De fiecare data cand spunem "seamana cu mama" sau "are ochii mamei" ne referim defapt la ereditate sau, in limbaj stiintific, la genetica-studiul genelor.
Cea mai buna definitie a genelor este probabil cea in care genele sunt descrise ca fiind coduri biochimice.Genele sunt entitati foarte mici. Oamenii de stiinta stiu ca ele sunt purtate de cromozomi - niste structuri mici, cat un firicel, observabile cu ajutorul microscopului. Cromozomii se afla in centrul sau nuleul fiecarei celule umane. Toate aceste structuri impreuna realizeaza amprenta chimica completa a unei persoane.
Perechi identice
Fiecare om are 46 de cromozomi , aranjati in 23 de perechi, unul din fiecare pereche provenind din sperma tatalui, celalalt din ovului mamei.
Cromozomii unei perechi arata foarte asemanator ,dar nu sunt identici . Femeile au 23 de perechi identice in timp ce la barbati exista o pereche- cromozomul sexual - care nu este identic. La femei exista 2 cromozomi mari , in forma de X, in vreme ce la barbati exista unul Y, avand forma unui carlig. Aceasta mica diferenta in structura celulara este 'cheia' solutionarii dilemei daca copilul care se va naste va fi baiat sau fata. Modul in care se dispun cromozomii pentru a forma perechi, este de cea mai mare inportanta. Fiecare pereche contine gene similare si deci formele cele mai simple ale ereditatii se pot determina din perechile singulare de gene.
Genele care se comporta astfel pot sa apara in doua forme diferite, una dominanta, cealalta recesiva. De obicei, genele dominante au tendinta de a se face evidente in constructia fizica a unui individ, chiar daca sunt prezente de la un singur parinte. E nevoie de o pereche de gene recesive - cate una mostenita de la fiecare parinte- pentru ca trasatura pe care o poarta sa fie evidenta in cursul vietii.
Geneticienii au determinat un numar mare de gene recesive si dominante.
In termeni practici, asta nu inseamna ca poti prezice cu siguranta daca copilul va va mosteni parul buclat. Modul de comportare a genelor este unul aleator , gena dominanta responsabila pentru aparitia parului cret avand sanse sensibil mai mai de a transfera aceasta trasatura. Principiul de functionare ne poate ajuta insa in mod negativ- sa intelegem ca nu ne putem astepta la un copil cu par drept (daca ne-am dori asa ceva) atunci cand unul dinte parinti are parul cret, iar celalat nu.
Aceasta forma de ereditate, numita mostenire a unui singur factor , este relativ simpla si ne poate oferi informatii generale asupra sanatattii si aspectului general al viitorului copil. Spre norocul nostru, majoritatea trasaturilor normale sunt date de catre genele dominante .
Cromozomii X si Y determina sexul unei persoane. Cromozomul X mai contine insa si alte gene care nu au nimic in comun cu caracteristicile sexuale ale individului. Aceste gene sunt cunoscute ca fiind gene legate de sex deoarece sunt mostenite de individ in acelasi timp cu cromozomul sexual.
O astfel de gena este cea care ne permite sa distingen corect culorile . O anumita gene care se gaseste doar in cromozomul X este cea care ne face sa distingen culorile rosu sau verde. Vederea policromatica este o trasatura dominanta , iar daltonismul e recesiva. Daca un barbat are inscrisa aceasta gena in codul sau genetic , pe singurul sau cromozom X, el este cu siguranta daltonist .Daca o femeie mosteneste gena daltonismului, efectele ei sunt suprimate de caracterul dominant al celuilalt cromozom X , asta daca nu e foarte ghinionista si ar avea nenorocul de a mosteni genele anormale de la ambii parinti.
Bibliografie: "Arborele Lumii"
