FLORILE CAPCANA
Florile capcana nu servesc doar pentru prinderea si mistuirea prazii in vederea obtinerii substantelor azotoase, ca la unele plante carnivore, ci si pentru asigurarea polenizarii incrucisate. In acest caz florile au suferit o serie de modificari adaptive menite sa atraga si mai ales sa retina insectele. Ele au nectar mirositor culori vizibile, forma unei palnii inzestrata la capat cu un capacel si inauntru cu perisori care impiedica iesirea, intocmai ca dispozitivele de la unele capcane de soareci. O astfel de planta este cucurbetica (aristolechia clemati),frecvent intalnita in vii pe langa garduri, in ochiuri de padure. Floarea ei galbuie ori tarcata cu rosu la unele neamuri mediteraneene ce cresc si pe valea Cernei, are forma unui tubulet dilatat la baza cu o limbuta in partea superioara vizibila de la distanta. Cucurbetica este vizitata de insecte mici care se pot strecura prin gatul palniei florale. Odata patrunse, ele nu mai pot iesi, din cauza celor doua randuri de perisori rigizi intorsi inh jos. Prinsa, insecta se zbate in interiorul florii, descarca pe stgmate polenul cu care a intrat, producand polenizarea. Putin timp dupa ce are loc fecundatia, perii care impiedicau iesirea din corola se imoaie, se ofilesc, si calea ramane libera pentru insecte. Aceasta isi va lua zborul spre alta floare, incarcata de polenul de la staminele care intre timp, ajunse la maturitate isi deschid anterele. Pe acelasi principiu functioneaza si capcana florii de rodul pamantului (Arum maculatum).
ANOMALII FOLOSITOARE
Se spune ca natura croieste plantele dupa tipare perfecte. Totusi natura mai greseste cateodata. Anomaliile n-au intotdeauna un caracter monstruos. Uneori, dimpotriva, sunt deosebit de estetice si atragatoare, conferind plantei o nota de originalitate.
Oamenii au retinut multe din aceste abateri morfologice si pe unele le-au intretinut in mod intentionat pentru a-si imbogati colectia de forme horticole cu aspect decorativ sau cu valoare economica. Gradinile si parcurile sunt pline de astfel de forme aberante. Cauzele aparitiei unor astfel de abateri de la caracterele normale ale speciei sunt diverse. Uneori anomaliile se datoresc unei ingramadiri bruste a unei mari cantitati de seva elaborata, ori a unor craci lacome, lujeri tarzii sau lujeri de refacere. Alteori ele sunt pricinuite de un dezechilibru in alimentarea cu hormoni de crestere a organelor plantei in primele etape ale dezvopltarii ei. Anomaliile pot fi variatii individuale sau ereditare. Unele anomalii privesc tulpina. Din loc in loc intalnim papadii (Taracsacum officinale) cu 4,5,6,capitule alaturate, pornite dintr-un singur lujer monstruos dezvoltat din imbinarea inui numar de lujere coirespunzatore numarului de capitule. In curti apar in straturile de crini albi (Lilium candidum) exemplare teratologice. 15-20 de flori, mai marunte ca cele obisnuite si inghesuite in varful unui lujer lat de 4-5 cm. Aceasta anomalie poatra numele de fascinatie. Prin paduri intalnim ici si colo exemplare de copaci care prezinta pe o latura sau de jur imprejurul trunchiului niste umflaturi numite galme. Ele apar mai frecvent pe plopii negri (Populus nigra), ulmi (Ulmus) sau mesteacan (Betula alba). Padurarii sunt multumiti cand doborand frasini (Fraxinus) ori paltini de munte (Acer pseudoplatanus) nimeresc exemplare cu lemn cret. Aceasta anomalie in structura interna a lemnului se datoreste incretirii limitelor inelelor anuale. La aceleasi specii intalnim lemnul mazarat sau in ochi de pisica. Aspectul granular al acestuia e o urmare a productiei abundente de muguri care lasa in lemn ochiuri si forma unui bob de mazare. Atat lemnul cret, cat si cel mazarat prin lustruire ofera un pretuit material pentru confectionarea mobilei fine. Cateva anomalii se manifesta si in dezvoltarea coroanei unor copaci. Uneori ramurile stejarilor (Qercus) sau salcamilor (Robinia) raman subtiri si cresc in sus, sau aproape paralel cu tulpina. Alteori la ulm (Ulmus foliacea), frasin (Fraxinus excelsior) sau duzi (Morus alba) ramurile subtirele pornesc la inceput serpuit, apoi cresc in jos, conferind coroanei o infatisare de umbrela. Si mai numeroase sunt aberatiile frunzelor. La unele conifere cultivate, cum ar fi tuia sau arborele vietii, chiparosii, ienuperul, in loc de frunze solzoase apar frunze aciculare. Cele mai frumoase si decorative anomaliii ale frunzelor sunt acelea care influenteaza aspentul lor coloristic.
BALAURII VEGETALI
Printre acestia se numara o alga bruna ,Macrocystis piritera un colos al oceanului Pacific care intrece balenele de 10-15 ori in lungime. De departe pare imensa spinare a unui marin ce se onduleaza deasupra valurilor. Ca sa-si mentina la suprafata corpul lung de 4-500 m, Macrocystis are pe muchie saculeti de aer in forma unor pere, iar pentru a rezista actiunii mecanice a valurilor, talul, adica partea vegetala a algei, nu este intreg ci impartit in numeroase panglicute. Odinioara acest 'zmeu al marii' a starnit imaginatia primilor corabieri inspaimantati de mirajul uriasului tal unduit de apa si de flotoarele sale.
MINUNEA SUMATREI
In 1918, botanistul Arnold, strabatand padurile Sumatrei, a ramas impietrit de uimire in fata unei plante necunoscute pana atunci. Sub coroanele de Cissus - un copac tropical - se adaposteau flori cat o roata de car in diametru, cu 5 petale carnoase si suculente de rosu viu, intinse la suprafata pamantului. De partea de sus a cupei florale, ingrosata ca un inel, erau prinse organele de inmultire, iar in fundul acesteia zacea atata nectar, incat s-ar fi putut umple cu el doua pahare mari. Aceasta planta era adaptata perfect la viata parazita. Lipsita de frunze si de clorofila deci neputandu-si fabrica singura hrana, planta isi redusese aparatul vegetativ la o tulpina scurta si la un manunchi de haustoli infipte cu putere in vasele de liber si de lemn ale radacinilor gazdei, pentru a-i suge seva incarcata cu substante minerale si cu substante organice. La dimensiunile obisnuite si la aspectul straniu al acestei plante se adauga inca o particularitate. Enorma floare degaja un respingator miros de cadavru. Atrase de duhoare si de culoarea carnee a petalelor, sute de muste se imbulzeau spre ea. Nu incapea indoiala ca aceste insecte contribuiau la polenizare. In cinstea descoperitorului, ei i s-a dat numele de Rafflesia Arnoldi. Desi lumea a fost strabatuta in lung si in lat nu s-a mai gasit o floare care sa depaseasca dimensiunile medii, apoximative ale 'minunii' din Sumatra: 1 m in diametru, 3 m in circumferinta si 9 Kg in greutate.
