Aproape o treime din suprafata uscatului este acoperita de paduri. Padurile cresc in mod natural oriunde este suficienta apa pentru a permite dezvoltarea copacilor, si adapostesc multe plante si animale. Padurile temperate sunt raspandite intre tropice si regiunile polare.
Tipuri de copaci
Exista doua tipuri de copaci: foioase si conifere.
Copacii din padurile de foioase isi pierd frunzele la un moment dat, de aceea sunt goi timp de cateva luni, interval in care se odihnesc. Cand primesc din nou suficienta lumina si ploaie, le cresc noi frunze.
Coniferele isi pastreaza frunzele timp de cativa ani, si le pierd treptat, timp in care le cresc altele noi, de aceea nu sunt niciodata goi.
Specii dominante
Cel mai des intalnit tip de copac dintr-o padure se numeste specie dominanta. Diferitele specii au grade diferite de rezistenta la frig si uscaciune, de aceea fiecare specie are o anumita raspandire, fiecare padure avand o anumita specie dominanta.
Imediat la sud de Cercul Polar de Nord exista vaste paduri de conifere. Speciile dominante, ca pinul, bradul si molidul, pot supravietui iernilor geroase.
In regiunile polare nu cresc copaci deoarece este prea frig, iar apa se afla sub forma de gheata.
Foioasele, ca fagul, stejarul si artarul, se dezvolta cel mai bine acolo unde verile sunt calde, iar iernile nu foarte reci. Padurile de foioase ocupa o fasie de-a lungul Asiei, Europei si Americii de Nord.
Langa tropice este cald tot timpul anului. Aici cresc multe specii de copaci, cum ar fi arbori ecuatoriali si tropicali.
La sud de tropice sunt mai putine paduri temperate deoarece uscatul este mult mai restrans in jumatatea de sud a Pamantului.
Ingrijirea padurilor
Acum 2000 de ani, padurile acopereau cea mai mare parte a Europei, Americii si Asiei, dar in prezent s-au restrans drastic. De exemplu, Marea Britanie nu mai are decat 10% din padurile de odinioara.
Odata cu cresterea populatiei, tot mai multe paduri au fost defrisate pentru a face loc locuintelor si cultivarii plantelor.
Oamenii aveau nevoie de lemn pentru constructii si alte intrebuintari. Si-au dat seama, cand taiau aluni, ca din buturugile cu radacini in pamant cresteau repede noi tulpini. Ei taiau aceste tulpini la interval de cativa ani, timp in care ceilalti copaci erau lasati in pace. Astfel, existau copaci de diferite varste, care adaposteau o sumedenie de animale.
In zilele noastre se planteaza multe conifere, care cresc repede. Mii de puieti sunt plantati pe suprafete extinse. Acestea nu sunt paduri adevarate, fiind alcatuite dintr-o singura specie de copaci si adapostesc putine animale.
Anotimpuri
Regiunile temperate au patru anotimpuri. Copacii si majoritatea plantelor de padure se dezvolta in cicluri anuale. Primavara le cresc noi frunze, vara flori si muguri foliari, iar toamna se formeaza seminte. Si viata animalelor din padure urmeaza un ciclu anual, in stransa legatura cu ciclul plantelor.
Primavara, copacilor le cresc frunze noi. Multe animale fac pui.
Vara, multe plante de padure infloresc. Insecte ca albinele si fluturii se hranesc cu nectarul florilor, polenizandu-le totodata. Apoi plantele formeaza seminte.
Toamna, multe animale, ca bursucii, se desfata cu fructe de padure si seminte. Fac depozite de hrana pe care o mananca iarna. Foioasele isi pierd frunzele.
Iarna, padurile de foioase sunt lipsite de frunze, iar animalele nu au ce manca. Multe migreaza (fac drumuri lungi) pentru a ierna in regiuni cu mai multa hrana. Altele hiberneaza (dorm) pana primavara.
