Phylum CNIDARIA (Celenterate)

    Cnidarii sunt animale exclusiv acvatice, fixate sau libere, al caror corp saculiform are o simetrie radiara. In interiorul corpului prezinta o singura cavitate gastrica, saciforma, care la formele mai evoluate se complica intr-un sistem gastrovascular. Atat cavitatea gastrica cat si sistemul gastrovascular comunica cu exteriorul printr-un singur orificiu, care indeplineste functia de orificiu bucal si anal.
    Peretele corpului este format din doua straturi de celule: unul extern, ectodermul si altul intern, endodermul, intre ele gasindu-se o masa gelatinoasa, mai mult sau mai putin groasa, fara structura celulara (anhista) numita mezoglee. Celulele ectodermului sunt morfologic diferentiate, in corelatie cu functiile pe care le indeplinesc, in celule senzitive, mioepiteliale, nervoase, cnidoblaste. Cele mai caracteristice sunt cnidoblastele (celule urzicatoare), specializate in vederea atacului si apararii.
    Digestia este intra celulara, ca la protozoare si spongieri, dar apare si digestia extracelulara, in cavitatea gastrica.
    Cnidarii nu au aparat respirator, circulator si excretor.
    Formele fixate se numesc polipi iar cele libere, in majoritate cu aspect de umbrela, sunt numite meduze.
    Cnidarii se inmultesc asexuat (prin inmugurire) si sexuat, existand la multe specii o metageneza.
    Majoritatea populeaza apele marine si foarte putine traiesc in apele dulci.
    Polipii sunt de trei tipuri: hidropolipi, scifopolipi si antopolipi, iar meduzele prezinta doua tipuri: craspedota (cu val) si acrapeda (fara val).
    Hidropolipul are forma de sac cu peretele cavitatii gastrice circular, lipsit de cute radiare. Orificiul buco-anal este si el circular, situat pe un con numit hipostom, inconjurat de un numar mai mic sau mai mare de tentacule simple, tubulare.
    Scifopolipul are aspect de cupa (scyphos = cupa). Peretele cavitatii gastrice prezinta 4 cute radiare ale endodermului, numite septe, care impart cavitatea gastrica in patru loje. Orificiul buco-anal, de forma patrata, este plasat in varful unei prelungiri tubulare, numita proboscis. El este inconjurat de un numar de tentacule pline.
    Antopolipul seamana cu o floare (anthos = floare), avand cele doua extremitati latite ca un disc. Cu discul bazal, polipul se fixeaza de suport, iar cel distal (oral) este inconjurat de opt tentacule tubulare, penatiforme, sau de sase ori multiplu de sase tentacule simple si tubulare. In centrul discului oral se deschide orificiul buco-anal situat la capatul unui tub care se rasfrange in interiorul cavitatii gastrice, formand un faringe, captusit de ectoderm. Cavitatea gastrica este impartita in opt loje, prin opt septe sau in sase loje ori multipplu de sase loje prin septe provenite din cutarea endodermului. Lojelor le corespund la exterior tot atatea tentacule.
    Meduza craspedota (craspedon = val) este o forma libera, cu corpul moale, gelatinos, cu aspect de umbrela, avand fata inferioara (subumbrelara) concava iar cea superioara (exumbrelara) foarte convexa. Din mijlocul fetei subumbrelare se prelungeste un tub (manubriu) la capatul caruia se deschide orificiul buco-anal iar pe marginea umbrelei se gasesc patru sau multiplu de patru tentacule. Tot pe fata subumbrelara, de pe marginea umbrelei, se observa o resfrangere a ectodermului, de forma unei membrane (velum sau craspedon) care se prelungeste ca o perdea circulra spre manubriu, inchizand un spatiu, cu rol in deplasare.
    Prin transparenta corpului se vede cavitatea gastrica sub forma unui sistem gastrovascular.
    Meduza acraspeda (fara val) se aseamana ca infatisare generala cu meduza craspedota dar prezinta unele deosebiri, ca: umbrela de forma discoidala sau cubicasi zgarcioasa, manubriul cu patru muchii, iar orificiul buco-anal este patrat. Nuare velum (acraspeda) iar pe marginea umbrelei prezinta numerosi lobi si tentacule, care variaza ca numar de la gen la gen.
    Se cunosc peste 9000 de specii de cnidari. Dupa tipul de ppolip si de meduza, Phylum  Cnidaria  se imparte in trei clase.

• Clasa Hydrozoa – majoritatea sunt animale marine, dar si specii de apa dulce (hidra)

• traiesc individual sau in colonii; majoritatea se fixeaza pe substrat;

• corpul e alungit in forma de sac, cu orificiu buco-anal la o extremitate si cu un disc adeziv la cealalta, cu care se fixeaza

• tentaculele prezinta numeroase celule urzicatoare;

• cavitatea digestiva se prelungeste in tentacule;

• inmultirea se face asexuat, vara (prin inmugurire) si sexuat, toamna.

Reprezentanti: hidra (Hydra viridis)

• Clasa Scyphozoa – specii exclusiv marine din care fac parte numeroase tipuri de meduze; se gasesc frecvent in Marea Neagra;

• intre ectoderm si endoderm prezinta o mezoglee groasa, gelatinoasa

• au forma de clopot sau de umbrela

• pe marginea umbrelei se gasesc tentacule prevazute cu celule urzicatoare;

• cavitatea gastrica e prevazuta prin patru septuri in patru buzunare (pungi stomacale care se deschid intr-un canal circular ce inconjoara umbrela);

• miscarea e sacadata si se face cu ajutorul fibrelor musculare, circulare si radiare;

• sistemul nervos e reprezentat de un inel nervos, situat la marginea umbrelei pe care se observa ganglioni nervosi;

• sexele sunt separate; fecundatia si dezvoltarea oualelor au loc in apa;

• prezinta o alternanta in care se disting doua stari morfologice : scifopolipul si scifomeduza; polipul e mic si solitar.

Reprezentanti: meduza fara val (Aurelia aurita).

• Clasa Anthozoa – animale exclusiv marine, majoritatea avand culori vii;

• unele traiesc izolat (actiniile), iar altele formeaza colonii (coralii);

• la unele specii apare un schelet calcaros care se formeaza in mezoglee; din acest schelet iau nastere recifele coraliere sau atolii;

• cavitatea digestiva e impartita prin pereti despartitori subtiri (septe) in joli (care maresc suprafata digestiva); fiecarei loji ii corespunde in afara un tentacul si dupa numarul lor se pot cunoaste cate lojii si septe are animalul;

• nu prezinta alternata de generatii (nu exista forma de meduza, ci numai cea de polip)

Reprezentanti: actinia (deditelul de mare) cu 6 tentacule are aspect de floare, lipsita de schelet, madreporarul cu 6 tentacule are aspect de tufa si schelet calcaros alb si margeanul (coralul) cu 8 tentacule are schelet calcaros rosu, invelit intr-o substanta carnoasa.

Importanta: Fac parte din planctonul marii cu rol in lantul trofic.

Scheletul recifelor de corali constituie spatiul vital pentru animale; coralul este materia prima pentru fabricarea diferitelor obiecte.

Unel celenterate prezinta fenomenul de comensalism ( de exemplu, actinia – Adamsia Palliata se fixeaza pe cochilia parasita de melc in care se adaposteste racul – Eupagurus prideauxi, cu care convietuieste).

Scriitori romani