Pestii Pestii reprezinta clasa (conform ultimelor clasificari-supraclasa)cea mai numeroasa de animale vertebrate acvatice.Traesc si se reproduc in apa.Au corpul acoperit de regula cu solzi,se deplaseaza cu ajutorul inotatoarelor si a cozii,respira prin branhii(pestii dipnoi au si plamini)Dupa structura sceletului se impart in pesti cartilaginosi si ososi. Pestii cartilaginosi (au scheletul cartilaginos) au aparut cu peste 400mln.de ani in urma . Majoritatea depun oua(acoperite cu o coaja chitenoasa rezistenta),care contin o cantetate mare de galbenus.Se cunosc circa 630de specii grupate in subclasele holocefali si elasmobranhieni. Holocefalii actuali sint reprezentati de circa 30 specii de chimeriforme.Cel mai cunoscut este pestele chimere-europiana,intilnit in marea barent(partea de sud-est).Are corpul golas,pina la 1,5m lungime,cu o coada filiforma,datorita careia acest peste e numit si sobolan-de-mare.Isi depune ouale in niste capsule fusiforme de pina la 18cm lungime.Chimera-europiana este apreciata pentru grasimia din ficat,care se foloseste ca substanta medicamentoasa. Elasmobranhienii actuali cuprind pesti din ordinul rechini(circa 250specii)si ordinul batoidei(circa 350specii) Pestii ososi (au scheletul osos)cuprind subclasele de pesti sarcopterigieni si actinopterigieni. Sarcopterigienii la rindul lor se impart in pesti dipnoi si pesti crosopterigieni. 13939kyv48nvn9m Pestii dipnoi se cunosc din devonian;majoritatea lor au desparut de acum.In prezent exista doar 6 specii reprezentanti ai genurilor neoceratod,lepidosiren si protopter.Singura specie din primul gen-neoceratodul se intilneste in Australia de nord-est;4specii de protopter-in Africa;pestele lenidosiren in bazinul Amazonului.Protopterii si lenidosirenii se pescuesc. Neoceratodul este ocrotit de lege. Crosopterigienii se cunosc din devonian si au disparut aproape in intregime in cretacicul superior.Ei sint considerati stramosii ai vertebratelor terestre.Unicul reprezentant actual al crosopteri- gienelor este latimeria ,care are corpul pina la 180cm lungime,masa de pina la 95kg si o coloratie albastra-metalica.Ea este un animal ovovipar.Traeste in regiunea insulelor Komore.Primul exemplar de latimerie a fost prins in anul 1938 linga Africa de sud(unde a ajuns intiplator). Dintre actinopterigieni cei mai raspinditi si mai cunoscuti sint teleostenii sau pestii ososi propriuzisi,care numara peste 20000 de specii atuale.Ei au aparut circa 200mln.ani in urma.Unii traesc in apele marine(scrumbiile,anciousii,pestii-zburatori,scombridele s.a.),iar altii populeaza apele dulci (salmoniformele,cipriniformele,unele specii de perciforme si siluriforme).Si printre pestii ososi axista pesti electrici,de exemplu;anghila-electrica,somnul-electric s.a.Ei de-a semenea au organe electrice care produc descarcari electrice la tensiuni de 350-650 volti.Cu ajutorul lor pestii isi ametesc victima sau speie dusmanii. Pestii ososi au corpul de forme variate:de fus(scrumbia,somnul),de sageata(zarganul,stiuca), de sarpe(anghila),de ac(acul-de-mare),turtit(platica,caracuda),de disc(cambula),de sfera(pestele-lu-na)s.a. yv939k3148nvvn Pestii difera mult si dupa culoare care totdeauna are un rol protector.Speciile care populeaza paturile superioare ale apei au un luciu argintiu(ocheana,sabita,scrumbia),cele care traesc la fundul apelor nu au acest luciu,pestii abisali(de mare adincime)au o culoare rosietica,cafenie si neagra-violeta,iar cambula poate sa-si schimbe culoarea dupa culoarea nisipului sau a scoicilor. Unii pesti(cleanul,pastravul,somnul)sint capabili sa axecute miscari foarte iuti si pot invinge cu usurinta curentii puternici de apa,fapt care le permite sa traiasca in riurile de munte,sa urce pe cursul lor superioer pentru a depune icre,strabatind in acest scop praguri si mici cascade de apa.Cel mai mare rapid peste este considerat tonul,care dezvolta o viteza de pina la 90km pe ora. E foarte interesant pestele numit guvid-saritor intilnit in lagunele unor riuri din Australia,Asia,si Africa unde cresc adevarate desisuri de mangrove.Datorita inotatoarelor pectorale lungi si puternice el se catara cu usurinta pe arborii de mangrove si vineaza insecte.Intrucit respira si aer atmosferic,acest pestisor de 15cm se poate afla in afara mediului acvatic un timp indelungat. Majoritatea pestelor migreaza in perioada de inmultire.Pestii de riu urca spre cursul superior al apei pentru a-si depune icrele pe plante acvatice,pe pietre.Scrumbiile isi depun icrele in adincul apelor.Unii pesti marini(sturionii,clupeidele,salmonidele) isi parasesc mediul obisnuit de viata si isi depun icrele in riuri,in timp ce anghila,din contra,pentru a-si depune icrele trece din riuri in mari si oceane. Pestii sunt foarte variati atit dupa dimensiuni,cit si dupa durata vietii,intre care parca sxista o anumita corelatie:se cunosc guvizi de 7,5-11mm care traesc cel mult un an,pe cind morunul,care atinge uneori 800-1000kg,traeste aproape 100ani. Cele mai mici vibratii ale apii pestii le percep cu ajutorul unui organ numit linie laterala.Un alt organ interesant este cel hidrostatic de echilibru,precum si de producere a sunetelor,denumit vezica inotatoare.Pestii lipsiti de acest organ(fusarul,zglavocul,scrumbia-albastra),care traesc pe fundul apelor urca spre suprafata apei si se scufunda cu usurinta. Pestii ajung la maturitate sexuala la diferite perioade:Jinjirica,guvidul-la citeva luni,carpul, platica,salaul-la 3-4ani,morunul,nisetrul,abia la 14-18ani.Fecunditatea pestelor variaza de la citeva zeci de icre(la ghidrin,acul-de-mare)la 1-9mln.(la cambuli si morua)si chiar pina la 300mln.(la pestele luna). Majoritatea speciilor de peste sint adaptate la un anumit fel de hrana.Speciile rapitoare se hranesc in special,cu pesti mai mici(salaul,somnul,stiuca s.a.).Pestii care se hranesc cu nevertebrate de fund(amurul-negru,platica,linul) au dintii maxilari sau faringieni puternic dezvoltati.Multe specii de exempu(scrumbiele,ciprinidele)se hranesc,in special cu animale planctonice,altele(bunauara,ambul-alb,hipoftalmictisul-alb,rosioara,scobarul)-numai cu vegetatie acvatica.
