Se manifesta adesea prin tulbulari generale,cu febra si limfade- nopatie generalizata.Aproape orice tesut din organism poate fi,in mod trecator,prins si lezat;totusi,cele mai frecvente vor fi leziunile tegu - mentelor si mucoaselor.Leziunile de pe tegumente sunt elemente ma- culoase,papuloase,pustuloase sau foliculare nepruriginoase(sau com- binatii intre aceste tipuri),desi cea mai frecventa este eruptia maculo-
-papuloasa (rozeola sifilitica)sau sifilidele eritematoase.De obicei,ele- mentele eruptive,de pe tegumente sunt generalizate,dar mai vizibile pe flancuri;aparitia lor pe palme si pe talpi este suspecta de sifilis, deoarece aceste regiuni sunt mai putin atinse de alte eruptii.
Leziunile mucoaselor sunt variabile: de la ulcere si papule ale buzelor,gurii,gatului,organelor genitale externe si anusului,pana la o rosata difuza a faringelui,laringelui(voce nezonata).
Dupa aspect si locarizare au fost descrise mai multe tipuri de sifilide: erozive,papuloase,papulo-erozive,hipertrofice,psoriaziforme, seboraice,fisurate,acneiforme,ulceroase,pigmentare.Dar aceste aspecte intereseaza mai mult pe specialistii in problema.O remarca se impune pentru sifilidele papuloase,care se acopera de o scuama,ce se dezlipeste in partea centrala,ramanand numai la periferie,sub forma unui guleras epidermic(gulerasul Biett).
In aceasta perioada,atat leziunile tegumentelor,cat si cele ale mucoaselor sunt foarte contagioase.Se pot produce:invazie si inflama- tie meningiana,hepatica,renala,osoasa si articulara,care pot fi urmate de paralizii ale nervilor cranieni,icter,sindrom nefrotic si periostita.
= 3 =
Se mai pot produce alopecie("in luminisi"),retinita si iridociclita,lezi- uni ungheale si periostita craniana.S-a observat si o miocardita treca- toare,manifestata prin modificari temporare ale ECG.
SIFILISUL RECIDIVANT.Dupa un tratament insuficient sau incorect,sifilisul secundar poate recidiva(la 3-9 luni dupa trata - ment).Recidivele pot fi numai serologice,fara manifestari clinice,sau si cu manifestari clinice,cu reaparitia(sau aparitia pentru prima oara) a unor manifestari de sifilis secundar:leziuni cutanate si mucoase,neurologice,oculare,osoase sau viscerale.Trebuie diferentiata o recidiva serologica de modificarile serologice(repozitivari),care se produc din cauza unui raspuns intarziat serologic,desi tratamentul a fost corect,sau de modificarile examenelor serologice din cadrul unor infectii intercurente(reactii fals pozitive).
SIFILISUL LATENT reprezinta perioada linistita din punct de vedere clinic,dintr resorbtia leziunilor secundare si aparitia simp- tomelor tertiare.
Reactia serologica este pozitiva,examenul LCR negativ;exa - menul radiologic,clinic si ECG evidentiaza eventuale leziuni cardio- vasculare.Se impune eliminarea reactiilor fals pozitive datorate unor erori de tehnica,sau a celor intalnite in unele boli acute,ca: malaria, lepra,trichomoniaza,dupa vaccinarea antivariolica,in lupusul erite- matos si unele boli de colagen.
Aceasta forma de sifilis nu se mai intalneste in practica.
SIFILISUL TERTIAR sau faza tertiara poate sa apara chiar dupa ani de latenta.Leziunile tardive reprezinta,probabil,o reactie alergica a tesuturilor la TREPONEMA PALLIDUM si intereseaza anumite tesuturi :
pielea :sifilide tuberculoase,sifilde tuberculoase ulcerate, goma sifilitica(nodozitati dermo-hipodermice);
mucoasele:leziuni de tip tuberculo-ulcerat,gome ulcerate;
oasele:osteoperiostita plastica a oaselor lungi, osteoperi- ostita gomoasa;
viscerele:aparatul cardiovascular(miocardite,aortite,ane - vrism aortic,coronarite),ficatul;
= 4 =
sistemul nervos: meningite cronice,foarte rar encefalite, tabesul si paralizia generala progresiva (astazi nemaifiind intalnite);examenul LCR poate prezenta modificari inca din perioada secundara,dar nu este relevant pentru un neurolues;
ochiul: keratite si nevrite optice;
foarte rar,aparatul respirator si glandele endocrine afectate.
