Apa ( H₂O )

Peste 2/3 din supafata terestra este ocupata de mari si oceane, care formeaza Oceanul Planetar. Terra este supranumita si "planeta albastra" datorita acestui fapt.

Din suprafata totala a pamantului, evaluata la 510,10 mil. km², apa Oceanului Planetar ocupa 361,07 mil.km², adica 70,8%. Se estimeaza ca planeta dispune de 1,37 mild. km³ de apa, dar circa 97,2% este constituita din apa marilor si oceanelor.

Omul dispune numai de apele de la suprafata solului - adica de aproximativ 30.000 km³, ceea ce inseamna circa 0,002% din total. Consumul de apa ce revine pe om/zi variaza intre 3 litri, in zonele aride ale Africii si de 1,045 litri la New York.

Valoarea productivitatii marilor si oceanelor se apreciaza ca fiind intre 0,1 - 0,5 gr/m³/zi.

Oceanul Planetar constituie baza vietii pe Terra si genereaza negentropie in ecosfera.  

Apa este cea mai raspandita substanta compusa si reprezinta trei sferturi din suprafata globului terestru. Ca si aerul, ea constituie factorul principal al mentinerii vietii pe pamant.

Apa este o resursa naturala esentiala cu rol multiplu in viata economica.

In natura apa urmeaza un circuit. Se poate vorbi despre apa de ploaie, apa raurilor si izvoarelor, apa de mare, etc.

Apa pura se obtine din apa naturala prin distilare repetata in conditii in care sa nu poata dizolva gaze din aer sau substante solide din recipientele in care este conservata.

a) Structura moleculei de apa.

H: 1s₁;        8O: 1s²2s²2p⁴

Se formeaza doua legaturi covalente polare O-H. Molecula de apa este covalenta polara; este un dipol.

b) Propietatile fizice ale apei.

Cele doua temperaturi extreme ale apei, de solidificare respectiv de fierbere la presiune normala, constituie 0⁰C si 100⁰C in scara Celsius.

Apa prezinta o serie de propietati de celelalte hidruri ale nemetalelor vecine in sistemul periodic. Aceste propietati se numesc "anomaliile apei".

Apa este lichida intr-un interval mare de temperatura (0⁰C si 100⁰C). Aceasta anomalie este atribuita asocierii moleculelor de apa prin legaturi de hidrogen.

Legaturile de hidrogen se realizeaza intre moleculele care contin hidrogen legat covalent de un element puternic electro negativ care are volum mic si electroni neparticipanti.

Legatura de hidrogen este electrostatica, mai mult slaba decat legatura covalenta si nu implica punerea in comun de electroni.

Densitatea apei variaza in functie de temperatura:

Cauza anomaliilor densitatii este gradul diferit de asociere moleculara. Moleculele care s-au asociat la un anumit moment se pot desprinde pentru a se asocia din nou:

nH₂O == (H₂O)_n

H H H

-----: O - H -----: O - H -----: O - H

^.

La inghetare se formeaza o a doua legatura de hidrogen la atomul de oxigen, motiv pentru care gheata are o structura afanata care determina cresterea volumului si scaderea densitatii.

Prin inghetare apa isi mareste volumul cu 9%. Asa se explica de ce se sparg conductele, cazanele, sticlele cand ingheata apa in ele si de ce se crapa pietrele de ger. Majoritatea lichidelor isi maresc volumul de solidificare. Se stie ca la +4⁰C apa are r_max= 1 g/cm³ ceea ce se datoreaza faptului ca apa este formata din (H₂O)₂; aceasta presupune existenta a doua legaturi de hidrogen.

Apa in stare de vapori este formata din molecule libere (n= 1).

c) Propietatile chimice ale apei

Experimental s-a demonstrat ca apa este o combinatie chimica foarte stabila. Ea poate fi descompusa la peste 1000⁰C sau cu ajutorul curentului electric:

2H₂O = 2H₂+ O₂

Apa este foarte reactiva din punct de vedere chimic. Ea reactioneaza in anumite conditii cu metalele, nemetalele, oxizii bazici, oxizii acizi, cu unele saruri.

d) Actiunea apei asupra metalelor

Metalele: potasiu, calciu, sodiu reactioneaza violent cu apa, la rece, cu formare de hidroxid si degajare de hidrogen.

Na + H₂O = NaOH + 1/2H₂

Magneziul reactioneaza cu apa la cald sau in stare de vapori:

Mg + 2H₂O = Mg(OH)₂ + H₂

Aluminiul este atacat de apa numai daca este curatat de stratul protector de oxid:

2Al + 6H₂O = 2Al(OH)₃ + 3H₂

Fierul inrosit reactioneaza cu apa in stare de vapori si formeaza oxid feroferic (oxid al Fe II si Fe III):

3Fe + 4H₂O = Fe₃O₄ + 4H₂

Plumbul, cuprul, mercurul, aurul, argintul nu sunt atacate de apa sau de vaporii acestuia.

