Poluarea si invelisul geografic
In prezent, majoritatea
produselor sunt obtinute prin prelucrarea unor materiale brute si au ca
rezultat in afara de produsul finit, numeroase deseuri ,
mai mult sau mai putin toxice, care afecteaza la diferite niveluri invelisul
terestru.Efectele poluarii sunt resimtite pana si peintinderile, pana ieri
imaculate, ale Antarcticii.S-a calculat ca in timp de un deceniu, devierile
civilizatiei au provocat mediului natural pagube mai mari decat intr-un mileniu.
milioane de hectare de teren, ce pana ieri erau
socotite inerte pe vecie, in paralel alte milioane de hectare dintre cele
aflate in productie devin improprii cultivarii, datorita tot actiunii omului.
De cand omul a inceput sa lupte impotriva naturii, suprafata
deserturilor a crescut cu un miliard de hectare si procesul avanseaza intr-un
ritm accelerat.
Din cele 14-16 miliarde de
tone de bioxid de carbon lansate anual in atmosfera prin arderea
combustibililor, plus cele provenite din respiratia oamenilor si animalelor,
doua treimi sunt absorbite de paduri, acei 'plamani verzi' ai
Pamantului, carora le datoram atat de mult.
De asemenea, padurea
este menita sa asigure cerintele de agrement si turism, tot mai accentuate in
conditiile vietii moderne, ambianta biofizica indispensabila localitatilor
balneoclimaterice, conservarea multor specii de plante si animale foarte utile
etc.Intr-un cuvant, fara paduri suficiente, dezvoltarea si, la urma urmelor,
viata insasi nu sunt posibile In conditiile cand raman de rascumparat fata de
padure greseli multe si vechi, cand un singur automobil, parcurgand 1000 de
kilometri, consuma o cantitate de oxigen suficienta unui om pe timp de un an,
iar raurile dezlantuite fac tot mai mari ravagii, spaland nemilos ce a mai
ramas din fertilitatea solului, exploatarea nerationala a resurselor forestiere
a devenit un lux prea scump.
Paleta surselor de degradare a solului este vasta, insa partea cea mai
vizibila si aflata la indemana intelegerii oricui priveste acumularea unei
enorme cantitati de reziduri de tot felul.Imaginea haldelor de deseuri din
jurul uzinelor si impresionanta productie de gunoi din centrele urbane sunt
numai doua din aspectele acestui fenomen nociv.Gunoi a existat dintotdeauna, dar
notiunea aceasta, ca si atatea altele, si-a modificat serios continutul.Pentru
gospodariile taranesti traditionale si deci pentru localitatile rurale, gunoiul
insemna aproape exclusiv resturi vegetale nefolosite de animale, care putrezeau
in cateva luni, pentru ca iarna sau primavara sa fie imprastiate pe camp pentru
fertilizare.Exista practic o reciclare naturala completa ce se consuma aproape
la fel si in perimetrul oraselor, ale caror periferii nu se deosebeau cine stie
cat de felul de viata de la sate.
Cu totul altfel
stau lucrurile intr-o lume a industrializarii si urbanizarii vertiginoase ,
cand doi din cinci locuitori ai globului traiesc deja in orase - fata de unul
din sapte la inceputul secolului.In plus, prolifereaza orasele mari si foarte
mari, ajungandu-se ca acela cu peste un milion de locuitori sa depaseasca
200.Or, dupa calcule aproximative, fiecare locuitor din orasele europene
'produce' mai bine de 1.5 Kg de gunoi pe zi, iar in S.U.A de vreo
trei ori mai mult.De obicei, drumul gunoiului sfarseste la periferia orasului,
in gropi existente sau pe locuri virane, unde se acumuleaza in gramezi imense,
acceptate ca servituti inevitabile, uratind peisajul, poluand solul, aerul si
apele subterane.Si mai grav e ca o buna parte din aceste gunoaie, indeosebi materialele
plastice, sunt extrem de rezistente la actiunea bacterii-lor si, practic,
nu se recicleaza pe cale naturala.
Prin arderea a aproape opt
miliarde de tone de combustibil conventional se arunca anual in atmosfera
aproximatim un miliard si jumatate tone de cenusa, praf si gaze.Pe langa
arderea combustibililor - carbune, petrol, lemn, gaze naturale - probleme
asemanatoare creeaza si alte industrii, indeosebi chimica, metalurgica, unele
ramuri constructoare de masini, industria ali-mentara etc. - ca si circulatia
automobilelor, avioanelor, trenurilor,vapoa-relor etc.
Abstractie facand de
unele unitati industriale plasate in plina natura, grosul poluarii atmosferice
provine din orase, caci aparitia industriei fie ca are loc in orase, fie
creeaza ulterior orase.Asa ca primele victime sunt orasenii.Exista de acum un
numar apreciabil de 'infernuri ecologice', perimetre urbane unde
noxele industrializarii se fac simtite prin efecte combinate : aer viciat,
zgomot, aglomeratie.In asemenea locuri - cum sunt orasele San Paulo, Ciudad de
Mexico, Detroit, Callacuta, Los Angeles, New York - procentul de imbolnaviri
ale cailor respiratorii, inclusiv cancerul pul-monar, este de cateva ori mai
mare, inregistrandu-se, de asemenea diversi alti factori de risc pentru
sanatatea oamenilor, si nu numai a acelora ce locuiesc la orase.Abordand
aceasta problema, specialistii considera ca, pe langa reducerea prin toate
mijloacele a surselor de poluare, si, daca se poate, chiar eliminarea totala a
unora dintre ele, insanatosirea aerului este de neconceput fara aportul decisiv
al ariilor verzi.
Dar daca aerul, asa cum este,
deocamdata fi
respirat
pretutindeni pe gratis, nu
acelasi lucru se intampla cu
apa potabila, care pentru
citadini are de mai multa
vreme un pret.Si inca
in continua crestere.Caci
apa, acest al doilea element
in ordinea urgentelor
omenesti, dupa aer, a devenit
si el un produs industrial.In
preajma marilor orase si
unitati industriale apar instalatii
uriase de 'tratare' a apelor
naturale, prin decantare,
filtrare, serilizare de mai multe feluri etc.
La prima vedere, pare
paradoxal sa vorbim de nevoia asigurarii apei pe o planeta care dispune de
atata apa, incat s-ar putea inunda complet cu un strat de 3 km
grosime.Chestiunea e ca 97 la suta din apa globului este sarata, iar din restul
de 3 la suta cea mai mare parte se afla in ghetari.Rezulta ca populatia lumii
are la dispozitie pentru consumul personal si pentru activitatile sale
economice numai in jur de 1 la suta din volumul de apa dulce, respectiv cea din
rauri, fluvii, lacuri si din unele panze freatice.Chiar si asa, ar fi mai mult
decat suficient pe ansamblu, numai ca, asa ca si la alte capitole ale
inzestrarii naturale, apa e foarte neuniform repartizata pe intinderea
globului, iar o mare parte din ea este de acum puternic poluata.In ansamblul
poluarii, ponderea apelor uzate - menajere si industriale - este covarsitoare.
Daca la poluarea aerului imaginea-simbol este oferita de arborii
'perforati' de 'ploile acide', la poluarea apei expresia
caracteristica ar putea fi considerate 'mareele negre', adica,
poluarea practic continua, cu petrol a marilor si oceanelor lumii, avand efecte
dezastroase asupra florei si faunei marine.
