte.
Dar aceastea sunt doar niste estimari medii. In realitate exista variatii destul de mari de la o persoana la alta. Unii copii dorm doar citeva ore pe noapte, dar acest lucru pare sa nu le afecteze sanatatea. Altii in schimb au nevoie de mult mai mult somn. Exista adulti care dorm doar doua sau trei ore pe noapte, in timp ce altii au nevoie de zece sau chiar de mai mult. Majoritatea oamenilor in virsti atipesc in timpul zilei, iar noaptea dorm foarte putin.
Cantitatea de somn de care are nevoie un om depinde de mai multi factori, cum ar fi activitatea din timpul zilei, cantitatea de munca si grijele din timpul zilei, si obiceiurile insusite de-a lungul vietii.
Important este sa putem ramine treji si activi de-a lungul zilei, sa ne putem concentra si sa nu dam semne de oboseala pina la ora culcarii. Daca o persoana doarme adinc si fara intreruperi -indiferent de durata somnului -iar dimineata se trezeste odihnita, inseamna ca doarme destul.
Somn insuficient
Toti avem nevoie de mai mult sau mai putin somn si stim ca lipsa lui creaza probleme. Insuficienta somnului ii face pe oameni sa se simta obositi, dezorentati si incapabili sa se concentreze. De asemeni provoaca dureri de cap, ameteli, depresii, agresivitate si iritabilitate. In cazul in care lipsa somnului creaza probleme vorbim despre insomnie.
Daca lipsa de somn continua, persoana respectiva devine extrem de vulnerabila la infectii si la contactarea altor boli. De asemenea poate prezenta halucinatii, adica poate auzi, mirosi, vedea, simti lucruri inexistente.
In concluzie, somnul este necesar pentru desfaturarea unei veti normale. Care ar fi explicatiile exacte? Ce fenomene si procese importante au loc in organizmul nostru in timpul somnului? De ce mintea noastra, prinsa in mrejele somnului, se avinta in acele calatorii fantastice si ciudate pe care le numim vise?
Undele creierului
De peste o suta de ani oamenii de stiinta au descoperit ca creierul uman si animal emite continuu semnale electrice slabe. Aceste semnale trec prin milioane celule nervoase interconectate (neuroni), elementele principale de alcatuire a creerului. Aceste semnale sunt transmise asemeni unui ecou prin oasele craniului si prin muschii capului la epiderma.
O serie de electrozi atasati de capul unei persoane preiau aceste semnale si le transmit uni instrument numit electoencefalograf, sau aparat EEG. Acest instrument amplifica semnalele si le afiseaza sub forma unor unde pe un ecran sau pe o hirtie ce inainteaza uniform. Rezultatul obtinut electoencefalograma. Aceasta descrie principalele tipuri unde emise de creer.
Cind persoana supusa testului este trezita, electoencefalograma prezinta tipuri diferite de unde, in functae de starea in care se afla subiectul: relaxat sau agitat, concentrat sau odihnit, suparat, emotionat. Cind dormim, majoritatea functiilor corpului sunt incetinite. Dar semnalele emise de creer nu inceteaza. Ele se modifica si chiar de mai multe ori in cursul unei nopti.
Adormirea
In momentul in care ne intindem pe pat si intindem ochii, EEG-ul ar arata o serie de unde de amplitudine constanta. Sunt inregistrate aproximativ zece unde complete in decurs de o secunda -ceea ce inseamna ca fregventa lor este de 10Hz (Hertz sau cicluri de secunda). Ele sunt denumite unde alfa.
Pe masura ce adormim, undele alfa dispar. Sunt inlocuite de unde mult mai variabile si care coboara pina la o fregventa de 1-3Hz.
Acest somn este caracterizat de unde bioelectrice lente. Acestea sunt ocazional intrerupte de izbucniri scurte de unde mai rapide.
In acest moment suntem complet adormisi. Procesele fiziologice sunt incetinite. Respiratia este atenuata si superficiala, inima bate mai incet, iar presiunea singelui este scazuta. Rinichii produc mai putina urina, glandele salivare mai putina saliva, galndele lacrimare mai putine lacrimi, iar celulele peretilor nasului si ai gitului produc cantitati mai reduse de mucus.