Unele metale se corodeaza in prezenta apei. Atacul este mai puternic in prezenta oxigenului si a dioxidului de carbon.

e) Actiunea apei asupra nemetalelor

Clorul in reactie cu apa formeaza apa de clor:

Cl₂ + H₂O = HCl + HclO

HclO = HCl + [O]

Trecand un curent de vapori de apa peste cocs(carbon) la temperatura de cel putin 1000⁰C se formeaza un amestec de monoxid de carbon si hidrogen, denumit gaz de apa. Reactia are importanta industriala:

C + H₂O = CO + H₂

f) Actiunea apei asupra oxizilor

Apa reactioneaza cu oxizii metalici solubili cu formare de hidroxizi.

Una dintre reactiile cu importanta practica o constituie stingerea varului, reactie puternic exoterma.

CaO + H₂O = Ca(OH)₂ + Q

Hidroxidul de calciu obtinut este relativ putin solubil in apa si de aceea la stingerea varului se obtine asa-zisul lapte de var, care reprezinta o suspensie finade Ca(OH)₂ intr-o solutie saturata de hidroxid de calciu.

La dizolvarea dioxidului de sulf in apa are loc si o reactie chimica din care rezulta o solutie acida, acid sulfuros.

SO₂ + H₂O = H₂SO₃

Reactia cu carbidul sau carbura de calciu la CaC₂ duce la formarea acetilenei, substanta organica utilizata la sudarea si taierea metalelor in suflatorul oxiacetilenic:

CaC₂ + 2H₂O = HC +CH + Ca(OH)₂ + Q

g) Importanta apei pentru viata

Apa are un rol esential in intretinerea vietii. Fara apa nu ar putea exista viata. In organism apa intra in compozitia organelor, tesuturilor si lichidelor biologice. Ea dizolva si transporta substantele asimilate si dezasimilate; mentine constanta concentratia sarurilor in organism si, evaporandu-se pe suprafata corpului, ia parte la reglarea temperaturii.

Apa contribuie la fenomenele osmotice din plante si are o deosebita importanta in procesul de fotosinteza.

Apa Potabila se deosebeste de apa distilata. In conformitate cu STAS 1342-1950, apa potabila trebuie:

Sa fie limpede, incolora, fara miros sau gust deosebit;

Sa aiba temperatura cuprinsa intre 7⁰ si 15⁰C si sa nu varieze mult in timpul anului;

Sa nu contina materii straine in suspensie sau germeni patogeni;

Sa contina aer si CO₂ in solutie;

Substantele dizolvate raportate la un litru trebuie sa se incadreze intre anumite limite;

Sa nu contina azotiti sau sulfuri, saruri metalice precipitabile cu H₂S sau cu (NH₄)₂S, cu exceptia micilor cantitati de Fe, Al, Mn.;

Sa nu contina NH₃ sau fosfati care pot proveni prin contaminarea apei cu substante organice in prutefactii si nici metan.

h) Intrebuintarile apei

Apa se intrebuinteaza la:

Prepararea solutiilor, fiind cel mai cunoscut solvent;

Obtinerea oxigenului si hidrogenului prin electroliza;

Prepararea celor mai importanti acizi anorganici;

Producerea energiei electrice;

Spalat, albit, colorat.

Domeniile de utilizare a apei

Apa are un rol esential in intretinerea vietii. Fara apa nu ar putea exista viata. In organism apa intra in compozitia organelor, tesuturilor si lichidelor biologice. Ea dizolva si transporta substantele asimilate si dezasimilate; mentine constanta concentratia sarurilor in organism si, evaporandu-se pe suprafata corpului, ia parte la reglarea temperaturii.

Apa contribuie la fenomenele osmotice din plante si are o deosebita importanta in procesul de fotosinteza.

Apa Potabila se deosebeste de apa distilata. In conformitate cu STAS 1342-1950, apa potabila trebuie:

Sa fie limpede, incolora, fara miros sau gust deosebit;

Sa aiba temperatura cuprinsa intre 7⁰ si 15⁰C si sa nu varieze mult in timpul anului;

Sa nu contina materii straine in suspensie sau germeni patogeni;

Sa contina aer si CO₂ in solutie;

Substantele dizolvate raportate la un litru trebuie sa se incadreze intre anumite limite;

Sa nu contina azotiti sau sulfuri, saruri metalice precipitabile cu H₂S sau cu (NH₄)₂S, cu exceptia micilor cantitati de Fe, Al, Mn.;

Sa nu contina NH₃ sau fosfati care pot proveni prin contaminarea apei cu substante organice in prutefactii si nici metan.

Intrebuintarile apei

Apa se intrebuinteaza la:

Prepararea solutiilor, fiind cel mai cunoscut solvent;

Obtinerea oxigenului si hidrogenului prin electroliza;

Prepararea celor mai importanti acizi anorganici;

Producerea energiei electrice;

Spalat, albit, colorat.

Surse de poluare

Poloarea apelor afecteaza calitatea vietii la scara planetara. Apa reprezinta sursa de viata pentru organismele din toate mediile. Fara apa nu poate exista viata. Calitatea ei a inceput din ce in ce mai mult sa se degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic, chimic si bacteriologic.

Daca toata apa de pe pamant ar fi turnata in 16 pahare cu apa, 15 si jumatate dintre ele ar contine apa sarata a oceanelor si marilor. Din jumatatea de pahar ramasa, mare parte este inglobata fie in gheturile polare, fie este prea poluata pentru a fi folosita drept apa potabila si astfel, ceea ce a mai ramane pentru consumul omenirii reprezinta continutul unei lingurite. Din consumul mondial de apa, 69% este repartizat agricultirii, 23% industriei si numai 8% in domeniul casnic.

