SANGELE

Sangele este indispensabil functionarii organelor si supravietuirii.Este mentinut in permanenta miscare intr-o retea de vase sanguine-artere,vene-care impanzesc tot organismul pentru a putea transporta oxigenul si substantele vitale nutritive in tesuturi si pentru a inde-parta acele substante nocive care,acumulandu-se,ar putea deveni otravitoare.

Circuland prin arborele circulator,sangele alimenteaza fiecare celula vie din organism cu substante nutritive necesare fiecareia,din care acestea produc energia necesara si de asemenea le folosesc ca materii prime pentru dezvoltarea tesuturilor,regenerarea si mentinerea lor in viata.Sangele are si rolul de a curata deseurile rezultate din aceste procese:transporta substantele inutile,in primul rand bioxidul de carbon,care rezulta din arderea substantelor nutritive,eliberandu-se energie utilizabila.Un al treilea rol al sau este de a fi „unitatea de graniceri” a organismului,pentru a distruge sau neutraliza alti germeni.Sangele constituie a paisprezecea parte din greutatea noastra corporala,deci volumul lui exact depinde de dimensiunile corpu-lui.Un barbat matur de statura medie are aproximativ 5 litri de sange,iar o femeie matura de statura medie, o cantitate ceva mai mica.45% din volumul total al sangelui este alcatuit din celule specializate,celule sanguine cu diferite functii speciale.Dintre acestea,cele mai semnificative sunt globulele rosii si globulele albe.Aceste celule,globule minuscule,se afla intr-un lichid denumit plasma.Aceasta este un lichid dens,de culoare galbuie deschisa,care contine proteine,sare si glucoza dizolvate in apa.In arborele circulator al unui om matur exista in jur de 3 litri de plasma,rolul cel mai important al acesteia fiind de agent de trans-port al celulelor rosii si albe.

Cea mai mare parte a substantelor nutritive din hrana consumata sunt absorbite in sange prin peretii intestinului subtire.O parte dintre ele sunt transportate direct la celule,altele insa ajung intai in ficat sau in alte „uzine chimice”,unde se transforma in substante utilizabile pentru celelalte celule.Sangele circula in organism printr-un circuit inchis de vase sanguine.Acestea se pot clasifica in artere(artere pulsatorii sau artere care duc sangele de la inima la capilare),vene(vene stagnante sau vene care duc sangele de la capi-lare spre inima) si capilare.Arterele si venele sunt impermeabile,insa prin peretele capilarelor,care leaga arterele si venele,apa,glucoza,aminoacizii si alte substante chimice se pot infiltra in tesuturile din jur.

Proteinele plasmei sanguine,albuminele,globulinele si fibrinogenul,sunt prea mari pentru a trece prin peretii capilarelor.Anticorpii sunt proteine produse de sistemul imunitar pentru neutralizarea antigenelor-apartin de Gammaglobuline.Sunt produse in splina si in ganglionii limfatici si raman in sange chiar si dupa vindecarea infectiei ce a provocat producerea lor,oferind protectie impotriva noilor atacuri ai agenti-lor patogeni.Fibrinogenul,asemenea albunimei,se produce in ficat si are rol in procesul coagularii.Globu-lele rosii se produc in maduva hematogena,durata lor de viata fiind de 3- 4 luni.Este o asemenea cantitate uriasa incat organismul trebuie sa distruga in fiecare secunda 5 milioane de globule rosii. Hematitele imbatranite se descompun in particule componente,o parte din acestea fiind refolosite la formarea noilor celule.Hemoglobina preia oxigenul din plamani si il transporta la celulele din tesuturi.Cand preda molecu-la de oxigen,culoarea ei se schimba din rosu in rosu-brun.Dupa aceea preia din tesuturi deseurile,produse-

le secundare ale metabolismului,bioxidul de carbon,si il transporta la plamani pentru al putea expira. Sca-derea numarului de globule rosii si a altor celule duce la amenie.

Globulele albe(leucocitele) sunt produse tot de maduva osoasa.Au un aspect globular,sunt cu ceva mai mari decat globulele rosii si au rolul de a apara organismul impotriva infectiilor.Exista 2 tipuri princi-pale:granulocitele si limfocitele(celulele limfatice).Granulocitele actioneaza prin inglobarea intrusilor –de exemplu a bacteriilor -pe care apoi le digera.Limfocitele au rol mai mult de patrulare si reactioneaza mai lent.Producerea an ticorpilor este de asemenea rolul limfocitelor.Globulele albe pot trece usor prin perete-le capilarelor si se gasesc din abundenta in diferite tesuturi.