SIFILISUL CONGENITAL,exceptional in prezent,este transmis produsului conceptiei de la genitori.Transmiterea se face in viata intrauterina,de la mama la fat,prin intermediul circulatiei feto- placentare.Transmiterea paterna,mama fiind sanatoasa,este exclusa. Transmiterea de la tata se admite ca fiind o infectie ovulara sau ger- minativa,ovulul fiind infectat de catre spermatozoid.
Sifilisul congenital se manifesta sub doua forme: congenital precoce si congenital tardiv.
SIFILISUL CONGENITAL PRECOCE este sifilisul cu care copilul se naste sau care apare in primii doi ani de viata.
Este caracterizat de urmatoarele manifestari:
manifestari cutanate: sifilide buloase pemfigoide,sifilide papuloase,mai rar sifilide psoriaziforme,papulo erozive,papulo-hipertrofice,ulceroase,infiltrative;
manifestari mucoase: coriza sifilitica,laringita sifilitica;
manifestari viscerale - mai frecvent hepatomegalie si sple- nomegalie,dar atingerile viscerale putand fi multiple ca urmare a septicemiei date de infectie;
manifestari osoase: craniotabes,bose frontale proeminente, oase moi,osteocondrita diafizo-epifizara cu pseudoparali- zie Parot,osteoperiostita sifilitica,osteita si osteomielita sifilitica;
anomalii si malformatii: facies de batran,subponderabi - litate,buza de iepure,frunte olimpiana,craniu natiform, hidrocefalie etc.
= 5 =
SIFILISUL CONGENITAL TARDIV ,apare dupa varsta de doi ani,leziunile fiind asimilate sifilisului tertiar dobandit al adultului, aparand mai frecvent intre 6-16 ani.
Se disting manifestari active,stigmate si distrofii.
a. Manifestari active
cutano-mucoase: sifilide tuberculoase,tuberculo-ulceroase si gome(cutanate,mucoase,osoase);
osteo-articulare: hidartroze,artrite,osteoperiostita plastica si gomoasa,osteomielita gomoasa;
ale aparatului auditiv: otite medii cronice supurate,nevrita acustica,labirintita,uneori surditate;
neurologie: meningite,meningo-encefalite,tabes etc.;
testiculare: orhita,hidrocel,etc.;
oculare: keratita parenchimatoasa.
b. Stigmatele - sechele ale leziunilor active anterioare:cica - trici radiare peribucale,leucoame,surditate,amauroza,ceci - tate,tibie"in iatagan",frunte olimpiana,micro- sau macroce - falie etc.
c. Distrofiile - generale si partiale:
distrofiile generale: infantilism,sindromul adipozo-genital,
gigantsm,distrofii dentare(dinti Hitchinson).
triada Hutchinson: keratida parenchimatoasa,surditate si
dinti Hutchinson.
SIFILISUL LA GRAVIDE impune supravegherea bolnavelor foarte atent si aplicarea cu strictete a tratamentului.Netratarea corecta presupune avorturi spontane,eliminare de feti morti,nasteri la termen de feti morti.Sunt cazuri cand se impune intreruperea sarcinii Medicul specialist va stabili conduita adecvata.
TRATAMENTUL SIFILISULUI a evoluat cu timpul foarte mult.Sifilisul este printre putinele afectiuni in care penicilina ramane medicamentul de electie,a carui eficacitate nu a fost egalata de nici un alt antibiotic.pentru ca rezultatele sa fie bune,se impune ca trata - mentul sa se inceapa cat mai precoce.
= 6 =
Se utilizeaza si alte antibiotice,cand bolnavul nu suporta peni- cilina sau din alte motive.
Se utilizeaza diferite scheme de tratament,in functie de tara si autor.Doza aplicata si durata tratamentului sunt in functie de forma de sifilis:
tratamentul aplicat contactilor pentru a preveni imbolna - virea;
tratamentul in fazele de imbolnavire,descrise mai sus;
tratamentul copiilor,gravidelor,nou-nascutilor in sifilisul congenital;
tratamentul in serorezistent,cardiovascular,nervos etc.
Antibioticelor li se pot asocia antihistaminice(tavegyl,fenira- min,nilfan),cortizon (prednison) etc.
Bibliografie : Anatomia si Fiziologia Omului
"Ghid pentru licee,scoli postliceale,admitere in
Invatamantul superior".
Editura Universul 1992
PUBERTATEA
Pubertatea este perioada de dezvoltare a corpului de la copi-larie spre maturitate.Este marcata de mari modificari fizice,cea mai importanta fiind maturizarea din punct de vedere sexual a baietilor si fetelor,care face posibila reproducerea.