Cauzele poluarii apei:

Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar si deversari deliberate a unor poluanti;

Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport subterane, mai ales produse petroliere;

Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care se deplaseaza prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigatii pana la panza freatica;

Ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele zootehnice;

Deseurile si reziduurile menajere;

Sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care este purtata prin sol de apa de ploaie si zapada topita;

Depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide.

Poluantii apei sunt produsele de orice natura care contin substante in stare solida, lichida sau gazoasa, in conditii si in concentratii ce pot schimba caracteristicile apei, facand-o daunatoare sanatatii.

Tipuri de poluanti

Poluanti de natura fizica:

depunerile radioactive;

ape folosite in uzine atomice;

deseuri radioactive;

ape termale;

lichide calde provenite de la racirea instalatiilor industriale sau a centelor termoelectrice si atomo - electrice.

Poluanti de natura chimica:

Mercurul provenit din:

deseuri industriale;

inhalarea vaporilor ca urmare a unor scapari accidentale determinate de deteriorarea unor termometre sau tuburi fluorescente;

ingerarea accidentala de compusi anorganici;

deversarile unor uzine producatoare de fungicide organomercurice.

Azotatii proveniti din:

ingrasaminte chimice;

detergenti;

pesticide organofosforice.

Cadminiul provenit din:

ape in care sau deversat reziduri de cadminiu;

aerosoli.

Plumbul provenit din:

evacuarile uzinelor industriale;

gazele de esapament ale autovehiculelor;

manipularea gresita a tetraetilplumbului folosit ca activ antidetonant la benzina.

Zincul provenit din:

apa sau bauturi cu continut de zinc;

ingerarea acidentala a unor saruri sau oxizi ai acestuia (vopsele);

dizolvarea de catre solutii acide a zincului din vase, din deseuri sau scapari industriale

Hidrocarburile provenite din:

gazele de esapament ale autovehiculelor;

scurgerile de titei;

arderea incompleta a combustibililor fosili (carbuni, petrol si gaze naturale);

arderea incompleta a biomasei (lemnul, tutunul);

fumul de tigara.

Pesticidele, insecticidele, fungicidele provenite din:

apele reziduale de la fabricile de produse antiparazitare;

pulverizarile aeriene;

spalarea stor substante de catre apa de ploaie de pe terenurile agricole tratate;

detergenti.

Poluanti de natura biologica:

microorganismele patogene;

substantele organice fermentescibile.

Efectele vaste pe baza unor observati

Consecintele poluarii:

Asupra mediului:

posibilitatea contaminarii sau poluarii chimice a animalelor acvatice;

contaminarea bacteriologica sau poluarea chimica radioactiva a legumelor, fructelor sau a zarzavaturilor;

Distrugerea florei microbiene proprii apei ceea ce determina micsorarea capacitatii de debarasare fata de diversi poluanti prezenti la un moment dat.

Asupra sanatati:

Majoritatea bolilor din organism sunt cauzate de faptul ca oamenii nu beau suficienta apa sau apa bauta nu are cele mai bune calitati.

Asupra calitatii apelor:

In viata colectivitatilor umane, apele sunt utilizate zilnic atat ca aliment cat si in asigurarea igienei personale. In medie, in 24 de ore, un om adult consuma in scopuri alimentare 2-10L de apa.

Mirosul apei provine de la substantele volatile pe care le contine ca rezultat al incarcarii cu substante organice in descompunere, al poluarii cu substante chimice sau ape reziduale. Cu cat apa contine mai multe substante organice, chimice sau ape reziduale cu atat mirosul este mai usor de perceput.

Culoarea apei poate da indicatii asupra modificarii calitatii astfel:

apele de culoare aramie sau bruna provin de la distilarile de carbune amestecate cu ape industriale care contin fier;

apele de culoare brun inchis sunt apele de la fabricile de celuloza;

apele bogate in fier sunt cele provenite de la tabacarii si au culoarea verde inchis sau neagra;

ionii de fier dau apelor o culoare galbena;

ionii de cupru confera apei o culoare albastra;

apele care contin argila coloidala au o culoare galben-bruna.

¤ pasii in vederea tratamentului eficace al scurgerilor industiale sunt:

Ameliorarea proceselor tehnologice care sa se reduca la minimum.

¤Reexaminarea pierderilor de materiale si a risipei de apa. Evitarea utilizarii substantelor care nu trebuie puse in libertate.

¤Instalatia de epurare a destinatiei si pentru tratarea apelor reziduale de scurgere de nichel si cromaj.

¤Tratarea apelor de canalizare domestice din:cartiere,abatoare

ingrasatorii.

Starea de ionizare a cianurii variaza in conformitate cu PH-ul si temperatura apei.

Modificarea PH-ul e deosebit de mare in cazul unei solutii diluate.

Instrumentul de masurare trebuie sa contina un dispozitiv protector pentru a tine PH-ul constant.

Sensibilitatea fata de cianura e rapida,dar timpul de reactie e lung in absenta ei.