Hemograma: In cazul unor leziuni,accidentari sau boli,viteza de producere a globulelor albe poate creste de 3 sau chiar de 4 ori,astfel determinarea numarului celulelor sanguine reprezinta un ajutor impor-tant in recunoasterea bolii.Pentru aceasta,din probele de sange luate in laboratoarele medicale de la bolnav se determina numarul si tipurile celulelor sanguine.Tot din hemograma putem deduce si nivelul hemoglobinei si cu ajutorul unui microscop modern putem descoperi si deformarile fizice ale celulelor.In sange se poate depista uneori si puroi,care contine in interior globulele albe distruse si celulele antigene inglobate de ele.Producerea fara limita a globulelor albe poate duce la o boala foarte grava,asemanatoare cancerului,leucemia.Datorita faptului ca maduva osoasa este foarte sensibila la substantele toxice si radio-active,oricare din acesti factori poate scadea ritmul de crestere a globulelor albe sau rosii.Bolile aparute in acest fel,numite anemii aplastice,sunt rare dar periculoase.

Coagularea: Daca vasele sunt lezate,are loc hemoragia interna sau externa.Daca depaseste 10-15% din volumul total,pierderea de sange poate avea urmari grave.Hemoragiile slabe si de lunga durata duc la anemie,iar hemoragiile mari pot duce la soc -ele pot produce o scadere atat de mare a presiunii arteriale,incat sangele nu se mai poate intoarce in inima.Coagularea este un mecanism de aparare a orga-nismului impotriva pierderilor exagerate de sange.Pentru aceasta functie maduva osoasa produce celule chiar mai mici decat globulele rosii,numite trombocite.Daca un vas este lezat,trombocitele se aduna in jurul leziunii,se lipesc unele in altele si de suprafata vasului.Trombocitele si substantele eliberate din tesu-tul lezat initiaza procesul de coagulare.Se elibereaza o substanta hormonala,seroronina,care determina o vasoconstructie locala si astfel scade circulatia sangelui din zonele lezate.Coagularea propriu-zisa are loc atunci cand fibrinogenul insolubil din plasma se transforma sub actiunea trombocitelor in fibrin insolubil realizand reteaua de fibrine.Fibrinogenul insolubil alcatuieste o retea semirigida din jurul celulelor san-guine.Apoi aceasta retea se contracta si se intareste,eliberand o solutie galbena.Dupa oprirea hemoragiei, volumul de sange ajunge in cateva ore la nivelul normal,dar inlocuirea celulelor sanguine poate dura chiar saptamani.Hemofilia este cea mai cunoscuta tulburare de coagulare.Aceasta se transmite genetic de la mama la fiu.Cauza hemofiliei este lipsa unui factor de coagulare,asa numita globulina antihemofilica sau facto-rul VIII.La cei suferinzi de aceasta boala,cea mai mica leziune poate conduce la o hemoragie grava.In prezent bolnavii sunt tratati foarte eficient,cu transfuzii de sange si cu produse care contin factorul VIII, extrase din plasma sanguina.

Grupe sanguine:Sangele fiecarui om apartine unei anumite grupe sanguine.La baza diferentelor dintre grupele sanguine stau substantele chimice ale membranei hematiilor.Au fost descrise mai multe sis-teme de grupe sanguine,dar cel mai important este sistemul AB0,descoperit de Karl Landsteiner,in Viena, in 1900.Conform acestui sistem,exista 4 grupe sanguine:A,B,AB si 0.Cunoasterea grupelor sanguine este foarte importanta,mai ales cand,dupa accidente,sau in timpul operatiilor este nevoie de transfuzie de sange,pentru ca daca grupa donatorului de sange difera de cea a primitorului,atunci transfuzia este mai mult daunatoare decat folositoare.Sangele propriu al bolnavului considera sangele donatorului corp strain din cauza diferentelor chimice ce exista intre ele si va distruge globulele rosii existente in celalalt,asemanator bacteriilor.

Factorul Rh: Landsteiner a descoperit in 1940 un nou sistem de grupe sanguine:sistemul Rhesus(prescurtat Rh).Acesta este definit de 6 factori,dintre care cel mai important este factorul D. 85% din populatie are globulele rosii ce contin acest factor:ei sunt Rh pozitiv.Restul,de 15%,care nu au factorul D sunt Rh negativi. Daca la bolnavul cu Rh negativ se administreaza sange cu Rh pozitiv,sangele persoanei respective considera factorul D corp strain si produce anticorpi.Prima transfuzie de acest fel nu are consecinte grave pentru ca este nevoie de timp pentru producerea anticorpilor,dar persoana respectiva va fi imuna fata de factorul D pana la sfarsitul vietii.Daca primeste din nou sange Rh pozitiv,anticorpii bolnavului distrug celulele straine.Ca orice caracteristica a grupelor sanguine,si factorul Rh se transmite ereditar.In cazul cunoasterii celor 2 grupe sanguine se poate decide daca se poate realiza transfuzia de sang

Componenta unui litru de sange a unui adult sanatos:

Scriitori romani