Atat pubertatea cat si adolescenta marcheaza tranzitia de la copilarie la varsta adulta.Dar pubertatea se refera mai ales la modi - ficarile anatomice care marcheaza cresterea si maturizarea corpului. Aceste aspecte fizice sunt controlate de variatiile rapide ale hormoni- lor,mesagerii chimici ai corpului.Aceste schimbari includ cresterea rapida si dezvoltarea muschilor,implinirea corpului,cresterea sanilor la fete,ingrosarea vocii si cresterea parului pe corp la baieti etc.Ince - putul si sfarsitul pubertatii este relativ usor de identificat,desi acestea difera semnificativ de la un individ la altul.In jurul varstei de 10 ani la fete si in intre 12-13 ani la baieti are loc un salt de crestere.Rata de crestere se diminueaza semnificativ in jurul varstei de 14-15 ani la fete si 16-17 ani la baieti.In acest moment,corpul este aproape adult, si matur din punct de vedere sexual.
Pubertatea incepe la orice varsta cuprinsa intre aproximativ 11 si 16 ani,media fiind de 13 ani.De obicei,la fete incepe cu un an mai devreme decat la baieti.In ultimii 150 de ani,in tarile dezvoltate,copiii ajung la pubertate la o varsta din ce in ce mai mica.
La inceputul secolului XIX,in Europa Occidentala de exemplu pubertatea incepea in general in jurul varstei de 16 ani.Scaderea var- stei la care se ajunge la pubertate se datoreaza,in mare parte,alimen- tatiei imbunatatite,igienei si ingrijirii medicale.Chiar si in prezent, problemele de sanatate,cum ar fi orice afectiune mai grava,pot intar- zia inceputul pubertatii cu un an sau mai mult.
Dupa pubertate urmeaza adolescenta,cand au loc alte modifi- cari fizice.Totusi,mai importante sunt schimbarile emotionale,de dis- pozitie si comportament.La pubertate majoritatea copiilor intra in re- latie cu cei de acelasi sex.Pe masura ce ajung la adolescenta,devin tot
= 2 =
mai interesati,sau nu mai sunt atat de timizi sau intoleranti cu cei de sex opus.
De-a lungul copilariei baietii si fetele tind sa creasca in inal- time si greutate constant si la intervale regulate.Aproximativ la varsta de 10 ani la fete si de 12 ani la baieti,viteza de crestere scade timp de un an.Pe masura ce se ajunge la pubertate,creste din nou,iar pe o pe - rioada de doi ani se mareste rapid.Acest salt in crestere poate avea ca rezultat o crestere in inaltime de 20 cm si o luare in greutate de apro - ximativ 18 kg.Cifrele variaza in functie de alimentatie,de miscarea fizica si de factori ereditari - copiii cu parinti inalti cresc cel mai mult de obicei in aceasta perioada.
Aceasta crestere rapida este asociata cu o crestere in dimen- siuni si intesificarea activitatii inimii,plamanilor si ficatului.Inima tre- buie sa pompeze sange in corp cu o forta mai mare,lucru vizibil intr-o crestere treptata a tensiunii arteriale in timpul pubertatii.
La varsta de 15 ani tensiunea arteriala ajunge la nivelul normal al unui adult.Cresterea presupune formarea de noi celule si tesuturi,ceea ce necesita mai multa energie.In pubertate copiii au nevoie de mai multa mancare pentru a ramane in forma si sanatosi. Cerintele zilnice de energie cresc de la aproximativ 1800 de calorii la 2500. Totodata,au nevoie de cantitati mai mari de calciu(pentru cres- terea oaselor)si de fier(pentru formarea celulelor sangelui).
Modificarile fizice care se produc in timpul pubertatii sunt declansate de diferiti hormoni.Acestia sunt mesagerii chimici ai cor- pului si circula prin intermediul sangelui.Fiecare este produs de catre un organ,o glanda si are efecte asupra altor organe sau a anumitor tesuturi altundeva in organism.Hormonii asociati cu pubertatea sunt produsi de glanda pituitara de la baza creierului,de testicule sau de ovare si de glandele suprarenale pozitionate deasupra rinichilor. Lobul anterior al glandei pituitare actioneaza primul.El este pus in miscare de mesajele nervoase ale hipotalamusului din creier,care pere sa contina un ceas biologic,ce porneste doar la varsta potrivita.
Primul hormon secretat de lobul anterior al glandei pituitare este hormonul somatotrop sau hormonul de crestere.Acesta actionea- za direct asupra tesuturilor corpului(anatomic numite somatice)de-
= 3 =
terminand cresterea si multiplicarea celulelor.Rezultatul este,de exemplu,marirea oaselor si a muschilor.