¤Instalatia pentru priza de apa

E alcatuita din un flator deplasabil pe verticala,o sita pentru retinerea impuritatilor,o pompa submersabila fixata la capul unui poilon.O parte din teava de sustinere e construita din 2 tevi telescopice din otel inoxidabil ,proiectate astfel incat sa poaa fi alungite si scurtate fara dificultate.Sita speciala trebuie sa nu se infunde deoarece scade volumul de apa pompat sau

a fixarii pe rotorul pompei a unei rasini vinilice sau a cauciucului.

¤Pentru tratarea aerobiotica se introduce oxigenul necesar respiratiei microflorei aeroba.In prezent exista tehnici noi de prevenire a mirosurilor grele emanate de fluvii datorita microflorei care vara devine anaeroba.

Gunoaiele-trebuie incinerate nu depuse pe malul marii.

Uzinele de incinerare in Tokio cuprind:

-cuptoare standardizate;

-adaptarea sistemului cu buncar si macara;

-controlul emisiilor si afluentilor;

-bazinele de titei plasate subteran.

Concluzie

Resursele mediului scad.

Cresterea punerii in libertate a agentilor e o amenintare sporita pentru natura.

Chestionar-In prezent se face o ancheta prin metoda Delphi pentru a schimba mentalitatea natiunii privind mediul.

Multe grupari militeaza pentru un mediu mai curat si mai sanatos.Daca incepem prin a recicla deseurile menajere si a refuza alimentele supraimpachetate,am putea reduce deseurile.

Cercetatorii trebuie sa gaseasca moduri de a evita compusii daunatori care nu se descompun in elemente inofensive.

Contributia elevilor la protejarea mediului

Elevi pot contribui la protejarea mediului astfel:

-adunand hartiile aruncate la voia intamplari din parcuri

-plantand diferite flori prin parcuri

Efectele poluari in zona scoli noastre

Din cauza apei poluate elevi se pot imbonlavi de diferite boli cum sunt:

I. Boli infectioase:

boli microbiene: febra tifoida, dizenteria, holeria;

boli virotive: poliomielita, hepatita epidemica;

boli parazitare:dizenteria, giardiaza.

II. Boli neinfectioase:

determinate de contaminarea apei cu substante chimice cu potential toxic:

Intoxicatia cu plumb (saturnism), se manifesta prin:

oboseala nejustificata;

afecteaza globulele rosii, vasele sanguine;

afecteaza sistemul nervis central, provocand ecefalopatia saturnina si cel perifieric cu dereglari motorii.

Intoxicatia cu mercur:

dureri de cap, ameteli, insomnie, oboseala;

tulburari vizuale;

afectiuni ale sistemului nervos;

afectiuni ale rinichilor;

malformatii congenitale ale fatului in cazul femeilor insarcinate.

Intoxicatia cu zinc:

dureri epigastrice, diaree, tremuraturi, pareze;

afectiuni ale sistemului nervos central, muschilor si sistemului cardiovascular.

Intoxicatia cu cadminiu:

cefalee;

scaderea tensiuni arteriale;

afectiuni hepato-renale.

Intoxicatia cu azotati si fosfati:

invinetirea buzelor, narilor, fetei;

agitatia pana la convulsii;

cefalee, greata.

Intoxicatia cu pesticide:

alterarea functiilor ficatului pana la formarea hepatitei cronice;

encefalopatii;

malformatii congenitale.

Apa este un factor indispensabil organismului uman. Inca din cele mai vechi timpuri asezarile umane au fost de-a lungul riurilor sau pe malul marilor.Necesarul zilnic de apa al omului este aproximativ de 1.5-2 litri consumata ca atare ,dar pentru curatenia corporala omul foloseste zilnic aproximativ 40litri de apa.Organizatia Mondiala a Sanatatii considera ca optim pentru acoperirea acestor nevoi ,o cantitate de 100 litri in 24 ore.

Gustul apei este dat de continutul in substante chimice si in primul rind de sarurile minerale si de gazele dizolvate (oxigenul si bioxidul de carbon).Excesul sau carenta unora dintre aceste componente poate imprima apei un gust neplacut(fad ,salciu,amar,dulceag).

Mirosul apei este legat de asemenea de prezenta in exces a unor elemente naturale sau provenite prin purificarea apei,ca si din unele transformari la care sunt supuse in apa anumite substante chimice mai ales poluante.

Atit gustul cit si mirosul apei, desi au ca principala caracteristica un mare grad de subiectivitate ,totusi au din punct de vedere sanitar,o valoare deosebita.In primul rind influienta lor asupra utilizarii apei este hotaritoare ,poate duce la excluderea folosirii apei respective.Gustul si mirosul apei pot servi si ca indicatori de poluare a apei.

Apa potabila nu trebuie sa aiba miros caracteristic si trebuie sa aiba un gust placut.In caz contrar apa poate prezenta subtante poluante care sunt daunatoare sanatatii.Prezenta substantelor poluante in apa pot fi evidentiate prin culoarea apei.Chiar si temperatura apei poate fi un indicator indirect de poluare ,mai ales pentru apele subterane ,unde se stie ca temperatura este constanta.Varitia acestei temperaturi insa ,paralel cu variatia temperaturii aerului ,indica existenta unei comunicari cu exteriorul si deci posibilitatea de patrundere in sursa de apa a poluantilor din afara.

