Pamantul si Luna sunt legate prin fortele gravitationale,Pamantul si singurul sau
satelit,Luna,calatoresc impreuna prin spatiu.Luna executa si o misacare de
rotatie completa in jurul Pamantului de durata unei luni calendaristice.Luna
este cel mai apropiat corp ceresc fata de Pamant,situandu-se in medie la 385000
km de acesta.Intr-o luna calendaristica Luna pare a-si modifica forma,de la cea
de secera pana la cea de cerc plin si inapoi.Luna nu emite lumina si
modificarile aparente de forma se datoreaza faptului ca in timpul rotirii in
jurul Pamantului se poate observa doar partea iluminata de Soare.Modificarile
succesive de forma ale Lunii,se numesc faze,si ele se repeta la fiecare 29.5
zile.Avem cele mai multe informatii despre Luna in comparatie cu orice alt corp
ceresc deoarece oamenii au pasit pe ea si au explorat-o.Acestia au fost
astronautii de pe Apollo care au vizitat de sase ori Luna,intre iulie 1969 si
decembrie 1972,in cea mai mare aventura realizata vreodata de umanitate.In
comparatie cu planeta-mama,Luna este un satelit mare.Diametrul acesteia,de 3476
km,este mai mult de un sfert din diametrul Pamantului(12756km).Majoritatea
satelitilor sistemului nostru solar sunt mici in comparatie cu planeta-mama.De
exemplu Ganymede cel mai mare satelit al planetei Jupiter,este mai mic decat a
25 parte a planetei.Din aceasta cauza multi astronomi considera ca Pamantul si
Luna privite ca un sistem planetar dublu.Intradevar,Luna este la fel de mare
cat jumatate din Pluto,cea mai indeparata planeta,si nu cu mult mai mica decat
Mercur.Masa Lunii este ceva mai mica de 1:80 din masa Pamantului.Forta ei
gravitationala este si ea mai mica,doar o sesime di cea a Pamantului.Cu toate
acestea forta gravitationala a Lunii afecteaza Pamantul.Aceasta atrage apele
din mari si oceane dand nastere fenomenului de maree.Fluxul apare atunci cand
luna este in ascensiune,fluxurile aparand pe ambele parti ale
Pamantului.Pamantul si Luna sunt asemanatoare ca structura.Sunt alcatuite din
roca.Au o structura stratificata:un miez bogat in fier in interior,acoperit cu
o manta semi-lichida de roca.La suprafata este o scoarta de roca solida mai
usoara.Scoarta selenara este mai densa decat cea a Pamantului care sub
suprafata oceanelor are o grosime de doar 10 km:mantaua Lunii pare sa fie rigida
si compacta pe toata grosimea ei in vreme ce partea superioara a mantalei
terestre este usor elastica,ceea ce inseamna ca poate curge.Curgand,duce cu ea
crusta solida,proces numit deplasare a placilor tectonice.Scoarta Pamantului nu
se deplaseaza ca un tot,ea se divide in aproximativ 15 fragmente,sau placi,care
se deplaseaza in directii diferite.Studierea tectonicii placilor este astazi
unul dintre cele mai importante domenii ale geologiei(studierea
Pamantului).Miscarile tectonice ale placilor dau nastere si altor fenomene.Cand
o placa se loveste de cealalta,relieful se increteste si se inalta,formandu-se
muntii.Acesti munti pot contine vulcani formati din roci topite izbucnite din
zonele de slaba rezistenta ale scoartei.Acolo unde doua placi tectonice aluneca
una pe langa alta,ele se intepenesc uneori pentru ca apoi sa se elibereze
brusc.Aceasta transmite unde de soc care se propaga prin scoarta ,detectate sub
forma unor cutremure de pamant.Daca suprafata Terrei a fost modelata in
principal de miscarile placilor tectonice,acest lucru nu este valabil si in
cazul Lunii.De pe Pamant se pot vedea cu ochiul liber campiile de lava si parti
din vechea scoarta selenara.Campiile sunt zonele mai intunecate,in timp ce
scoarta veche pare mai luminoasa.Modelul de umbre si lumini vizibil pe
suprafata Lunii ramane intotdeauna neschimbat deoarece putem vedea doar o
singura parte a acesteia.Aceasta deoarece Luna executa o asa-numita rotatie
siderala:durata rotatiei in jurul propiei axe este aceiasi cu durata rotatiei in
jurul Pamantului-27 zile si o treime.Noaptea,Luna poate fi observata
deplasandu-se pe cer nu din cauza propriei sale orbite in jurul Pamantului,ci
din cauza ca Pamantul insusi se roteste.Campiile selenare sunt denumite mari
deoarece primii astronauti au crezut ca aceste intinderi ar putea fi oceane;de
fapt,pe Luna nu exista apa.Spre deosebire de Luna,care este extrem de
uscata,Pamantul este foarte umed.Peste sapte zecimi di suprafata Pamantului
este acoperita de apele oceanelor.Pamantul,fiid mult mai masiv are o forta
gravitationala suficienta pentru a mentine o atmosfera gazoasa.Atmosfera se
comporta ca un invelis care distribuie lumina Soarelui in timpul zilei si care
impiedica disiparea acesteia in spatiu in timpul noptii.Astfel,temperatura de
pe Pamant este mult mai uniforma decat pe Luna,cu variatii relativ mici intre
zi si noapte.Aerul din atmosfera Pamntului este un amestec de gaze,in cea mai
mare parte(aproximativ 78%) si oxigen(21%).Prezenta oxigenului din atmosfera
impreuna cu apa abundenta de pe suprafata face posibila existenta vietii pe
Pamant,sub diverse forme.Pe luna,lipsa aerului si a apei face imposibila
dezvoltarea oricarei forme de viata.Apa si aerul joaca un rol foarte important
si in modelarea suprafetei terestre.Acestea sunt principalele cauze ale
eroziunii,indepartarea stratului de roca la suprafata ,modificand permanent
relieful.Curgerea apelor,miscarea neintrerupta a apelor oceanelor si
marilor,efectul distructiv al ghetii,efectul devastator al vantului:acestia
sunt agenti de eroziune puternici care in timp pot transforma roca cea mai dura
in praf.Deoarece suprafata Pamantului este in permanenta schimbare,planeta este
tanara geologic.Doar cateva straturi de roca depasesc 1.5 milioane de ani.Spre
deosebire de 
Pamant,Luna este inactiva si suprafata ei este mult mai veche.In
ultimii 3 miliarde de ani suprafata acesteia s-a schimbat putin.