In al doilea rand sunt hormonii gonadotropi.Acestia actio - neaza asupra organelor de reproducere - gonadele.Ei includ hormo- nul foliculo-stimulator(FSH) si hormonul luteinizant(LH) la fete si hormonii stimulatori ai celulei interstitiale(ICSH)la baieti.Denumirile stiintifice ale hormonilor se refera la tipurile de celule asupra carora au efect.FSH si LH actioneaza asupra ovarelor,stimulandu-le sa pro- duca estrogen si progesteron,hormonii sexuali feminin.FSH si ICSH stimuleaza testiculele sa produca testosteron,hormonul sexual masculin.
Glanda pituitara produce si corticotropina sau ACTH,care determina glanda suprarenala sa-si mareasca productia de hormoni androgeni,atat la baieti,cat si la fete.Hormonii androgeni au functii si efecte variate si cuprinzatoare asupra trasaturilor generale ale corpului.Unele dintre acestea sunt diferite de cele ale hormonilor sexuali,iar altele le intaresc.
Intregul proces hormonal poate fi comparat cu munca unei orchestre,unde glanda pituitara este dirijorul,iar muzicienii sunt celelalte glande producatoare de hormoni,cum sunt ovarele si testicu- lele.Intr-o asemenea analogie,hormonii sunt comparabili cu muzica in sine,avand influenta asupra intregului organism.
Efectele testosteronului si hormonilor androgeni la baieti determina cresterea penisului si capacitatea acestuia de a intra in erectie,facand posibila intrarea acestuia in vaginul femeii.Organele asociate cu penisul - prostata,epididimul si vezicula seminala- cresc si ele.Pielea scrotului se ingroasa,iar in sacul scrotal testiculele-perechea de glande sexuale,de forma ovala- incep sa produca sperma.Prostata si vezicula seminala produc lichidul seminal care mentine sperma in viata,iar ejacularea spermatozoizilor devine posibila.
Alaturi de aceste transformari ale organelor sexuale se pro - duc si importante modificari ale caracteristicilor corpului.Incepe sa creasca parul pe fata,pe maini si pe picioare,sub brat,deasupra si in jurul penisului si al scrotului si,la unii baieti,pe piept si pe spate.Pe
= 4 =
fata ,apar mai intai deasupra buzei superioare si pe obraji,apoi se extinde pe barbie si pe gat.Vocea se ingrose si,pe masura ce creste la- ringele,variaza de la tonalitati joase la inalte.Pielea se modifica la randul ei,devenind mult mai grasa.Acest lucru poate duce la aparitia acneei,o boala a pielii cauzata de blocarea porilor cu grasime.In sfarsit,formele generale ale corpului se modifica si,pe masura ce umerii se largesc,bratele si picioarele devin mai musculoase.
Pubertatea la fete este marcata de cresterea sanilor si de inceputul menstruatiei,scurgerea lunara de sange din mucoasa uterina.Pe masura ce ovarele incep sa produca ovule mature,respectiv celule-ou,secreta si estrogen si progesteron.Impreuna,acesti hormoni specializati intregesc dezvoltarea organelor de reproducere ale fetei. Trompele uterine sunt pregatite sa transforme ovulul in uter.
In fiecare luna,peretele uterului e pregatit sa primeasca ovulul fertilizat.Daca in perete nu se fixeaza un ovul,stratul superficial al mucoasei uterine se desprinde,pornind scurgerea de sange sub forma de menstruatie.Vaginul asteapta sa primeasca sperma de la barbat.In primele luni ale pubertatii,ovulele produse nu sunt perfecte sau suficient de mature pentru a se produce fertilizarea.Este ca si cum corpul tanar al femeii stie ca nu este pregatit pentru a purta o sarcina.
Vocea fetelor nu se schimba in timpul pubertatii,dar le creste par pe corp,de regula doar sub brat si in jurul vaginului.La aproximativ 30% din fete parul pe corp apare inainte de dezvoltarea sanilor.Cresterea parului pe corp la pubertate este cauzata de hormonii androgeni,asa-numitii hormoni masculini,dar la fete,estro- genul stabileste cantitatea si aria de acoperire cu par,diferit de baieti.
Sanii cresc si devin pregatiti pentru a produce lapte.Deseori,cresterea sanilor este inegala la inceput,un san fiind usor mai mare sau mai rotund decat celalalt.De-a lungul adolescentei, cei doi ajung la aceleasi dimensiuni.In jurul fetei,abdomenului,coap -selor si feselor,se depune tesut gras,determinand rotunjirea corpului. In sfarsit,pielea capata o usoara stralucire si o textura mai matasoasa.
Bibliografie: ARBORELE LUMII (2000 - 2003)
Cauta referat |
|
Scriitori romani |
|