Astazi exista o preocupare continua la nivel national si mondial de inbunatatire continua a calitatii apei potabile.In unele tari din vestul Europei se urmaresc 45 de indicatori referitor la calitatea apei ,iar normele Comisiei Economice Europene (C.E.C.)aprobate in 1980,recomanda urmarirea continua a 62 de caracteristici ale apei potabile.

Planul mondial deIn toate tarile dezvoltate controlul poluarii apelor constituie o preocupare permanenta,deoarece calitatea apei contribuie la sanatatea natiunilor.

In tara noastra ca in toate tarile lumii ,exista legi speciale in lupta impotriva poluarii apelor .La Stokholm in anul 1972 a fost prima conferinta mondiala pentru protectia mediului inconjurator iar ONU a lansat "Programul Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator",prin care s-au initiat o serie de actiuni pentru ameliorarea situatiei existente si promovarea calitatii apei inclusiv a celei din mari si oceane.

Contradictia dintre tarile bogate si cele sarace se reflecta in acest element vital alvietii si dezvoltarii care este apa ,aducand decalajul si asa enorm intre bogati si saraci.Dupa statistici recente in tarile sarace 3 din 5 persoane au acces la apa potabila ,75%dintre locuitori nedispunand de instalatii sanitare cu minim de igiena. Astfel s-a constatat ca datorita consumului de apa nepotabila ,in tarile sarace mor anual circa 15 milioane de copii in varsta de pana la 5 ani.De aceea O.N.U. conchide ca principala preocupare a societatii in prezent si in viitor va trebui sa fie reprezentata de evitarea sau limitarea poluarii apei ca prima actiune de mentinere a actualelor surse naturale ale omenirii.

supraveghere a calitatii apelor face parte Duritatea apei

Duritatea apei este data de prezenta tuturor cationilor din apa in afara de cationii metalelor alcaline. Deoarece ionii de calciu si magneziu se gasesc in apa in cantitate mult mai mare fata de ceilalti cationi, determinarea duritatii va consta din determinarea concentratiei acestor ioni. Apele dure sunt neplacute la gust; la fierberea apei sarurile in exces se depun pe vase, cazane, conducte si/sau impiedica o buna fierbere a legumelor; cu sapunul dau saruri insolubile fiind neeconomice. Apele moi sunt incriminate de producerea unor afectiuni cardio-vasculare.

Duritatea apei este de doua feluri: duritate temporara sau carbonata, data de bicarbonatii de calciu si magneziu prezenti in apa si duritatea permanenta sau necarbonata data de celelalte saruri de calciu si magneziu (azotati, sulfati, cloruri, fosfati etc).

Suma celor doua duritati formeaza duritatea totala . Duritatea excesiva a apei are implicatii de ordin economic.din "SistemulMetode de laborator utilizate in dezinfectia apei

Poluarea microbiana a apei are drept consecinte transmiterea hidrica a unei mare numar de boli infectioase , de cele mai multe ori cu caracter epidemic.

In vederea inlaturarii acestui pericol, s-au elaborat diferite metode de reducere a germenilor ca, sedimentarea simpla sau dupa prealabila coagulare, filtrare prin nisip, pamant cu infuzorii, antracit, microstrecurare etc., toate insa cu eficienta limitata .

Dezinfectia apei se poate realiza atat prin mijloace fizice ca utilizarea radiatiilor ultraviolete, a ultrasunetelor, a radiatiilor ionizate, fierberea distilarea, filtrarea apei etc. ,cat si prin mijloace chimice, ca folosirea clorului si a compusilor sai (substante clorigene ), ozonului, argintului, bromului, iodului, permanganatului si alte asemenea substante.

Mijloacele chimice de dezinfectare a apei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditi pentru a fi corespunzatoare:

-sa fie eficiente, adica sa aduca apa la conditiile de potabilitate;

-sa nu modifice calitatile apei si in primul rind cele organoleptice;

-sa nu lase in apa substante cu actiune nociva asupra consumatorilor;

-sa fie usor de manipulat, sa nu prezinte pericol pentru cei care le manipuleaza;

-sa fie cat mai economice.

Cea mai utilizata metoda este folosirea clorului cunoscuta sub numele de clorurare(clorinare sau clorizare). Mecanismul de actiune se bazeaza pe proprietatea oxidanta a clorului , care in contact cu apa formeaza acidul hipocloros care in functie de ph se descompune in oxigen atomic sau ion hipoclorit :

Cl +H O             HOCl+HCl

HOCl O+HCl sau HOCl ClO‾ + H

Mecanismul biologic consta in blocarea unor enzime bacteriene cu precadere cele sulfhidrice, si distrugerea germenilor. In general bacteriile care au echipament enzimatic mai dezvoltat sunt mai sensibile decat virusurile.

Eficienta dezinfectiei nu depinde numai de numarul si felul germenilor din apa ci si de alte conditii dintre care unele tin de clor iar altele de calitatea apei.

Apa este un compus cu rol primordial in natura, industrie, agricultura, constructii etc.

In natura apa are o importanta biologica deosebita reprezentind baza structurala si functionala a fiintelor vii.