Majoritatea muschilori corpului sunt in acest moment relaxati. Hrana este digerata intr-un ritm mult mai lent. Temperatura corpului scade cu aproximativ jumatate de grad celsius, atingind un punct de minium la mijlocul perioadei de somn (pentru cei mai multi oameni acesta e situat in jur de 3-4 noaptea).
O serie de procese se intensifica in tompul somnului. De exemplu: creste productia unor anumitor hormoni (mesagerii chimici ai corpului) in singe. Cicatrizarea unor rani sau taieturi se accelereaza. In ansamblu corpul este ocupat cu intretinerea functiilor vitale si vindecarea anumitor afectiuni.
Somnul profund
In timpul somnului profund (caracerizat de unde lente), nu raminem perfecti nemiscati. Fara sa ne dam seama, uneori miscam mina pentru a ideparta un colt de patura care ne gidila sau o musca care ne enerveaza. Totodata ne schimbam si pozitia corpului -din sase in sase minute in anumite perioade, iar in decursul unei nopti pina la 40 de ori. Aceste miscari se realizeaza in mod regulat. Ele au grija ca vasele de singe sa nu fie supuse unei presiuni prea mai, iar nervii sa nu fie prea tare presati, ceea ce ar putea da nastere unor probleme.
Siturile noastre continuie sa lucreze, trimitand semnale creerului. Majoritatea sunt ignorate, dar in caz de pericol creerul va raspunde. Daca simtim miros de fum sau daca auzim pe cineva plingind, mai mult ca sigur ne vom trezi.
Dupa o ora sau doua apar noi schimbari. Undele emise de creer devin mai rapide, semanind din ce in ce mai mult cu cele din perioada de adormire. Anumite functii ale corpului, cum ar fi respiratia sau activitatea cardiaca, se accelereaza usor. Corpul si creerul intra intr-o noua faza a somnului numita REM.
Ciclul REM
REM semnifica miscarea rapida a ochilor (Rapid Eye Movement). In aceasta faza a somnului ochii se misca in toate directiile, ca si cum ar inspecte rapide inprejurimile. Dar pleoapele ramin inchise pe tot parcursul somnului. Respiratia si bitiiile inimii pot deveni mai rapide si iregulate, iar minile, picioarele si fata pot tresari. In acest interval s-ar putea sa vorbim in somn. Undele reprezentate pe electroencefalograma sunt rapide, semanind foarte mult cu cele obtinute atuncii cind incerca sa adormim, dar suntem inca treji.
Fiecare faza de somn REM dureaza intre 15-20 minute. Apoi corpul si creerul se relateaza si isi incetinesc activitatea; urmeaza o noua faza de somn profund. Dupa o perioada de 60 pina la 90 de minute, se va instala din nou un somn de tip REM.
Modelul recurent
Aceste doua tipuri de stari de somn alterneaza de 4-6 ori intr-o noapte. Spre dimineata fazele de somn caracterizate de unde lente devin mai scurte si mai putin profunde, iar de cele tip REM devin mai lungi. In cele din urma somnul profund dispare, iar undele emise de creer trec treptat de la faza REM, la faza de trezire. Incepe o noua zi.
Somnul de tip REM prezinta un interes deosebit pentru oamenii de stiinta. In laboratoare special amenajate pentru studiul somnului, prin intermediul unor EEG-uri si a altor instrumente speciale sunt observate undele emise de creer si vevolutia functiilor corpului persoanelor ce s-au oferit voluntarii. Cind sunt treziti in timpul fazeii REM, aproape totii voluntarii spun ca au visat.
Visele
Se crede ca toti oamenii viseaza in fiecare noapte, mai ales in timpul fazei de somn REM. Daca ne amintim ce am visat depinde foarte mult de momentul trezirii. Voluntarii treziti in mijlocul fazei REM isi amintesc visele foarte amanuntit si le pot descrie cu multa claritate. Daca sunt tzrezite dupa aproximati cinci minute de la terminarea fazei REM, isi amintesc deoar partial visele si relatarea este confuza. In cazul in care sunt treziti la zece minute dupa iccetarea fazei REM, majoritatea voluntarilor nu isi mai amintesc visele deloc.
Din aceasta cauza ne amintim cum predilectie visele avute dimineata devreme, inainte de trezire, cind creerul trece printr-o perioada prelungita de somn REM si probabilitatea sa visam este foarte mare.