Atat de obisnuita, de cotidiana si de familiara, apa este totusi un lichid uluitor: are o serie de anomalii. Pentru apa parca n-ar exista legi; este 'ceva altfel' in lumea substantelor. In natura si in experiente ea nu se comporta la fel ca alte substante. Dar, datorita capriciilor ei, viata a putut sa se dezvolte si sa existe in apa. Prima anomalie: daca tinem seama de structura ei chimica si de categoria de substante din care face parte, apa ar trebui sa se topeasca si sa fiarba la temperaturi mai scazute, care nu exista pe Pamant. N-ar exista deci pe Pamant nici apa lichida, nici solida, ci doar sub forma de vapori.

A doua anomalie: caldura specifica ridicata. La apa, aceasta este de zece ori mai mare decat la fier. Apa se incalzeste de cinci ori mai incet decat nisipul, dar si procesul de racire este lent. Datorita capacitatii exceptionale a apei de a absorbi caldura, vietatile marine nu sunt niciodata amenintate nici de o puternica supraincalzire, nici de o racire excesiva.

A treia si a patra anomalie sunt strans legate de prima: apa are caldura latenta de vaporizare si caldura latenta de topire foarte mari. Pentru a evapora apa dintr-un ceainic va fi nevoie de 5,5 ori mai multa caldura dacat pentru a o fierbe. Daca nu ar exista aceasta proprietate, multe lacuri si rauri ar seca repede pana la fund si viata din ele ar pieri.

A cincea anomalie: inghetand, apa se dilata cu 9% fata de volumul initial. De aceea gheata este mai usoara decat apa si se ridica la suprafata; rar un bazin de apa ingheata pana la fund. Gheata care-l acopera este un bun izolator termic, caci conductibilitatea termica a ghetii, ca si a apei este foarte mica. Sub un asemenea 'cojoc' chiar si iarna in Antarctica animalele marine nu sufera preaA sasea anomalie este cea mai ciudata: Cand sunt incalzite, toate substantele se dilata, iar la racire se contracta. Este un adevar recunoscut. Si apa se contracta datorita frigului. Dar in acest 'dar' se afla totul. Se contracta mereu cand scade temperatura, dar la +4˚C se atinge limita. De acum inainte apa incepe sa se dilate din nou, cu toate ca temperatura scade. De aceea apa are densitatea cea mai mare la +4˚C. Ca urmare, iarna, racindu-se pana la +4˚C, ea coboara la fund si aici se pastreaza in decursul intregului sezon rece (in bazinele cu apa dulce, caci sarurile marine complica tabloul circulatiei apei). Aceasta anomalie salveaza viata tuturor vietuitoarelor care ierneaza in rauri, lacuri si helestee.

mult de frigA saptea anomalie: dintre toate lichidele, in afara de mercur, apa are cea mai mare tensiune superficiala. De aceea picatura de apa tinde sa se faca ghem. Picatura de apa este strnsa ca intr-un ambalaj in pelicula sa superficiala. Asadar, suprafata apei este intotdeauna acoperita cu o pelicula foarte subtire alcatuita din molecule. Pentru a o rupe este necesara aplicarea de forta si inca una destul de mare. Peaceasta pelicula alearga insectele de apa, se agata larvele de tantari si se tarasc melcii cu cochiliile lor masive. Fizicienii au calculat ce haltera ar trebui atarnata de o coloana de apa de 3cm pentru a o rupe. Ar trebui o haltera uriasa - de peste o suta de tone! Aceasta numai in cazul cand apa ar fi perfect pura. In natura nu exista, insa, o astfel de apa. Substantele straine rup verigile din lantul solid al moleculelor de apa, iar fortele de coeziune dintre ele se micsoreaza mult. Tot fortele de coeziune ridica apa in sus in tuburile capilare si fisuri fine. Pe acest principiu se bazeaza hranirea plantelor si circulatia sangelui prin capilarele noastre.

A opta anomalie si ultima se refera la faptul ca apa este cel mai bun solvent din lume. Ea dizolva foarte multe substante, ramanand inerta, fara sa se modifice sub actiunea substantelor pe care le dizolva. Datorita acestei proprietati apa a putut deveni purtatoarea vietii. Toate solutiile din organismele vii sunt preparate pe baza de apa. Ele se modifica prea putin in solutie, iar insusi solventul - apa - poate fi utilizat in repetate randuri.

'Apei - a spus marele Leonardo - i-a fost data puterea magica de a deveni seva vietii pe Pamant'.

In natura, apa se gaseste sub toate starile de agregare:solida(gheata, zapada,grindina),lichida(apa de ploaie,ape subterane,oceane,mari,fluvii,rauri, etc.),gazoasa(vapori de apa din atmosfera).

Se mai gaseste in organisme animale si vegetale,cum si in cristalohidrati sub forma de apa de cristale.Apale naturale contin dizolvate cantitati variate de diferite substante.Apele care contin dizolvate cantitati mici de saruri se numesc 'ape moi',spre deosebire de 'apele dure' care au un procent ridicat de saruri,mai ales de calciu si magneziu.

Dintre toate apele naturale, apa de ploaie este cea mai curata.Ea dizolva in drumul ei prin atmosfera mai ales bioxid de carbon,iar in regiunile industriale,bioxid de sulf si hidrogen sulfurat.O parte din apa cazuta pe pamant cu un continut ridicat de bioxid de carbon,strabatand straturile de pamant,dizolva carbonatii de calciu si magneziu,transformandu-i in bicarbonati solubili.

Daca intalnesc straturi impermeabile aceste ape se aduna,formand apele subterane.Apele subterane iesind la suprafata pamantului,dizolvand saruri,formeaza izvoare minerale.Cand temperatura acestora este ridicata,uneori pana la 100 grade C,ele se numesc izvoare termale.Apa este de mai multe feluri:

Apa potabila:o apa pentru a fi buna de baut trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:sa fie limpede,fara culoare,fara miros,sa contina aer dizol- vat si cantitati mici de saruri,pana la o concentratie de 0,5% mai ales NaCl si NaHCO3,circa 600 mg/l;sa aiba o temperatura intre 8 si 12 grade C,si sa nu conti- na bacterii patogene.Apa potabila se obtine la sate,din izvoare si fantani,iar la oras din apa raurilor,care trebuie purificata.Purificarea se face in trei feluri:mecanic,chimic si fizic.

Apa industriala:se foloseste la alimentarea cazanelor cu abur,la racirea masinilor,precum si in diverse procese de fabricatie.Ea trebuie sa indeplineasca anumite conditii de puritate cerute de specificul industriei in care este folo- sita.

Apa dura:contine un procent ridicat de saruri de calciu si de magneziu. Apa dura nu este buna de baut, avand un gust neplacut,nu face spuma cu sapunul si nu fierbe bine legumele.Ea depune prin fierbere,pe peretii vaselor o crusta aderenta,care micsoreaza transmisia caldurii,determinand astfel o crestere a consumului de combustibil.

Apa pura:se stie ca in natura nu exista apa pura deoarececontine substan- te dizolvate,microorganisme,etc.Apa pura se obtine prin distilare.In acest scop, se foloseste un aparat de distilare in care,apa distilata se transforma in va- pori prin fierbere,iar vaporii rezultati se condenseaza prin racire.Apa disti- lata nu este buna de baut deoarece nu contine saruri minerale si de aceea nu are nici gust si este indigesta.Apa distilata se intrebuinteaza in laboratoare de chimie la prepararea solutiilor apoase si in farmacie.

Apa distilata : se obtine in aparate speciale , fiind utilizata in industria farmaceutica

Apa bidistilata:este complet lipsita de impuritati.Se obtine prin disti- larea apei distilate in vase de sticla in care se adauga KOH,acest reactiv dis- truge microorganismele si urmele de substante organice aflate in apa.Este intre- buintata la analize chimice speciale,in cercetari stiintifice si in industria medicamentelor.

Apa de barita:denumire folosita pentru osolutie saturata de hidroxid de bariu.Se intrebuinteaza ca reactiv in laborator la identificarea dioxidului de carbon si hidroxid de bariu.

Apa de brom:denumire folosita pentru o solutie obtinuta din dizolvarea bromului in apa.Se intrebuinteaza ca oxidant in laborator.

Apa de clor:denumire obtinuta prin dizolvarea clorului in apa.Apa de clor contine si clor elementar,dizolvat chimic.Din aceasta cauza apa de clor proas- pat preparata are culoarea galbena.In timp sau,mai repede,sub actiunea luminii solare,acidul hipocloros se descompune,cu punere in libertate de oxigen.Echili- brul este astfeel deplasat spre dreapta si intreaga cantitate de clor poate intra in reactie(din aceasta cauza apa de clor trebuie pastrata la intuneric).Apa de clor este un oxidant puternic.Ataca toate metalele la rece.

Apa de cristalizare:este apa care intra in compozitia cristalohidratilor. Poate fi legata in mod diferit si poate indeplini functii diverse.

Apa de hidrogen sulfurat:denumire folosita pentru o substanta apoasa sa- turata de hidrogen sulfurat.

Apa de plumb:denumire folosita pentru solutia de acetat de plumb.Este intrebuintata in medicina.

Apa regala:denumire pentru amestecul de acid clorhidric concentrat si acid azotic concentrat,in raport de 3:1.Ataca aurul si platina,rezistente fata de alti acizi.

Apa amoniacala : este o fractiune lichida rezultata la distilarea uscata a carbunilor de pamant.

Apa pirolignoasa : este o fractiune lichida rezultata la distilarea uscata a lemnului

Apa tare : denumire stiintifica a solutiei de HNO3 ,de concentratie 69 % . In practica , denumirea este atribuita si solutiei de HCl , folosita de exemplu la obtinerea "apei de lipit" prin dizolvarea Zn.

Apa grea : - sinonim cu oxidul de deuteriu , D2O , apa in compozitia careia intra izotopul greu al 2H , deuteriul.Masa moleculara este 20,01 g , punctul de topire este 3,82 grade C , punctul de fierbere 101,42 grade C, iar densitatea la 20 grade C este 1,105 g/cm3. Se gaseste in proportii foarte mici in apa obisnuita . Astfel , in 200 l apa obisnuita , se poate obtine abia 1 ml apa grea.Din punct de vedere chimic , apa grea reactioneaza mai incet decat apa usoara si reactiile ce se petrec in apa usoara sunt mai rapide decat in apa grea. De fapt , deuteriul reactioneaza mai incet decat H2 usor.Solubilitatea este mai mica in apa grea decat in apa usoara.Indicele de refractie este mai mic , dar vascozitatea mai mare.Efectele fiziologice ale apei grele sunt si ele deosebite de cele ale apei usoare.Apa grea este putin favorabila vietii : nu favorizeaza germinarea si nici cresterea plantelor, micsoreaza functionarea normala a protoplasmei.Se obtine prin electroliza inaintata a apei tratate cu NaOH.O concentratie mai mare de apa grea in apa de baut produce omului sete intensa , deshidratarea organismului si in final moartea.Viermii, pestii si alte vietuitoarea acvatice mor in apa grea pura , dar suporta o concentratie mai mica de 32 %.Principalele utilizari ale apei grele : agent termic si moderator de neutroni in reactoarele atomice ; sursa principala de obtinere a deuteriului prin electroliza; folosit pentru obtinerea bombelor ; se foloseste la obtinerea temperaturilor inalte(mii de grade) a plasmei , determinarea unor procese biochimice.

Apa supergrea : - sinonim cu oxid de titriu , T2O , apa in compozitia careia intra izotopul supergreu al hidrogenului 3H , titriu.

Poluarea:Poluarea apei nu inseamna afectarea 'apei pure',care,in cadru natural nu exista de fapt,ci introducerea sau prezenta in apa a orcarei substante suscesibile sa-i altereze calitatea-atat in ceea ce priveste folosintele ali- mentare,menajere sau economice,cat si in privinta florei si faunei.Modificarile sunt de ordin fizic,chimic,biologic sau chiar bacteriologic.DEzvoltarea civili- zatiei moderne a antrenat o poluare crescanda a apei-fenomen care poate atinge chiar si panza freatica-datorita celor mai diverse substante,provenind din eflu- ienti industriali si urbani,din substante folosite pentru chimizarea agriculturii din zootehnie,etc.

Consecintele tuturor acestor deversari sunt multiple:gustul,mirosul, aspectul apelor de distributie sunt degradate,la fel ca si calitatile lor sani- tare.Consumarea apei impurificate antreneaza tulburari digestive,hepatice sau de alta natura,poate avea efecte cancerigene,etc.

In cele mai multe tari industrializate,80-90% din problemele poluarii apei au aparut in anii 50.Intro prima etapa ca a aparut ca predominanta impuri- ficarea datorata apelor uzate evacuate de centrele populate,mai ales prin noci- vitatea substantelor organice.In prezent,in tarile dezvoltate ea este provocata in primul rand de apele uzate industriale cu o nocivitate complexa,cu un conti- nut de substante anorganice sau organice greu degradabile pe cale biologica.De asemenea,impurificarea cu uleiuri minerale si reziduri petroliere a luat o mare amploare,datorita atat evacuarii de ape uzate cu aceste nocivitati specifice,cat si pierderilor accidentale ce se produc cu ocazia transportului si depozitarii hidrocarburilor.Poluarea cu hidrocarburi este predominanta indeosebi in apa ma- rina,dar este din ce in ce mai frecventa in cazul apelor dulci,continentale.Pro- fesorul ZImmerman de la universitatea Saarbrucken a calculat,de exemplu,ca un singur litru de titei poate face inutilizabil un milion de litri de apa,adica consumul unei familii de patru persoane in decurs de 20 de ani.

Apele continentale sunt supuse unui proces de degradare care il depases- te cu mult pe cel caracteristic marilor.Aproape nu mai exista tara in care rau- rile si lacurile sa nu fie poluate.Acesta este un fenomen deosebit de grav,pentru ca,prin complexicitatea utilizarii lor,resursele de apa ale uscatului sunt,real- mente,vitale pentru societatea omeneasca.

Secole de-a randul apa de baut era obtinuta direct din rauri.In antichitate imparatul Iulian spunea despre Sena ca 'este foarte curata si,de aceea, eu si soldatii mei bem apa cu placere'.Inca la sfarsitul secolului al XVIII-lea parizienii mai obtineau apa potabila din Sena,fara a fi supusa vreunui tratament special,iar cursul inferior al aceluiasi rau era renumit pentru abundenta de peste.In prezent insa, apele acestui rau sunt foarte poluate,ca alte rauri si fluvii.

Un accident a avut loc si anul acesta la societatea 'Aurul' unde,din cauza frigului si al inghetului un baraj s-a rupt si o mare cantitate de substanta poluanta s-a deversat in Tisa si apoi in Dunare.

Combaterea poluarii:apele reziduale din procesele tehnologice sa fie deversate dupa ce au fost neutralizate.In cazul unei scapari accidentale sa se ia masuri urgente de neutralizare.In cazul unei pierderi de produse petroliere (uleiuri,pacura,motorina,etc.)se iau urmatoarele masuri:absorbtia petrolului ce pluteste pe intinsul marilor cu ajutorul unor pompe de mare randament sau cu diferite substante hidrofile,montate pe docuri flotante;imprastierea din avion a unor amestecuri pe baza de aluminiu,ce provoaca-si mentin-arderea petrolului, chiar in apa;rezervoare de mari dimensiuni confectionate din cauciuc,in care se inmagazineaza titeiul patruns in mare,etc.